Image

—-

14 iulie, ziua eliberării de la Bastilia a Marchizului de Sade (si, subséquemment, data de nastere a Revolutiei) este in acelasi timp o zi de doliu pentru dreapta neocon românească…

… îi tulbură și irită Revoluția Franceză, pentru că ea nu intră in niciunul din canoanele lor simpliste. Nu, nu a fost “de stânga”, căci condusă de burghezi, nobili si notari și s-a încheiat cu un Imperiu si prin cucerirea Europei pina la Moscova, combinată cu un inceput de razboi mondial. Cu toate astea, cuvântul de ordine a fost “egalitate” si s-au pus bazele separării religiei de stat.

Separarea bisericii de stat, da, pentru prima oară în istorie. Convingerea sanatoasa ca superstitia creștină nu e cu nimic mai presus de cultul cargoului, sau de practicile șamaniste ale yakuților. Ii vezi pe gînditorii dreptei romanesti cum deplâng samavolnicia ateistă a revoluționarilor si cum iti arată ca in America a fost păstrată “demnitatea omului in fața Creatorului”…

Revoluția franceza a însemnat pentru occident ce a însemnat Revoluția turcă a lui Atatürk pentru islam : abolirea privilegiilor îmbuibaților ipocriți care sperie norodul indobitocit cu momâia “Creatorului”; învățământ gratuit si -da, cu forța- obligatoriu. Coduri civile si juridice. Progres stiintific platit de stat. Impozite ca sa fie finantate cele mai de sus. Si, desigur, un lung-lung-lung lanț de excese criminale exuberante…

Episoade baroce, precum faptul ca Marchizul de Sade era închis la Bastilia și a fost eliberat de mulțime pe 14 iulie (închis abuziv, Sade nefacand niciodată rău nimănui, reputația ii vine doar de la literatura lui obsesională) si ca dupa aceea Sade a devenit deputat in Parlamentul revoluționar, unde a fost cel care a introdus primul proiect de abolire a pedepsei du moartea!…

“Un om omoară un alt om”, rezuma Sade, “iar statul il condamnă în mod absurd pe criminal la moarte. In loc de un mort, la urmă avem doi”, rezuma divinul Marchiz in fața Parlamentului Franței revoluționare. Hello, America fetișizată de dreapta românească aplică si azi pedeapsa cu moartea si ne-a mai inspirat și atrocele ritual ipocrit al juramantului pe Biblie, adica pe cartea de bucate a lui Moise combinată cu istoriile alandala ale unor sectanți din Palestina romană de acum 2000 si ceva de ani…

Fiind, așadar,  ziua eliberării de la Bastilia a Marchizului de Sade, 14 iulie este si o mare sărbătoare pentru literatură, oricat de mult s-ar jelui fetișiștii dreptei neocon…


Image

Akh, Dan St. Andrei mi-a făcut o poză abilă in care m-a transformat in Marchizul de Sade, asa cum îl imaginase Man Ray in tabloul ăsta…

Image

—–

PS.

Sigur, la Révolution ne-a mai adus si obsesia nationalista  :

Orgii patriotice și îngrășaminte din sânge stricat – imnurile naționale europene…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/30/orgii-patriotice-si-ingrasaminte-din-sange-stricat-imnurile-nationale-europene/

si pe cea a drapelului :

Despre cum nu drapelul sau imnul fac o țară – si ce este un stat?…

https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/02/08/despre-cum-nu-drapelul-sau-imnul-fac-o-tara-si-ce-este-un-stat/

… dar, hei! a dat semnalul ca puteti trai si fara Regi, Făcători și Mântuitori pentru păcate pe care nu le-ați comis…

—–