De Ziua Internațională a Traducerii, aș relua un exercițiu vechi, pe care l-am mai propus: analiza detaliată a unei scurte traduceri poetice. De multe ori, traducerea trebuie să fie o adaptare. Așa am făcut aici, cu această traducere a lui Lhude sing Goddamm / Neferii zic Aman. Altfel zis, traducerea unei poezii trebuie sa treaca uneori prin inlocuirea contextului cultural.
Astfel, intr-o foarte muzicala imitatie a stilului si vocabularului englezei vechi (de fapt o parodie a unei melodii medievale cunoscute), Ezra Pound a reusit sa creeze imaginea unor mercenari grosolani si bețivi surprinsi de iarna in tara straina. E limpede ca imageria –si muzicalitatea limbii- nu ar trece in romana printr-o traducere simplă.
Contextul trebuie inlocuit: arhaismul nu poate fi sugerat decat prin folosirea slavismelor si turcismelor (acolo unde Pound avea germanisme) si pastrarea asonanțelor si rimelor interne; termenul germanic reconstituit de Pound “lhude”, oameni in sensul de “viri” (si neinteles de multi comentatori, care au mers pina la considera ca e un joc de cuvinte: “ Lhude: a pun of “loud” and “lewd.” “) poate fi inlocuit cu turcismul (persianism la origine) “neferi”, care initial insemna doar “oameni”, pur si simplu (ca si “lhude”, de altfel), inainte de a desemna mercenarii otomani in general, iar in loc de Goddamm vom pune, pastrand coerența pana la capat: Aman !… Așa că iata ce poate rezulta (original și traducere):
Winter is icummen in,
Lhude sing Goddamm,
Raineth drop and staineth slop
And how the wind doth ramm!
Sing: Goddamm.
.
Skiddeth bus and sloppeth us,
An ague hath my ham.
Freezeth river, turneth liver
Damn you, sing: Goddamm.
.
Goddamm, Goddamm, tis why I am, Goddamm.
So ‘gainst the winter’s balm
Sing Goddamm, damm, sing Goddamm
Sing Goddamm, sing Goddamm,
DAMM !…
—
Crivăţul ne-a nãpãdit,
Neferii zic Aman,
Plouă zoios, curge mâlos,
Iar vântul ni-i dușman!…
Zi : Aman!…
.
Lunecuș jos, tavan ploios,
Țin slana sub suman.
Apă-nghețată, fiere stricată,
La naiba, zi : Aman!…
.
Aman, aman, an dupa an,
Cu vântul sub turban.
Răcnește-aman, măi guguman,
Aman, răcnește-aman,
AMAN !…
One Response to Traducerea ca adaptare (II): Winter is icummen in…
De acord cu adaptarea, numai ca in poezia lui Ezra Pound (la fel ca si in cantecelul medieval parodiat de catre el), LHUDE nu este in general interpretat ca subiect al propozitiei.
Personal as fi optat (in cel mai bun caz) pentru o traducere cu termenul LIOTA, prezent de altfel in mai multe limbi (germana, rusa etc.), dar care, intr-adevar, nu si-ar mai fi gasit rostul in poezia lui Pound.
Desi in romana nu avem acest cantec, avem in schimb doua care se apropie destul de mult de spiritul celui vechi englezesc. Primul ar fi:
“Daca vesel se traieste bate asa,
Daca vesel se traieste, unul altuia zambeste…”;
al doilea, mult mai asemanator, este “Vine vine primavara”.
(“Sumer is icumen in” – “Summer has arrived” / Cuckoo Song)
In amandoua cantecele este vorba de un indemn, exprimat printr-un imperativ (in timp ce in cantecul englez este: “zi / spune / canta: cucu”), respectiv prin cuvantul “hai”. In plus, subiectul lipseste sau este pus in plan secundar.
Poetul Ezra Pound schimba fundamental lucrurile, interpretand natura ca “lume”, si oferind un punct de vedere subiectiv, acela al unei persoane. Insista in a folosi in al doilea vers cuvantul LHUDE la fel ca in vechiul cantec, si care in continuare este tradus in engleza moderna cu “loudly”.
Iata de ce cred ca ar fi fost de evitat asocierea lui LHUDE cu un termen de tip “neferi”:
– “Neferi” nu este suficient de generic, el descrie si mai mult aceasta natura / lume intr-un mod subiectiv, din punctul de vedere al patimilor unor soldati.
– In timp ce – in poezia lui Pound – omul (vazut la modul abstract) se revolta impotriva naturii necrutatoare adresandu-i de-a dreptul cuvinte de ocara (rastalmacind astfel cantecelul medieval care avea o evidenta valenta celebrativa), bietii neferi isi fac curaj zicand “Aman !” pentru a putea sa infrunte suferintele pe care aceasta le provoaca prin intemperii etc. …