Show Menu
Featured

6 iulie, “Ziua Internațională a Sărutului”

 Les Amants (René Magritte, 1928) Azi, 6 iulie, e Ziua Internațională a Sărutului, “International Kissing Day”. Prilej pentru a ne aminti că nu toate culturile și nu toate limbile cunosc acest obicei straniu de împrietenire amoroasă care constă în a lipi unul peste altul orificiile tubului digestiv ale două persoane care se simt atrase una…

Read more

Featured

Dieta Sfântului Ioan Botezătorul…

 Mandeeni din secta gnostică a adoratorilor lui Ioan Botezătorul efectuându-și ritualul în fluviul Tigru… Daca ne-am urma cartile sfinte, ar trebui sa ne delectam cu lacuste si miere salbatica, precum St. Ioan Botezatorul, si sa nu ne atingem deloc de porc, animal interzis cu strictete crestinilor in cartea de bucate a lui Moise numita Leviticul.…

Read more

Featured

Banda desenată și “crimele împotriva umanității” ale lui Caesar și Marcus Aurelius

 În România, dar și în întregul bloc estic, fost comunist, nu a existat niciodată valul de entuziasm creat de această formă de artă grafică, de narațiune vizuală, care e banda desenată (BD), sau romanul grafic. Sigur, sub influența revistei franțuzești Pif, care era un supliment cultural săptămânal pentru copii și adolescenți al cotidianului Partidului Comunist…

Read more

Featured

Columna lui Traian și strategia terorii

 Autorul la umbra măreției lui Traian. Pentru a reveni la minciuna pioasă din manuale cu vitejia dacilor figurată pe columnă, o analiză atentă, imagine cu imagine, a acestei “benzi desenate” de propagandă imperială, inaugurată la 8 ani după război (A.D. 113), arată cu totul altceva: Traian e figurat întotdeauna proaspăt și gata de luptă, uneori…

Read more

Featured

Cum au fost cârpiți și restaurați “nobilii daci” de recuzită de pe Arcul lui Constantin cel Mare

 Dorința de a crede în măreția unică a dacilor se dovedește compusă din mai multe straturi suprapuse de credințe acumulate din surse disparate, iar asta se poate vedea din reacția celor relativ cultivați, care, după ce acceptă argumentele privind cărora columna lui Traian nu este câtuși de puțin un reportaj fotografic, mai ales că a…

Read more

Featured

Ibricul mahmurului Omar Khayyam

 Când ne facem cafea la ibric, avem vag conștiința faptului că “ibric” e unul din acei termeni balcanici aduși in cotidianul nostru de fanarioți, împreuna cu mahmureala, murdăria, cerdacul, basmaua, cherhanaua, pulul și dușmănia… Ibricul turcesc a intrat atât de mult  in toate limbile balcanice, încât in greacă acel i- inițial a fost luat drept…

Read more

Featured

„Narativa” și „escaladarea”: — din nou despre siluirea limbii prin englezire abuzivă

 Auzi: “narativa”!… Enfer et damnation (sau “drace”! cum ar veni pe la noi), uite că se duce și limba franceză pe apa sâmbetei, ca o perucă într-un torent!… Le “franglais” fait des dégâts. Degeaba se zbate academia franceză să evite englezismele și americănismele, ele tot intră în franceză, la fel cum otrăvesc și româna. Atâta…

Read more

Featured

Platon și amorul său rău înțeles

 (coperta “Banchetului“ lui Platon adaptat ca bandă desenată de Coco de la Charlie Hebdo…) După ce am văzut cu mâhnire ce a spus Cristian Tudor Popescu despre Platon, am decis să scriu rapid un “Guide to Kulchur” (inspirat din Ezra Pound), in care să rezum pe câte o pagină principalele figuri si fenomene mari ale…

