Image

Deși trebuie să te amuze doar săptămânal, Cațavencii încă n-au învățat s-o facă fără proptele. Scriitura lor se bazează masiv pe repetiții și făcut cu ochiul, dar mai ales pe umorul pleonastic. Aici probabil că au studii interne care le arată că ăsta e nivelul cititorilor lor, cărora trebuie să le plasezi rîsete preînregistrate, ca în sitcomurile americane.

Iată băiatul ăsta, Mihai Radu, care a imaginat următorul gag potențial amuzant: Doi țigani au furat cîțiva cartofi din tabloul “Mîncătorii de cartofi” al lui Van Gogh…

http://www.catavencii.ro/Doi-tigani-au-furat-citiva-cartofi-din-tabloul-quotmincatorii-de-cartofiquot-al-lui-van-gogh_0_7070.html

Greoi, pentru că ai de două ori cartofi în aceeași frază: au furat cartofi din Mâncătorii de Cartofi… Evident, omul s-a temut de variante mai elegante: Doi țigani și-au făcut pomfrit ciordind din pînza lui Van Gogh, de pildă, ceea ce ar fi fost suficient pentru un IQ obișnuit… dar Cațavencii își disprețuiesc cititorii. Trebuie să pui cartofi-cartofi, de doua ori, ca altfel se pierde…

Dacă ar scrie despre teatrul țigănesc, de pildă, ei nu ar putea pune un titlu eterat și inteligent, precum Jucându-l pe Purandello, ci te-ar băga cu nasul în ce vor să zică scriind : Cu Pirandello printre puradei și pirande… Ați priceput, bă? Pirandei-Pirande. Așa și aici: Doi țigani au furat cartofi din “Mîncătorii de cartofi” al lui Van Gogh... cartofi-cartofi, înțelegi?… un fel de scriitură cu aditivi, să dea un gust, ceva.
—–