Show Menu

“Bir Başkadır” pe Netflix: foiletonul turcesc de care și românii ar avea nevoie

O femeie de la țară, sau din mahalaua unui mare oraș, credincioasă cu batic care ascultă de sfaturile preotului-duhovnic, dar îi ascunde că e îndrăgostită în taină de intelectualul ateu bogat și destrăbălat la care ea merge acasă să curețe după orgii în fiecare miercuri. Psihiatra orășeancă modernă care o (psih)analizează pe această femeie de…

Read more

Iranismul zilei: zor, zorbă, zurbagiu, zurliu, zârghit….

Privire languroasă și zâmbet mustăcit umed: — “Patroane… ce-ar fi să construim noi aicea un teleferic?”   O frază (din “Zorba grecul”) care nu doar rezumă cartea și filmul (pitchline), dar valorează cât toate analizele geopolitice despre mentalitatea balcanică, neluarea în serios a dezastrului iminent (vezi drama economică greacă) și nepăsarea noastră afectiv-relațională balcanică.  …

Read more

Abuz teocratic în România talibană: sau cum trebuie să luăm apărarea deputatului Bulai

Fecioara Maria dându-i palme la fund pruncului Isus. (sub privirile apostolilor… tablou de Max Ernst, 1926) Nu credeam că România poate să o ia pe calea Iranului (sau a Poloniei), încălcând flagrant cea mai elementară libertate de exprimare garantată de apartenența noastră la UE. E ceea ce a făcut ieri CNCD-ul, amendându-l pe deputatul USR Iulian…

Read more

„Pieces of a Woman”: când găsești artă pe Netflix

Filmul de pe Netflix „Pieces of a Woman” oferă cel mai minunat joc actoricesc feminin al momentului. Actrița Vanessa Kirby dă o forță neobișnuită, hipnotică, dureros de convingătoare personajului unei femei care își pierde copilul la naștere și care nu reușește să-și transmită în nici un fel durerea. Filmul e interesant chiar și cinematografic, pur…

Read more

Ce este barbutul și de unde vine el

  “Dau cu zaru 6-5, N-am nevoie de servici Dau cu zaru 6-6 Iau femeia care-mi place.” (Cristian Rizescu: Barbutul e viața mea)   Ca un adevărat coțcar (în sens etimologic-istoric, căci coțca = kocka = zar în sârbește, așa încât coțcarul e jucătorul de zaruri, trișor prin definiție), Cristian Rizescu ne informează aici care…

Read more

Pentru ce este absurd și imbecil acel text în 11 puncte care caută să dovedească unicitatea limbii române

Circulă pe net un text imbecil, în 11 puncte, plin de inexactități și invenții absurde, care caută să dovedească unicitatea limbii române. Mulți l-au preluat și difuzat, înșelați și de faptul că e citat acolo dacopatul de președinte al Academiei Ioan Aurel Pop cu enormitatea că: „Limba română, ca bogăție de vocabular şi semantică, este…

Read more

Memoriile lui Obama, sau importanța primei fraze

Cartea lui Obama despre primul său mandat ca președinte SUA, A Promised Land, care acoperă perioada 2009 și până la lichidarea lui Bin Laden în mai 2011, începe cu fraza: Of all the rooms and halls and landmarks that make up the White House and its grounds, it was the West Collonade that I loved…

Read more

Spahii și ieniceri

“Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah, și spahii.” (Eminescu) Spahiii desemnau în armata otomană cavaleria, iar numele lor spahi / sipahi vine într-adevăr de la numele calului. Așa cum cavalerie urcă până la caballus, spahiul vine din persană, de la numele indo-european al calului, care e aspa în iraniană. Aspa iranian care corespunde perfect…

Read more

Iranismul zilei: “derbedeu”…

Ușă în Kabul. Derbedeul, o spun corect dicționarele, este turcescul “derbeder”, dar, cum o știe deja cititorul acestei rubrici, avem aici iarăși un iranism pur, cum e cazul cu mai tot vocabularul limbii otomanilor. Într-adevăr, “derbeder” nu-i altceva decât expresia, luată telle-quelle din farsi: “dar ba dar” = ușă-n ușă, ușă după ușă. Ușă după…

