![]() Proteste pe Maidanul din Kiev.
Maidan e piața centrală din Kiev, termenul venind din turcă (prin tătarii din Crimeea). Româna (cea din România, nu însă și din Republica Moldova) e singura limbă în care maidan a luat un sens depreciativ. Venit din turcă, meydan a intrat în toate limbile care au avut de-a face cu Imperiul Otoman, inclusv așadar în Ucraina. In turcă, însă, termenul vine din persană și arabă. Termenul persan care desemnează o piață vine însă la rândul lui din arabă, unde medina înseamnă pur și simplu oraș. Araba însăși luase medina din siriacă și ebraică, in ebraica modernă medina desemnând statul, Medinat Israel. In arabă, de asemenea, e numele orașului prin excelență în care se refugiase Mahomed :Medina. Este vorba, in orice caz de un termen care trimite la un urbanism avansat, iar în majoritatea limbilor afară de arabă și ebraică maidan desemnează o piață pietruită, un loc central. Doar în română maidan e practic un teren viran și nepietruit prin definiție… La Kiev e piața centrală a capitalei; la români maidan e doar un teren abandonat… Trimitere la două noțiuni diferite de istorie a urbanismului. Nu ar trebui să ne mirăm: străzile din București erau în trecut atât de noroioase, șuvoaie mocirloase acoperite cu scânduri, încât au fost numite… poduri: Podul Mogoșoaiei, de pildă (Calea Victoriei de azi). — |
9 Responses to De unde vine termenul de Maidan?
meydan, in limba turca, mai inseamna si gradina sau cimp…
Just, dar sensul principal rămâne cel urban, transmis în toate limbile, pe când româna l-a păstrat doar ca teren viran.
Doar ca maidan si medina nu provin din aceeasi radacina in araba.
Maidan e imprumutat in arabă din persană, unde venea… din persană… printr-un feed-back cum e cel care a făcut ca grecescul vechi opion (opiu) sa fie imprumutat în arabo-turco-persana : afion, de unde a re-intrat in greaca moderna : afioni…
afion = opiu
Foarte interesant, implicatiile culturale sunt majore. Podul Mogosoiaiei era numit ”pod” pentru ca era „podit” cu busteni, tehnica destul de bizara si cu efecte nocive pe termen lung, atunci cand bustenii putrezeau si nu mai erau inlocuiti. A fost folosita nu doar la Bucuresti, ci si in alte orase mari, in unele capitale vestice, doar ca, nepractica fiind, s-a renuntat destul de repede la aceasta metoda.
Aș fi tare curios să îți aflu opinia despre etimologia cuvântului ”ler”.
Leru-i ler … se știe ….
Pe masura ce citesc mai mult despre cuvintele imprumutate in limba romana, realizez ca noi le-am schimbat mai mereu sensul in mod de injosire, depreciere, bascalie.
Mojic, nisnai, maidan, hazna, rahat, sictir, mahala, sulemenit, chiar foarte multe din rusa asemeni celor din turca.
“Nărod”, “năuc”, ambele din rusă, de la “popor”, “știintă”. Deci ăla care are știință devine, în accepțiunea românească, “năuc”. :). Asta mi se pare suprema deriziune.
[…] mai știu, vag, că viran vine din turcă, adus de otomani, odată cu maidanul (despre care am mai scris în detaliu aici, maidanul fiind în toate culturile care l-au preluat o piață, chiar piața centrală, ca în […]