Read more

Featured

Milițianul Abajuru din romanul «La apa morților» reconstituit de ChatGPT

 Abajuru, milițianul obștii, care bea zilnic în curtea noastră cu tata și cu preotul Nifon, îmi apărea ca una dintre cele mai baroce figuri ale așezării. În ziua aceea, se apucaseră să discute filozofie și i-am găsit trăncănind despre “forma perfectă”. L-am auzit pe preot răstindu-se la Abajuru: — Cum să fie cubul formă perfectă,…

Read more

Featured

Turban și tulipan…

 Mehmet al II-lea, de Veronese. Până și turbanul, chintesența turcimii pentru noi, este de origine persană. Precum e persan și tulpanul (tulipanul, laleaua, care de fapt e același cuvânt). În primul rând, când căutăm în dicționarele etimologice turcești banalul “turban” (“türban”), găsim că e “împrumutat din franceză”. Cum așa, cum adică türban e împrumutat în…

Read more

Featured

Nietzsche și Zarathustra în Iran

 — “Ce subtil a fost Dumnezeu, învățând greacă atunci când a dorit să devină scriitor, — dar neînvățând-o foarte bine.” (Nietzsche, Dincolo de bine și de rău, 1886) — “Es ist eine Feinheit, dass Gott griechisch lernte, als er Schriftsteller werden wollte, — und dass er es nicht besser lernte.” (Nietzsche, Jenseits von Gut und…

Read more

Featured

Un gând despre Iran…

 . Acum câțiva ani, fostul președinte iranian Hassan Rouhani avertizase SUA că dacă se lansează într-un război împotriva Iranului, acela va fi “mama tuturor războaielor”. Fanfaronadă, cum a fost calificat imediat avertismentul. Pe deasupra, expresia nici nu e originală, e doar o veche expresie arabă pentru a desemna o grozăvie, “mama tuturor XXX”, ba chiar stârnește râsul,…

Read more

Featured

Talciocul metafizic din Bruxelles

 Toate fotografiile din text sunt de: CIUPICO . Am avut întotdeauna fascinația talciocurilor, iar cel din Bruxelles este într-adevăr magic, autentic, așa cum aș fi visat de copil. Fascinația mi-a rămas de la talciocul din Iași, unde mergeam în studenție cu răposatul George Pruteanu, care filma în vreme ce mă uitam la resturile de sărăcie întinse pe ziare sau cârpe: piepteni folosiți, snopi de chei vechi, ruginite, covoare găurite, tablouri vechi, haine purtate. Lucrurile de la talcioc trebuie să fie vechi, altfel e un simplu loc de discount, iar talciocul din Bruxelles e un adevărat anticariat în aer liber. E deschis zilnic, de la 6 dimineața la 14.00 sau 15.00, spre deosebire de cel de pe lângă Aschauer strasse…

Read more

Featured

Cum românii îl înțeleg mai bine decît vesticii pe Salman Rushdie…

 Ingerul Gabriel transmițându-i Coranul lui Mahomed (miniatură persană). — Frumos editorial in ultimul Charlie Hebdo (29 iulie 2015) despre volatilitatea drepturilor noastre: Să ne imaginăm că Salman Rushdie și-ar fi scris astăzi Versetele satanice, iar nu în 1988. Ce s-ar întâmpla? Ar sări toți pe el, acuzându-l că a jignit islamul și că e singur vinovat…

Read more

Featured

Bogdan și Bagdad – lingvistică bogată și fagocitată

   In Baghdad… (Karim Kadim/Associated Press)   Nu  știu dacă există vreun Bogdan conștient de faptul ca etimologic numele lui e identic cu Bagdad. Iată: Bogdan e slav, Bagdad e iranian (chiar daca azi populația de acolo e arabofonă). Bog-dan e un nume slav compus, ca practic toate numele slavone, si de fapt indo-europene vechi. La…

