Cabal in Kabul

September 19, 2020

Iranismul zilei: sufrageria

IPINGESCU: … Nu! în van! situațiunea Romaniei nu se va putea chiarifica până ce nu vom avea un sufragiu universal…(amândoi rămân foarte încurcați).JUPÂN DUMITRACHE: Adicătele, cum vine vorba asta?IPINGESCU (după adâncă reflecție): Știi: masă… sufragìu.. Mulți copii din generațiile trecute, înainte de nivelatoarea modă a apartamentelor moderne, în care bucătăria dă în “living” sau e instalată direct…

September 9, 2020

“Femeie”… de unde vine cuvântul?

Termenul “femeie” din lexicul fundamental al limbii române nu vine, în ciuda sensului și a aspectului fonetic, de la “femina” din latină. “Femina” dispăruse mai peste tot în latinitate, iar termenul folosit curent era “mulier”, păstrat perfect în aromânul “muljari” și portughezul “mulher”, dar mai erodat în sp. “mujer” și rom. “muiere”. “Femeie”, cum o…

August 9, 2020

Cristi Puiu, grand corps malade

Tot caută lumea să interpreteze ieșirea lui Cristi Puiu cu măștile și revoluția și nimeni nu reușește, dar asta e pentru că puțini caută adevărat să-l înțeleagă pe Cristi Puiu. E vorba de un mare ipohondru, în sensul clasic al termenului, de cineva obsedat de atotprezența bolii, însă doar a Bolii mari, cancerul sau ciroza.…

August 1, 2020

Etimologii ilustrate: ficați, ciuperci, icre

Numele ficatului, cum se știe și am mai amintit, vine de la o metaforă culinară, în toate limbile romane, dar și în unele din cele slave. In limbile neoromane, ficatul, fegato, foie (gras), vine din latinescul “ficatum”, din expresia dispărută: “(iecur) ficatum” = ficat “umplut cu smochine” = ficatum. Căci “ficatum” nu e altceva decât…

July 26, 2020

Rapsodia bohemiană a lui Eliade

In romanul lui Mircea Eliade “Nouăsprezece trandafiri” (1980), presupus a se petrece în România comunistă, prin 1968, simultan cu reprimarea Primăverii Pragheze de către URSS, personajele, prinse în capcana ideologiei represive a puterii, reușesc în final să fugă din țară luând cu ei niște documente compromițătoare pentru regim și traversând granița din nord… în Cehoslovacia.…

July 12, 2020

Cum mi-am arătat natura reacționară, de terf masculin

Zăceam molcuț la terasă, în plin soare, sorbindu-mi aperitivul anteprandial, traversat de vocabule latinești care năpădiseră pe mine sărind peste secole, ani și milenii și pe care, cu ochii închiși, le socoteam epigrafic pe ecranul minții, LIVID, MIDII, MIX, DILIV, Eram mândru de revista presei din ziua aceea, axată pe scandalul cu JK Rowling acuzată…

June 25, 2020

Șeherezada și beizadelele…

Șeherezada, beizadea… Am luat și acești termeni persani, tot prin turcă și, desigur, nu ne mai dăm seama că ambii sunt compuși din: -zade. “Zade” este participiul persan, iranian, al verbului a naște sau a se naște. “Zade”, și în Șeherezada și în beyzade, este : “născut (din)” sau “născută (din)”, pentru că persana modernă,…

June 21, 2020

Pehlivan, o “vorbă din strămoși”

“Pehlivan”, numele vechi dat unui escroc cu mult tupeu, dar totuși cu anumite calități, pentru că te păcălește cu umor, ne-a venit din turcă, unde e exact așa: “pehlivan”. În română, pehlivan a rămas de la spectacolele de bâlci ale turcilor de la care avem și caraghios (kara-göz, “ochi negru”, de la jocurile cu marionete…

June 20, 2020

Caprele nupțiale ale goților, urmele lingvistice ale unui contact

Goții, de la care ne-a rămas tezaurul de la Pietroasa (vesèlă ceremonială și bijuterii de factură scitică, iraniană, cum o știu experții; obiecte din arta stepelor, mai degrabă), goții, așadar, ne-au mai lăsat și extraordinara mărturie scrisă a Bibliei lui Wulfila. Limba goților, care au trăit vreme de secole în Balcani, dar și pe teritoriul…

