Image

Câteva sfaturi, pentru că de acum intrăm în altă dimensiune:

Am “acoperit” jurnalistic atit de multe manifestatii (majoritatea la Bruxelles, dar si in locuri mult mai neplacute) de mai bine de doua decenii incoace, incat as putea scrie un ghid detaliat care ar folosi nu supraviețuirii jurnalistului (majoritatea supravietuiesc, ca iarba rea), ci evitarii pierderii de timp dupa aceea… Pierdere de timp inseamna, de pilda, a depune plângere impotriva politiei…

Desigur, intr-o lume perfecta nici n-ar trebui sa existe poliție… In schimb, in admirata Republica a lui Platon poliția e atotprezenta, ba chiar statul = poliție… Realitatea la care putem spera in mod ideal e undeva la mijloc.

Manifestantul neangelic (adica intreg la minte, care stie ce face) ar trebui sa aiba permanent in minte urmatoarele:

— oricit de nobila si reținută e o manifestatie, exista riscul permanent ca niste cretini -nu neaparat provocatori plătiți-, care sint la prima lor manifestatie o vor lua razna, si atunci tu inocentul vei primi pulane in cap de la politie;

— oricit de nobila si retinuta e o manifestatie, unul -sau mai multi- politisti tineri nervosi, care sint la prima lor manifestatie o vor lua razna, si atunci tu inocentul vei primi pulane in cap;

— oricit de șa-ba-da-ba-da e manifestatia, vei asista la ceva care ti se va parea nedrept, unii vor supralicita indignați in fata derivei fasciste a fortelor de ordine, si atunci vei lua pulane in cap;

— personal am primit pulane in cap de la politiști belgieni cãlare care băteau țambalul pe capetele trecatorilor de pe Rue de la Loi, unde se merge spre Comisia Europeana (era o manifestatie a agricultorilor din UE, si niste deștepți de țărani -flamanzi, nu polonezi sau români- aruncau petarde sub fustele femeilor -orășence îmbuibate, nu-i așa?- care treceau pe acolo);

— am fost placat la sol cu mana aproape rupta la spate de un politist francez care ma vedea fotografiind in timpul revoltelor din “banlieue”, mahalalele Parisului, de acum ceva ani;

— dacă te întinzi pe burtă și pui mâinile pe ceafă riști doar un bocanc în coaste; și am mai fost si prin alte situatii pe care le-as putea pune intr-un manual…

… manual care ar fi insa respins cu indignare si ar rămane necitit, intrucit angelismul forțat al manifestantilor este că politistii cripto-fasciști, care sprijină un stat cripto-cosmo-fascist, trebuie să știe să dea dovadă de reținere, iar daca nu o fac, atunci e ceva calculat la mijloc…

Un sfat jurnalistic, de departe, este :  când manifestați, asteptati-va la posibilitatea pulanelor in cap… si pregatiți-vă la o atitudine de resemnare filosofică daca asta se intampla… Face parte din regulile jocului… Unui amarât de politist din Țăndărei i-a fost mai frică decât vouă…

——————