Când ne facem cafea la ibric, avem vag conștiința faptului că “ibric” e unul din acei termeni balcanici aduși in cotidianul nostru de fanarioți, împreuna cu mahmureala, murdăria, cerdacul, basmaua, cherhanaua, pulul și dușmănia... Ibricul turcesc a intrat atât de mult in toate limbile balcanice, încât in greacă acel i- inițial a fost luat drept articolul hotărât feminin, făcând ca pentru unii greci pontici ibrik sa poată deveni η μπρίκι !…
.
Evident însă că un asemenea artefact de civilizație nu a fost inventat de turci. Ei l-au luat de la persani, care il luaseră de la arabi, dupa ce aceștia il luaseră la rândul lor… tot de la persani… Ibriq e de fapt un recipient domestic iranian, oricare ar fi el, iar la Omar Khayyam desemnează cu predilectie ulciorul de vin.
.
Ibricul e unul in acei termeni care pun in lumina trilingvismul otoman. Turca Înaltei Porți era profund diferită de cea de azi, de după reforma masacrantă a lui Atatürk. Se vorbea de fapt un amestec de trei limbi: turca osmanlîie pentru cotidian si nevoile administrative; araba pentru religie si anumite documente solemne; persana pentru tot ce era cultură, poezie si viață mai elevată (incluzând beția și amorul).
.
Ibricul era așadar un ulcior, care figurează in multe catrene din poezia sufi a lui Khayyam si a altora, ibricul cu vin, ulciorul cu pelin: ibriq-e-sharab, ibriq-e-mey (persanul mey = vin e un termen indo-european arhaic ce la origine desemna mierea, iar prin derivație miedul, băutura fermentata… mey e așadar direct înrudit cu mead, miel, miere)…
.
Alcoolicul poet deplinge astfel moartea ibricului/ulciorului său, când intr-o zi —aman!– il sparge neîndemanatec, mahmur, dând desigur vina pe Dumnezeu :
.
Mi-ai spart ulciorul, Doamne și vinul cel curat
În iarbă sângerează… ce-mi mai rămâne-n loc?
Tu mi-ai închis și drumul spre ultimul noroc
Ucide-mă, dar află: TU ești acum cel beat!!!
În iarbă sângerează… ce-mi mai rămâne-n loc?
Tu mi-ai închis și drumul spre ultimul noroc
Ucide-mă, dar află: TU ești acum cel beat!!!
(trad. Romulus Vulpescu)
.
. sau, într-o traducere exactă, cuvânt cu cuvânt:
.
Mi-ai spart ulciorul (ibricul) de vin, Doamne.
Mi-ai închis poarta fericirii, Doamne.
In praf mi-ai vărsat bunătatea de licoare.
Eu beau, iar tu te-ai machit pulbere, Doamne!…
.
Ibriq-e-mey-e-mara shekasti, Rabbi.
Bar man dar-e-eysh-ra bebasti, Rabbi.
Bar khak berihti mey-e-nab-e mara.
Man mey khoram o tu mikoni bad-masti !…
.
Acel ucide-mă de la Romulus Vulpescu e sau un reziduu din traducerea intermediară (că doar nu a tradus el direct din persană), sau o adăugire pentru a modera acuzația că Dumnezeu e beat. Celor surprinși de familiaritatea poetului cu Dumnezeu si de banalitatea versurilor, le răspundem ca întreaga poezie a lui Omar Khayyam si a marilor poeți sufi persani, de la Sa’adi pînă la Rumi , e vulgară si terre-à-terre…
.
Iata un alt exemplu:
.
Atâta am sa beau, pînă cand duhoarea vinului
Va ieși prin clisa gropii unde-am să zac,
Iar bețivii mahmuri in vizită la mine
Au să cadă lați adulmecându-mi groapa.
.
Chandan bekhoram sharab k-an buy-e-sharab
Ayad ze torab chon shawam zer-e-torab
Ta bar sar-e-khak-e-man resad mahmuri
Az buy-e-sharab-e-man shawad mast-e-harab.
.
Aici nu se mai bea cu ibricul, ci cu cada, ba chiar cavoul a devenit o cuvă de pelin regurgitat.
.
In schimb, jenat de atâta grosolănie si macheală fără maniere, clasicul traducător victorian Edward J. FitzGerald a domesticit atat de pudic catrenul de mai sus, încât umorul poetului si imaginea bețivilor ce cad impleticiți pe mormântul cu emanatii etilice devin de nerecunoscut:
.
That even my buried ashes such a snare
Of perfume shall fling up into the air,
As not a true believer passing by
But shall be overtaken unaware.
.
Desigur, a traduce ” mahmur” prin “true believer” nu e lipsit de picanterie, dar avem aici o plăcere solitară a traducătorului care îi scapă cititorului inocent.
—
Coda: Putem deduce că, deși superficial creștinați, moldovenii au întreținut dintotdeauna o predilecție pentru poezia sufi, căci iată ce ne spune Cantemir:
.
“Desfătarea lor cea mai mare este sa petreacă in ospețe, uneori de la al șaselea ceas al serii până la al treilea ceas dupa miezul noptii, alteori și până ce se crapă de ziuă, și să bea până ce varsă“.
(Descrierea Moldovei, cap. XVI)
.
Despre banalitatea poeziei sufi si despre inima comparată cu o frigăruie sau un kebab :
Roasted-hearted melody: obsesia poeților sufi cu kebabul
și
Huzur, Eric Clapton, Che Guevara și teologia musulmană a Prezenței divine
și
Mi-a luat dușmanul pulul – sau șotronul metafizic
O lume dată în vileag: urme de maniheism în română si maghiară…
https://cabalinkabul.com/2013/04/05/o-lume-data-in-vileag-urme-de-maniheism-in-romana-si-maghiara/
In apărarea lui Neagu Djuvara : au fost Basarabii cumani?
https://cabalinkabul.com/2013/10/06/in-apararea-lui-neagu-djuvara-au-fost-basarbii-cumani/
Anarhia, Supraomul si stânga nietzscheana (și transpunerea ei în Iran)…
——-
7 Responses to Ibricul mahmurului Omar Khayyam (cu o coda despre poezia sufi la moldoveni)
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/12/ibricul-mahmurului-omar-khayyam-cu-o-coda-despre-poezi…Kingsley Amis și […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/12/ibricul-mahmurului-omar-khayyam-cu-o-coda-despre-poezi… Despre banalitatea poeziei sufi si despre inima comparată cu o frigăruie sau un kebab : […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/12/ibricul-mahmurului-omar-khayyam-cu-o-coda-despre-poezi… Despre banalitatea poeziei sufi si despre inima comparată cu o frigăruie sau un kebab: […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/03/12/ibricul-mahmurului-omar-khayyam-cu-o-coda-despre-poezi… […]
[…] știe, evident, că întreaga poezie mistică a sufismului, cea a lui Rumi, Hafiz, Saadi, Omar Khayyam etc. e scrisă în persană, farsi. Nu există poezie sufi arabă demnă de acest […]
[…] Ibricul mahmurului Omar Khayyam […]
[…] Ibricul mahmurului Omar Khayyam […]