Read more

Featured

Despre Joyce, trenuri și exactitate în literatură…

 Povestea odată, în Libération, Robert Maggiori, care l-a cunoscut bine pe Umberto Eco, despre cum, pe când scria Pendulul lui Foucault, Eco ieșea dimineața din apartamentul său din Place Saint-Sulpice în Paris, mergând cu pas egal, cu un dictafon în mână, și dialoga cu sine căutând să vadă câte fraze pot pronunța două personaje care se plimbă în josul străzii Servandoni până în capăt. Această grijă pentru exactitatea detaliului e semnul marelui scriitor. Exact așa făcea și Joyce. In nu mai știu ce text despre Joyce, probabil în monumentala biografie a lui Richard Ellman, e pomenit un episod pe care biograful îl găsește amuzant și puțin iritant : Joyce povestește…

Read more

Featured

Traducerea ca adaptare (1) : Joyce, The Mookse and the Gripes…

 Aud ca o editura româneasca vrea sa publice o “traducere” din Finnegans Wake… Evident ca nu despre o “traducere” poate fi vorba in cazul acestei monstruozitati care e Finnegans… Ar trebui o rescriere completa, redand jocurile de cuvinte si infinitele circumstante culturale din text, ar trebui o persoana care sa se identifice cu Joyce, sa…

Read more

11 aprilie 1954 cea mai plictisitoare zi din istorie

 Acesta este un “alcôve à Paris”… care nu are nimic deosebit față de atâtea alcovluri și alcoave și budoare fără pudoare din lume decât că zac eu răstignit în el. De ce? Pentru că am fost zguduit de o știre de maximă importanță: niste cercetatori britanici au descoperit care a fost ziua cea mai plicticoasa…

Read more

«Șmecher» și «fraier»: despre niște absurde legende urbane

 Statuia lui Ostap Bender, maestrul combinațiilor din romanele lui Ilf și Petrov, Sankt Petersburg «Șmecher» În filmul lui Emil Loteanu «Găoacea» (sau Coaja / Скорлупа, ultimul său film, în 1993), care se petrece în cartierul Старая Почта din Chișinău, avem personajul — șef de bandă suburbană — Șmecheru… Subiectul filmului nu ne interesează aici, nici…

Read more

Ce este genocidul? Ghidul comentatorului prudent

 N-am mai făcut de mult revista presei, dar îmi vine azi să pun în evidență dezbaterea în jurul a ceea ce se petrece în Gaza și abuzul de o noțiune grea de sensuri istorice și morale concrete, dar care e folosită absurd, ca echivalent pentru “crimă”. Este vorba de termenul “genocid”. Iau ca exemplu presa…

Read more

6 iulie, Ziua Internațională a Sărutului / “International Kissing Day”

 «Sărută-mă cu sărutările gurii tale, că sărutările tale sunt mai bune ca vinul…» (Cântarea Cântărilor) Azi, 6 iulie, e Ziua Internațională a Sărutului, “International Kissing Day”. Prilej pentru a ne aminti că nu toate culturile și nu toate limbile cunosc acest obicei straniu de împrietenire amoroasă care constă în a lipi unul peste altul orificiile…

Read more

“Rusul e doar un chinez ratat.” — Céline au pays des Soviets

 “Rusul e doar un chinez ratat.” Numai Céline putea scoate așa o definiție.  În anii 1930, Céline este o vedetă literară în URSS… «Călătorie la capătul nopții» (Voyage au bout de la nuit), cartea care a făcut pentru literatura franceză ce a făcut «Ulysses» al lui Joyce pentru engleză, spărgând toate canoanele limbii, a fost…

Read more

«Yubelblat»… fragment din «Bagatele pentru un masacru» (1937) de Louis-Ferdinand Céline

 Voi vorbi mai jos despre antisemitism, cenzură, presiunile “woke” și de ce rămâne unul din cei mai mari scriitori (Céline) rămâne cenzurat și netradus decât fragmentar, de parcă n-am fi adulți capabili să ne facem o opinie, mai ales că trăim în ultima democrație reală din Europa de Est (România, adică: comparați cu Ungaria, Serbia…