June 13, 2020

Trei noi iranisme: “perdea”, “tejghea” și “Aferim”!…

Trei noi iranisme… Mă rog, ele sunt noi doar în lista mea a iranismelor din română, pe care m-am apucat să o fac temeinic, exhaustiv, și care ar merita, poate, să apară ca o completare la Dacopatie. Cum am tot repetat-o, mare parte din masa de turcisme din vocabularul limbii române, pe care dicționarele etimologice…

June 11, 2020

“I accuse Tintin of racism” – the 2010 trial of the most famous Belgian cartoon character

This HBO – Gone with the Wind thing is nothing new. Ten yers ago, I watched the dismissal of a case brought against Tintin, the cartoon character, for «racism». “I accuse Tintin of racism”!… with this “I accuse” borrowed from the famous Dreyfus case which marked the history of modern fight against racism, a Congolese…

May 18, 2020

Dorul, povestea unei imposturi

Quem me roubou a minha dor antiga, E só a vida me deixou por dor? Dar cine-mi luă tocita durere, Și viața îmi lăsă în loc de dor? (Fernando Pessoa) Povestea cu „dor”, dorul românesc ca termen de cultură și civilizație presupus unic și de netradus a devenit o pretenție insuportabilă. „Dor” este doar o…

May 9, 2020

«Gânduri despre problema indo-europeană»: pe marginea unui text fundamental al lui Trubetzkoy

Am decis să traduc (din rusă și germană) și să comentez aici acest text al lui Nikolai Trubetzkoy, unul dintre cei mai mari lingviști care au trăit vreodată, despre « problema indo-europeană ». Trubetzkoy plasează leagănul limbilor indo-europene undeva în apropierea Caucazului, iar teoria lui coincide cu cea a unui arheolog cum este Colin Renfrew sau cu…

April 19, 2020

„Dușmanul” și teologia românească a „urii”

De la cronicari, care dădeau vina pentru toate belelele pe „haini”, „neferi” și „neprieteni”, până la moralistul pop Emil Cioran, românul a întreținut o obsesie cu „dușmanii” și „ura” (chiar și de sine, cum o spunea Luca Pițu cercetând amuzat „sentimentul românesc al urii de sine”). Toate astea într-un mod extrem de serios, existențial, ontologic…

April 2, 2020

Persanul e un ageamiu…

Uitasem, când am făcut lista iranismelor din limba română, chiar de cel care înseamnă “persan”: ageamiu. Când spunem despre cineva că e un ageamiu, adică un începător, un nepriceput, fraier și cam tâmpițel, nu știm că termenul i-a desemnat vreme de peste un mileniu pe persani, pe iranieni. La noi, “ageamiu”, “ageami”, e un împrumut…

March 31, 2020

Trei versiuni ale lui Villon: Romulus Vulpescu, Dan Dănilă, Cindrel Lupe

François Villon este extrem de greu de tradus, din toate motivele imaginabile. Traducătorul trebuie sa fie el însuși un poet, pentru a putea reda simplitatea înșelătoare a limbii si ritmului. Trebuie sa aibă o cunoaștere profunda a istoriei si evoluției celor doua limbi, atât franceza cât si româna. Trebuie apoi sa caute sa evite arhaizarea…

March 30, 2020

Mingus (1979)… Leapșa muzicală

“You turn me on… I’m a radio.” (Joni Mitchell) Mi-a pasat Alexandru Mistrețu ceea ce se numește “leapșa muzicală” și, deși fug în general de jocurile de societate, fiind vorba aici de omul care mi-a adus la Bruxelles un sac de dicționare și gramatici de japoneză de la tatăl său exilat, Marius Mistrețu, nu pot…

March 30, 2020

“Haideți” la etimologii

Interjecția turcească ”hay”! a intrat în mod natural și în română: — hai să mergem. Dicționarele etimologice turcești nu îi dau lui hay, această interjecție monosilabică de îndemn, nici o origine clară, însă cine a asistat la o ceremonie colectivă, populară, a dervișilor știe că unul din strigătele de îndemn și îmbărbătare este: — Hay!……

