Acesta este un “alcôve à Paris”… care nu are nimic deosebit față de atâtea alcovluri și alcoave și budoare fără pudoare din lume decât că zac eu răstignit în el. De ce?

Pentru că am fost zguduit de o știre de maximă importanță: niste cercetatori britanici au descoperit care a fost ziua cea mai plicticoasa din istorie… sau din secolul XX, nu prea are importanta, ca din cite stim in Antichitate si in Evul Mediu lumea nu prea avea vreme sa se plictisească.

Ei bine, un grup de distinși savanți britanici au pus in computere misterioase sute de milioane de date, le-au prelucrat folosind parametri complicați numai de ei știuți si au ajuns la următoarea concluzie jurat științifică: cea mai plictisitoare zi din istorie a fost 11 aprilie 1954.

Probabil înnebunitor de plicticoasă, deși o majoritate dintre noi nu-si amintesc asta, sau nu erau născuți. Niciun rege n-a fost asasinat in acea zi, nu a fost anunțat niciun mare premiu, n-au început războaie si nu s-au încheiat păci, ba chiar se pare ca cercetătorii care au inventat acest algoritm nu au reușit să găsească in presa de pe toata planeta nici macar vreunul din acele fapte diverse de care cultura populara își amintește: hotul care adoarme uitându-se la televizor in apartamentul jefuit, sau vițelul cu cinci picioare, sau isterie colectiva in Pakistan, unde cineva a vazut numele lui Allah intr-o felie de pepene.

Nimic, absolut nimic, de-ti vine sa crezi ca acei savanți au identificat într-adevar o zi excepțională in istoria umanitații. O zi despre care nu se poate spune nimic… in afara de faptul ca daca verificam bine vedem ca in acea zi au avut loc alegeri in Belgia, dar, ma rog, toata lumea știe că asta este egal cu zero.

Sigur, savanții britanici sunt cunoscuți pentru studiile lor uluitor de originale, asupra duratei orgasmului broaștelor, de pilda, insa aceasta noua descoperire a lor capătă, in ce ma privește, dimensiuni metafizice. Pentru ca daca absenta evenimentelor si vidul informational fac din acea zi din aprilie ʼ54 o data atit de memorabila, atunci înseamnă ca practic intreaga viață a multora ar trebui consimtita de istorie, poate chiar cosmic.

Și eu-as putea furniza savanților liste cu mii de zile despre care nu am nimic de spus decât că s-au succedat, asa una dupa alta… istoric, desigur, numai ca n-a stat nimeni linga mine sa le consemneze si sa le inregistreze.

Probabil înnebunitor de plicticoasa, desi o majoritate dintre noi nu-si amintesc asta, sau nu erau născuți.

Dar să vedem totuși, ca o provocare, dacă mâine, 12 aprilie 2026, se va întâmpla ceva. Ah, e Paștele, dar din câte știu scenariul nu rezervă surprize, căci s-a făcut deja “spoiler”.