Read more

Dacii, sexul, secera și securea (dar fără ciocan)

 În imagine, în vârful Columnei lui Traian, după înfrângerea dacilor, în vreme ce romanii învingători construiesc de toate — orașe, forturi, poduri, hambare etc. — vedem un soldat roman care mânuiește vârtos o secure.   Acum, “secure” s-a presupus întotdeauna că ar veni direct din latinescul “securis” sau “seculis”, cu același sens. Fonetic nu ar…

Read more

Columna lui Traian (ep. III): Decriptarea unei scene niciodată explicate — Traian în Dacia precum Bush în Irak

 Am început lucrul la o carte ilustrată care va fi etapa următoare a demontării demenței dacopate, decriptare pe care am început-o cu cărțile «Dacopatia» (Humanitas, 2015 și 2021 pentru ediția revizuită și adăugită) și «De-a dacii și romanii» (Humanitas 2023): acum vine o analiză detaliată a acestei benzi desenate de propagandă imperială care este Columna…

Read more

“Vătămare” și “daună” sacrificială: decriptarea Columnei lui Traian, episodul 1

 Columna lui Traian: sacrificiu de animale pentru armata romană în campanie. Un început de decriptare a columnei lui Traian, imagine cu imagine, iar nu doar cele câteva glorioase pretinse instantanee care ne sunt arătate întotdeauna, alese grijuliu… Am mai arătat această imagine din “banda desenată” de propagandă imperială care este columna lui Traian. Am făcut-o…

Read more

Trei pitici din grădina “dacopatiei”… amatorismul lingvistic la putere

 Istoricii și lingviștii ăștia ai “continuității”, care mai fac și “re-enactment” cu fluid mistic, cușme și blană de urs, ar putea avea decența să-mi pronunțe numele când emit critici aspre, nu să spună tabuistic: “a apărut o carte” sau: “un anume autor”.  Într-o oră și jumătate, tarabostele bâlbâitoare îmi pronunță o singură dată numele. Ei…

Read more

Grecia clasică este o creație germană

 Grecia rămâne un trecut care nu mai trece… Psihodrama europeană a Greciei pare a opune Atena Germaniei, ca și cum ar fi două lumi și două culturi diferite, realitatea metaistorică fiind însă cu totul alta, mult mai complexă. Nu doar că identitatea culturală a Germaniei moderne s-a construit pe obsesia Greciei antice, dar însăși imaginea…

Read more

«Monahul și scribul»… Alin Suciu și care ar fi fost probabilitatea ca România să ajungă în fruntea studiilor de coptologie

 Istoria egiptologiei – în care ar trebui să se insereze și cea a studiilor copte – este plină de întorsături și surprize. Astfel, printre primele incunabule publicate în Italia Renașterii s-a numărat un tom exotic, intitulat «Hieroglyphica», transcris dintr-un manuscris datat de pe la anul 400 d.Hr., descoperit pe insula Andros și semnat de un…

Read more

La „vatra“ limbii

 Nicolae Grigorescu, Vatră la Rucăr . Termenul „vatră“, care este prezentat în manuale și dicționare ca fiind esența însăși a românismului și dat ca “dacic”, există în realitate în toate limbile balcanice: în română, aromână, albaneză şi în multe limbi slave, care l-au împrumutat de la păstorii seminomazi aromâni.  Lingvistica ne arată însă că este un…

Read more

«De-a dacii și romanii»: O nouă introducere în istoria limbii și etnogenezei românilor

 Rezumatul acestei cărți (pe cale de apariție la Humanitas) ar putea suna provocator și violent pentru cei obișnuiți cu narațiunea romantică oficială predată în școli de mai bine de un secol încoace și rezumată în versurile care încep: “Eroi au fost, eroi sunt încă…” din litania Pui de lei a mediocrului poet Ioan S. Nenițescu…

Read more