“Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah, și spahii.” (Eminescu)
Spahiii desemnau în armata otomană cavaleria, iar numele lor spahi / sipahi vine într-adevăr de la numele calului. Așa cum cavalerie urcă până la caballus, spahiul vine din persană, de la numele indo-european al calului, care e aspa în iraniană.
Aspa iranian care corespunde perfect lui aśva sanscrit, equus latin (de la care ne-a rămas și nouă iapa < equua) și hippos grec.
Spahi (سپاهی) este, așadar (a)spa-hi. Sensul inițial nu mai e limpede nici în farsi astăzi, deoarece a- a căzut, precum a căzut și în termenul sawar = călare, pe cal, sawar care vine din anticul aspa-bara, “dus de cal”, “pe cal”.
Dar “spahi” mai este, scris și pronunțat altfel, același cuvânt cu: sepoy sau cipaye, sau çipaye, mercenarii folosiți în India de britanici și de francezi și care au fost la originea unei teribile revolte în 1857.

În istoriografia română o numim: “Răscoala șipailor”, fără a ne da seama că acei sepoy (greșit ajuns în română ca “șipai”) sunt de fapt spahiii.
Cât de mare a fost influența iraniană asupra tuturor popoarelor vecine, în special asupra turcofonilor, am tot arătat-o vorbind despre limba cumanilor de la noi, profund iranizată, așa cum o vedem în acel Codex Comanicus, dicționarul și ghidul de conversație cumano-persano-latin de pe la 1300.
Dar cu multe secole înainte de asta, tribul turcic al “bulgarilor”, cel care și-a lăsat numele în Balcani, trebuie să fi fost deja profund iranizat, dacă ne gândim la căpetenia lor, care avea un nume iranian: Asparuh.

Într-adevăr, Asparuh este: “Calul Luminos”, sau “Stăpânul Calului de Lumină”. E un nume format precum în greacă: Hippokrates, Hipocrat, cel cu “Putere asupra Cailor”.
Asparuh al bulgarilor purta așadar un nume iranian, de la aspa = cal (aspa de la care, cum am arătat, mai avem și spahiul – (a)spahiul) și rukh-, care e lumina.
Mai avem acolo, așadar, rădăcina rukh-, lumina, în frumosul și elegantul nume feminin iranian Roxana ( < Roshana), Luminoasa, Luminița, iubita (cu forța) a lui Alexandru Machedon, și probabil în numele sciților (iranieni, deci) Roxolani, pe care îl putem interpreta ca Rokh-Alani, “Alanii Luminoși”.
Și aceia, cu toții pe cai, ar fi putut avea în fruntea lor un Asparuh, un “Cal Luminos”.
4 Responses to Spahii și ieniceri
aspa-bara – sawar – samar ?
Denumirea SAVAMA, serviciul secret al Iranului, intra tot in aceeasi categorie?
ianiceri cu puli belite si spahii cu flocii mii, vin de-ntuneca pamantul la Rovine in campii
Coena Cipriani, nice one mate!
Ma intreb cand vom avea un studiu serios despre toate Coena Cipriani din studenie:
La pasa vine un arab,
F..ut in cur si ras in cap,
Tarandu-si pu.. pe covor
Si coaiele in carucior….
Sau
Din lumea mea venii cu greu
Ca sa-ti aduc banana,
Un taur este tatal meu
Si mama mea Santans
Chestiile astea de petrecere din studentie cred ca reflecta ceva fundamental in felul in care oamenii, indiferent de rasa, proceseaza realitatea obiectiva prin limba materna.
etc.
Tehnic (adica din punct de vedere al procesarii limbajui natural, adica IT) vorbind, se pare ca tropii, troheii sunt foarte importanti iar semantica intregului este valida char cu schimbatrea intelesului termenilor, o chestie absolut fascinanta din multe puncte de vedere, Umberto Ecco semiologic vorbind.
Observ ca specialistii au opinii puternice despre Umberto Ecco, Borges, Chomsky, dar este din ce in ce mai dififcil de ignorat o abordare stiintifica diferita a limbajului, mai ales ca in contextul actual teoriile statistice ale gramaticilor (Ms. Joana Colins, cum zice dl. Alexe undeva prin ergativele dumnealui) pot fi verificate prin algoritmi NP completi, limitati numai de puterea de calcul ieftina si omniprezenta.
Pentru cei interesati, Clifford Nass, un baiat destept de la stanford, a dezvoltat “Media Theory Equation”, care, in opinia mea, ar trebui studiata de toti specialistii in lingvistica.
Chestia asta suna mai bine in engleza.