March 29, 2020

Teren viran, inimă virană… completare la iranisme

Spusesem când am început să compilez iranismele din română că lista va fi treptat completată, deoarece ea e lungă, pe multe din împrumuturile orientale le credem turcisme, și inevitabil vor apărea altele care îmi scăpaseră inițial. Iată: viran. Adjectivul folosit în română doar ca adjectiv al substantivului teren: teren “viran”. Atât de folosit e viran…

March 27, 2020

Dușman, murdar, cioban, cerdac etc… Cuvintele iraniene din limba română

Am tot postat în ultima vreme etimologia multor cuvinte din lexicul fundamental al limbii pe care le credem românisme, sau ne închipuim vag că vin poate din turcă, fără a ști că în realitate ele sunt din iraniană (farsi, persană). Realitatea este că nici turcii, care ne-au transmis multe din cuvintele acestea, nu știu că…

March 26, 2020

La lilieci… de unde vine vorba asta cumplită, “liliac”, ce n-are nicio legătură cu floarea

Cînd înfloreşte liliacul Atunci îşi lasă Lili acul. (George Ranetti) În română, 1. liliac (florea și arbustul) și 2. liliac (mamiferul care ne-a făcut cadou, prin supă, coronavirusul) sunt simple omofonii, cuvinte care au coincis formal, fonetic, în lexicul românei fără a avea ceva în comun. De altfel, doar liliacul mamifer zburător nocturn și malefic…

March 23, 2020

Glotta II: câteva mituri urbane despre limbă

Începusem, profitând de izolare, o introducere în lingvistică pentru vorbitorii de română (LINK aici). Ea e deocamdată schematică, wittgensteiniană, și orice sugestie pentru a o face mai limpede va fi binevenită. Aici am să trec doar în revistă câteva din miturile iritante despre limbi, pentru că, nu-i așa? toată are o părere când vine vorba…

March 19, 2020

Introducere în lingvistică pentru vorbitorii de română

Lecția 1. Plicticoasa flexiune: conjugări și declinări Majoritatea limbilor de astăzi sunt rămășițele erodate ale unor (unei) limbi mai vechi, în care procesul erodării nu mai este vizibil, iar formele moderne ale conjugărilor și declinărilor au devenit aberante și neregulate. Mai degrabă decât a le învăța pe de rost, fără logică, este mai ușor și…

March 15, 2020

Poezie pe timp de molimă: “Nu ieși din cameră” (“Hе выходи из комнаты”), Brodsky, 1970

Am descoperit la Marius Comper acest poem de Brodski (Joseph Brodsky, premiu Nobel 1987), din 1970, “Nu ieși din cameră” (“Hе выходи из комнаты”), care face furori în Rusia, deoarece descrie perfect atitudinea noastră în carantină, ca într-o variantă extremă de ceea ce japonezii numesc “hikikomori”, frica de viață. Cum traducerea în engleză pe care…

March 15, 2020

Rodia, fruct paradisiac și al transgresiunii și cum româna e singura limbă care i-a luat numele din greacă

Sub influența certă a fanarioților, româna e singura limbă în care numele rodiei este luat din greacă: ροδιά, ρόδι. E inanalizabil și în greacă, probabil un împrumut mediteranean. La autorii antici are forme diferite, dar foarte apropiate: ῥόα, ῥόα, ῥοιή, ῥοιά (rhoia). Varianta care s-a impus până azi, cu –d-, e un diminutiv: ῥοΐδια, ῥοΐδιον,…

March 11, 2020

“Dark Waters”, un film despre oroarea criminală a economiei când statul e absent

Cum mi-a spus Costa Gavras, într-un interviu pe care mi l-a acordat odată: Orice film este un discurs politic! Am ieșit aseară de la filmul Dark Waters, cu Mark Ruffalo, despre scandalul otrăvirii noastre cu bună știință de către firma americană DuPont, cea cu teflonul. Ocazie cu care m-am mai documentat în legătură cu cele…

