The Man from U.N.C.L.E. (2015): Guy Ritchie, sau de ce l-a lăsat Madonna pe acest imbecil…

De: Guy Ritchie

Cu: Henry Cavill, Armie Hammer, Alicia Vikander, Hugh Grant

Când ești dislexic și ai fost însurat cu Madonna, ai tot interesul să faci filme bune… Ceea ce Guy Ritchie nu mai face din 2.000 încoace, de la Snatch. Acel Snatch era echivalentul britanic al lui Pulp Fiction al lui Tarantino. Compoziție non-lineară, personaje puternice, actori magnifici (Brad Pitt, Benicio del Toro, Vinnie Jones și Jason Statham) și o vervă umoristică rară în jocul cu clișeele.

De atunci – nimic. A mai făcut el Sherlock Holmes, da… Dar acest Man from U.N.C.L.E. abia ieșit e un dezastru total.

Ca să fii Guy Ritchie, acest imbecil, și să faci o pastișă de Guy Ritchie, ceva între un James Bond pentru handicapați și o bandă desenată pentru adolescenți întârziați – păi nu te mai mira atunci că te-a părăsit Madonna.

Nu este, zău, nimic de văzut în acest film, nici un umor, nici o găselniță, nimic interesant ca scenariu sau joc actoricesc.

Chiar mobilul principal al scenariului, faptul că e acolo o bombă atomică, într-o vagă intrigă din anii 1960, care implică un spion CIA și un spion KGB, iar tu uiți existența bombei la jumătatea drumului te discalifică definitiv.

Un dezastru total.

Inchei prin a formula următorul îndemn (nu e nimeni obligat să asculte, desigur): acest film nu trebuie văzut nici în sală, cum am făcut eu, în condițiile obișnuite de cinema, cu bere și popcorn, nici copiat de pe torrenți și torrente, nici pe DVD sau telefon. Este o excrescență a lumii spectacolului sub nivelul celui mai prost film de karate din Hong Kong. Un sub-under-pseudo-post-modern mai prost și găunos decât cel mai prost Tarantino… ceea ce e deja mult și revoltător.

Don’t… Nu vă uitați la el… afară de cazul că sunteți în ruptură de cuplu sau vreți să faceți o glumă proastă cuiva.
—

Despre un Tarantino la fel de prost, dar cu sunet design:

Django Unchained : film, interrupted…

—