Read more

Ce fel de latină se vorbește în serialul “Barbarians”

În serialul “Barbarians”, de pe Netflix, barbarii germanici vorbesc nemțește (în germana literară de azi), în schimb romanii vorbesc în latină. Ce fel de latină e însă aceea? Pentru a da un exemplu similar, în “Patimile” lui Mel Gibson, de pildă, romanii vorbesc latină cu accent italian, ceea ce pentru un lingvist e cu totul…

Read more

Ce este „cavalul”, fluierul mistic islamic

Caval, nai, instrumente pe care le credem românești… “Nai” este instrumentul muzical persan prin excelență (cf. mai jos), care la noi a ajuns să desemneze „fluierul lui Pan”. Cât despre fluierul lung, ciobănesc, numit „caval”, el nu-și trage numele nici de la cavalerie și nici de la cavalcadă, ci vine din turcă, unde provine din…

Read more

„Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă”

„Toţi pe buze–având virtute, iar în ei monedă calpă” (Eminescu, Scrisoarea III) Calp = fals când se referă la bani sau, metaforic, sentimente. Așa se face că romanul Les Faux-monnayeurs al lui André Gide (1926), roman fundamental pentru literatura modernă, pentru că ne-a dat conceputul de «mise en abyme», a fost tradus neimaginativ în română ca: Falsificatorii de bani.…

Read more

Turban și tulipan…

Mehmet al II-lea, de Veronese. Până și turbanul, chintesența turcimii pentru noi este de origine persană. Precum e persan și tulpanul (tulipanul, laleaua, care de fapt e același cuvânt). În primul rând, când căutăm în dicționarele etimologice turcești banalul “turban” (“türban”), găsim că e “împrumutat din franceză”. Cum așa, cum adică türban e împrumutat în…

Read more

Ce este “inima” și cum pompează ea lingvistic

În vreme ce toate limbile romane, neo-latine, au păstrat vechiul termen anatomic al organului vieții, provenind peste tot în mod direct din latinescul *cord- (cor, cordis): : cor, cœur, cuore, corazon, coração, româna e singura care l-a înlocuit, metaforic, prin cel care desemna… sufletul.  Latinescul “anima” a dat în română: “inima”. *Cord- (cor, cordis) este,…

Read more

Ce limbă a grăit Daenerys către Unsullied și Dothraki

In Game of Thrones, episodul The Iron Throne (ultimul episod al ultimului sezon, 6/6, sezonul 8) oferă un minunat exemplu de bias lingvistic. Mai precis: ce se întâmplă când creatorul unei limbi artificiale, inventate (aici: Valyrian) o modelează pe principiul limbilor pe care le cunoaște el si nu îi adaugă nimic “exotic”.  Limba valyriană inventata…

Read more

„Tenet”: când Hollywoodul nu-și mai consideră spectatorii adulți

Filmul ăsta imbecil al lui Nolan, Tenet, marea superproducție post-Covid menită să salveze cinematografia și sălile de cinema este o insultă adusă inteligenței. Această monstruozitate n-ar trebui să existe și este doar ultimul exemplu a ce se întâmplă de când Hollywood nu-și mai tratează spectatorii ca pe niște adulți. Am fost să-l văd în sală,…

Read more

Iranismul zilei: sufrageria

IPINGESCU: … Nu! în van! situațiunea Romaniei nu se va putea chiarifica până ce nu vom avea un sufragiu universal…(amândoi rămân foarte încurcați).JUPÂN DUMITRACHE: Adicătele, cum vine vorba asta?IPINGESCU (după adâncă reflecție): Știi: masă… sufragìu.. Mulți copii din generațiile trecute, înainte de nivelatoarea modă a apartamentelor moderne, în care bucătăria dă în “living” sau e instalată direct…

Read more

“Femeie”… de unde vine cuvântul?