March 10, 2020

De ce “viruși” e pluralul firesc, iar nu odiosul “virusuri”…

N-am să obosesc să spun că eu zic cu încăpățânare “viruși”, un plural firesc, iar nu odiosul “virusuri”, așa cum vor doctorii. Nu e firesc ca româna să fie singura limbă ce impune acestui simplu neutru latinesc, virus, două pluraluri. Văd insistența absurdă că pluralul medical al lui virus, în sensul de agent patogen, trebuie…

February 16, 2020

Abi: „Papuci Gucci” – recitarea revoltei

Make (t)rap boring again… Abi Talent e boring, da, la prima vedere și audiție, însă e autentic. Evident, nu se aștepta nici el la asemenea succes. La cererea lui Dez Jazzadezz, minunata Girafă, m-am uitat și am ascultat și iar m-am uitat și am ascultat clipul țiganului adolescent Abi, „regele pă România”, 24 de milioane…

February 14, 2020

Teologia panaramelor – Lino Golden: “Vreau să-mi iau un Panamera”

Văzând amploarea pe care o ia controversa despre oportunitatea numirii ca „ambasadoare” a lui Brâncuși a cântăreței Irina Rimes am dat și peste argumentul că inițiativa este în realitate de lăudat, pentru că asta creează o punte spre tineret, dat fiind că cei 600.000 de fani ai ei pe Instagram vor auzi pentru prima oară…

February 3, 2020

Pierre Klossowski – teoretician al troilismului (fragment din “Legile Ospitalității”)

Trăind aproape cât tot secolul XX (1905 – 2001), scriitorul francez Pierre Klossowski a fost un mare teoretician (sub formă romanescă) a amorului troilist și de tip swing. Teolog și specialist al operei Marchizului de Sade, el a fost unul dintre cei mai fini intelectuali ai sec. XX și frate al pictorului Balthus, iar tatăl…

Iranismul zilei: sufrageria

Like this:

“Femeie”… de unde vine cuvântul?

Like this:

Cristi Puiu, grand corps malade

Like this:

Etimologii ilustrate: ficați, ciuperci, icre

Like this:

Rapsodia bohemiană a lui Eliade

Like this:

Cum mi-am arătat natura reacționară, de terf masculin

Like this:

Șeherezada și beizadelele…

Like this:

Pehlivan, o “vorbă din strămoși”

Like this:

Caprele nupțiale ale goților, urmele lingvistice ale unui contact

Like this:

Trei noi iranisme: “perdea”, “tejghea” și “Aferim”!…

Like this:

“I accuse Tintin of racism” – the 2010 trial of the most famous Belgian cartoon character

Like this:

Dorul, povestea unei imposturi

Like this:

«Gânduri despre problema indo-europeană»: pe marginea unui text fundamental al lui Trubetzkoy

Like this:

„Dușmanul” și teologia românească a „urii”

Like this:

Persanul e un ageamiu…

Like this:

Trei versiuni ale lui Villon: Romulus Vulpescu, Dan Dănilă, Cindrel Lupe

Like this:

Mingus (1979)… Leapșa muzicală

Like this:

“Haideți” la etimologii

Like this:

Teren viran, inimă virană… completare la iranisme

Like this:

Dușman, murdar, cioban, cerdac etc… Cuvintele iraniene din limba română

Like this:

La lilieci… de unde vine vorba asta cumplită, “liliac”, ce n-are nicio legătură cu floarea

Like this:

Glotta II: câteva mituri urbane despre limbă

Like this:

Introducere în lingvistică pentru vorbitorii de română

Like this:

Poezie pe timp de molimă: “Nu ieși din cameră” (“Hе выходи из комнаты”), Brodsky, 1970

Like this:

Rodia, fruct paradisiac și al transgresiunii și cum româna e singura limbă care i-a luat numele din greacă

Like this:

“Dark Waters”, un film despre oroarea criminală a economiei când statul e absent

Like this:

De ce “viruși” e pluralul firesc, iar nu odiosul “virusuri”…

Like this:

Abi: „Papuci Gucci” – recitarea revoltei

Like this:

Teologia panaramelor – Lino Golden: “Vreau să-mi iau un Panamera”

Like this:

Pierre Klossowski – teoretician al troilismului (fragment din “Legile Ospitalității”)

Like this: