Image
In ultimul număr, cel din aprilie, al revistei Timpul din Iași (care poate fi descărcat prin linkul de mai jos in PDF), Gabriel Andreescu reia polemica din jurul statutului simbolurilor comunismului in urma deciziei Comisiei de la Veneția potrivit căreia simbolurile comunismului nu pot fi echivalente cu cele ale nazismului, ceea ce înseamnă, deci, că interzicerea lor în Moldova contravine libertății de exprimare.

Timpul :
http://www.timpul.ro/ro-archives.html

Articolul meu la care se referă G. Andreescu, postat pe blogul meu :
Secerând și ciocănind – simboluri interzicând…
http://cabalinkabul.com/2013/03/11/secerand-si-ciocanind-simboluri-interzicand/

sau direct de la Europa Liberă :
http://www.europalibera.org/content/article/24924694.html

Nu voi relua discuția, întrucât argumentele mele pot fi citite pe linkurile de mai sus, iar cele ale Comisiei de la Veneția si cele ale CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului), care a dat un verdict similar, pe site-urile instituțiilor respective. Mi s-a părut insa surprinzător ultimul punct al argumentatiei dlui. Andreescu, formulat pe un ton de lamentatie:

“Pare un paradox al istoriei ca pe postul de radio Europa Liberă, finanțat de SUA, atît de merituos în învingerea simbolică a sistemului comunist, să fie lansate tezele adversarului ideologic de altădată.“

Ei bine, e un paradox și mai mare să vezi astăzi un intelectual de talia lui Gabriel Andreescu prizonier al mentalități războiului rece și care vede încă jurnalismul divizat în două tabere; e la fel de paradoxal să-l vezi pe democratul G. Andreescu socotind că, fiind finanțat de SUA, radioul ar trebui să practice nu jurnalism, ci teze neoconservatoare. Gabriel Andreescu arată astfel ca ignoră rolul si functionarea radioului Europa Liberă. Sau, cel puțin, că îl confundă poate cu Vocea Americii. Vocea Americii este intr-adevăr un post de radio guvernamental, a cărui direcție se schimbă odată cu fiecare nouă administrație SUA. Europa Liberă este însă un radio public, nepartizan, subventionat nu de Casa Albă ci de Senatul American si care depinde de un board of directors compus atît din democrați cît și din republicani.

Europa Liberă nu a reprezentat niciodată vocea Casei Albe, precum o face Voice of America, ale cărei programe au început dintotdeauna cu un editorial reprezentând punctul de vedere al președinției SUA. Europa Liberă, cel puțin dupa 1989 –ceea ce înseamnă deja aproape un sfert de secol– a oferit o tribuna ziaristilor si colaboratorilor de toate tendințele. Europa Liberă practică jurnalism, iar nu transmite teze economico-politice.

Europa Libera nu este vocea neoliberalismului, ci vocea ziaristilor nepartinici care ii fac programele. Pe scurt, e ciudat că Gabriel Andreescu nu știe că Europa Liberă nu este un post ideologic, ba chiar se miră că radioul practică jurnalismul in loc sa facă propagandă…

Ciudat, da: ani de zile Gabriel Andreescu a colaborat cu Europa Liberă. Ar trebui să-și amintească că nimeni nu i-a impus niciodată ce și cum să scrie.

——