Termenul “femeie” din lexicul fundamental al limbii române nu vine, în ciuda sensului și a aspectului fonetic, de la “femina” din latină. “Femina” dispăruse mai peste tot în latinitate, iar termenul folosit curent era “mulier”, păstrat perfect în aromânul “muljari” și portughezul “mulher”, dar mai erodat în sp. “mujer” și rom. “muiere”. “Femeie”, cum o…

Read more

Cristi Puiu, grand corps malade

Tot caută lumea să interpreteze ieșirea lui Cristi Puiu cu măștile și revoluția și nimeni nu reușește, dar asta e pentru că puțini caută adevărat să-l înțeleagă pe Cristi Puiu. E vorba de un mare ipohondru, în sensul clasic al termenului, de cineva obsedat de atotprezența bolii, însă doar a Bolii mari, cancerul sau ciroza.…

Read more

Etimologii ilustrate: ficați, ciuperci, icre

Numele ficatului, cum se știe și am mai amintit, vine de la o metaforă culinară, în toate limbile romane, dar și în unele din cele slave. In limbile neoromane, ficatul, fegato, foie (gras), vine din latinescul “ficatum”, din expresia dispărută: “(iecur) ficatum” = ficat “umplut cu smochine” = ficatum. Căci “ficatum” nu e altceva decât…

Read more

Rapsodia bohemiană a lui Eliade

In romanul lui Mircea Eliade “Nouăsprezece trandafiri” (1980), presupus a se petrece în România comunistă, prin 1968, simultan cu reprimarea Primăverii Pragheze de către URSS, personajele, prinse în capcana ideologiei represive a puterii, reușesc în final să fugă din țară luând cu ei niște documente compromițătoare pentru regim și traversând granița din nord… în Cehoslovacia.…

Read more

Cum mi-am arătat natura reacționară, de terf masculin

Zăceam molcuț la terasă, în plin soare, sorbindu-mi aperitivul anteprandial, traversat de vocabule latinești care năpădiseră pe mine sărind peste secole, ani și milenii și pe care, cu ochii închiși, le socoteam epigrafic pe ecranul minții, LIVID, MIDII, MIX, DILIV, Eram mândru de revista presei din ziua aceea, axată pe scandalul cu JK Rowling acuzată…

Read more

Șeherezada și beizadelele…

Șeherezada, beizadea… Am luat și acești termeni persani, tot prin turcă și, desigur, nu ne mai dăm seama că ambii sunt compuși din: -zade. “Zade” este participiul persan, iranian, al verbului a naște sau a se naște. “Zade”, și în Șeherezada și în beyzade, este : “născut (din)” sau “născută (din)”, pentru că persana modernă,…

Read more

Pehlivan, o “vorbă din strămoși”

“Pehlivan”, numele vechi dat unui escroc cu mult tupeu, dar totuși cu anumite calități, pentru că te păcălește cu umor, ne-a venit din turcă, unde e exact așa: “pehlivan”. În română, pehlivan a rămas de la spectacolele de bâlci ale turcilor de la care avem și caraghios (kara-göz, “ochi negru”, de la jocurile cu marionete…

Read more

Caprele nupțiale ale goților, urmele lingvistice ale unui contact

Goții, de la care ne-a rămas tezaurul de la Pietroasa (vesèlă ceremonială și bijuterii de factură scitică, iraniană, cum o știu experții; obiecte din arta stepelor, mai degrabă), goții, așadar, ne-au mai lăsat și extraordinara mărturie scrisă a Bibliei lui Wulfila. Limba goților, care au trăit vreme de secole în Balcani, dar și pe teritoriul…

Read more

Dorul, povestea unei imposturi

Quem me roubou a minha dor antiga,  E só a vida me deixou por dor?  Dar cine-mi luă tocita durere, Și viața îmi lăsă în loc de dor? (Fernando Pessoa) Povestea cu „dor”, dorul românesc ca termen de cultură și civilizație presupus unic și de netradus a devenit o pretenție insuportabilă. „Dor” este doar o…

Read more

«Gânduri despre problema indo-europeană»: pe marginea unui text fundamental al lui Trubetzkoy

Am decis să traduc (din rusă și germană) și să comentez aici acest text al lui Nikolai Trubetzkoy, unul dintre cei mai mari lingviști care au trăit vreodată, despre « problema indo-europeană ». Trubetzkoy plasează leagănul limbilor indo-europene undeva în apropierea Caucazului, iar teoria lui coincide cu cea a unui arheolog cum este Colin Renfrew sau cu…

Read more

%d bloggers like this: