no-film

.

No” este filmul eveniment al regizorului chilian Pablo Larrain despre  campania publicitară care a dus la căderea lui Pinochet in 1988.

In 1988, Pinochet, deja la putere de 15 ani, a fost obligat conform constitutiei introduse tot de el in 1980, sa țină un referendum pentru a rămâne încă 8 ani la putere. Cu toate ca tabăra lui “Nu” a câștigat cu 55,99%, Pinochet ar fi încercat să rămână  la putere cu forța, dar nu a mai fost susținut de ceilalți capi ai juntei care îl sprijinise încă de la lovitura de stat din 1973.
image
.
10 ani mai târziu, in 1998, Pinochet era arestat in Londra pentru  crime împotriva umanității comise în timpul dictaturii lui, iar la moarte, in 2006, avea pe cap peste 300 de anchete pentru crime si delicte mergând de la tortura si crime impotriva umanitatii pana la inalta corupție si spălare de bani.
.

Filmul urmărește tribulațiile morocanoase ale tînarului publicitar conceptor al campaniei “No” si care o face mai degrabă fără sa creadă in succes.

.

Gael Garcia Bernal, care îl joacă pe seducatorul publicitar, este actorul mexican devenit în câțiva ani cel mai mare sex simbol sud-american. Lansat în halucinantul film Amores Perros al lui Alejandro González Iñárritu, a jucat apoi in filme de Almodovar (La mala educacion), Michel Gondry (La science des rêves) Jim Jarmusch (The limits of control), din nou cu Iñárritu in Babel (cu Brad Pitt) si a fost Che Guevara in Motorcycle Diaries. “No” a fost nominalizat anul asta la Oscaruri pentru cel mai bun film străin.

.

Pe scurt,  filmul este o reflecție asupra strategiei comunicării si asupra contradictiilor unei asemenea campanii publicitare – un film despre cum să vinzi un concept negativ în politică: “No”…

.

pinochet1_2464378b

.

Dat fiind contextul românesc, filmul s-ar putea dovedi extrem de actual. El conține o analiză abilă a unui context politic in care bătrânii votează conservator, iar tinerii nu votează din defetism, lipsa de convingeri si plictis depolitizat.

O bijuterie estetică, filmul nu doar reproduce perfect atmosfera epocii, dar a fost filmat cu camere vintage de atunci, vechi, care dau imaginii o granulație convingătoare, de documentar de epocă. Pentru a pune capac, mai e si filmat dinadins in stil documentar, tremurat, de la umăr, cu mult contrejour care da durere de ochi…

.

14.1e042.no1--300x300

.

În sfarsit, fundalul politic e plin de umor la adresa dogmelor neoconservatoare impuse lui Pinochet de o serie de guru ai finantelor de la Washington, care transformaseră Chile in laborator a ceea ce nu puteau aplica in alta parte.  Auzim repetate pina la absurd clișeele despre cum in capitalismul fără reguli oamenii sînt liberi si cum oricine se poate imbogati… Cum o subliniază grotesc un ideolog, care se teme sa nu formuleze cumva ceva cu iz socialist: “În capitalism oricine se poate imbogati… Atenție, n-am zis toți (no todos), ci : oricine (cualquier)!…”

.

no-pablo-larrain-pinochet

—-