Image
.
Cine a condus vreodată mașina prin sălbăticie având alături de el o femeie cu harta in poală, pusă să afle drumul și să ghideze, știe cît de mari sînt șansele ca voiajul sa sfârșească in râpă, ca în scena finală din Thelma and Louise, sau în altă țară, ori într-un univers paralel.

Falangele de machos cu fluieratul lubric au stârnit mereu indignare virtuoasa cu insinuarea că femeile n-ar avea orientare spațială și că pe deasupra îți mototolesc diform și iremediabil harta rutieră cu care te-au dirijat spre Cernobîl. E drept, partea creierului femeii unde e stocată memoria spațială nu posedă circuitele necesare pentru a împacheta înapoi plat si neted o hartă. In loc de evantaiul subțire pe care i l-ai dat, ea îți restituie un acordeon flasc.

De aceea, pentru unii vocea călăuzitoare a femeii când ești la volan e bună doar în cutiuța de GPS.

— cf. La drum cu Amalia:

http://cabalinkabul.com/2013/03/15/in-interiorul-sectei-gps-la-drum-cu-amalia/]

Iată insă că, așa cum au facut-o recent mulți adorabili sociologi care nu se tem să testeze veracitatea clișeelor sexiste (de pildă bravii norvegieni ce au aratat ca impartirea egala a muncii domestice dauneaza cuplului

.

–„Iubi, ai scos gunoiul?” Sociologia impărțirii nocive a corvoadelor domestice : http://cabalinkabul.com/2013/01/12/sociologia-impartirii-nocive-a-corvoadelor-domestice/ ,

sau francezul care a analizat tabuurile si obsesiile din jurul masinii de spalat

— Spune-mi cum lăiești ca să-ți spun cine ești – cuplul modern și mașina de spălat : http://cabalinkabul.com/2013/01/13/spune-mi-cum-laiesti-ca-sa-ti-spun-cine-esti-cuplul-modern-si-masina-de-spalat/ , niste sociologi de la universitatea din Utrecht (Olanda) au dovedit, într-un studiu din ultimul numar al înspăimântătoarei publicații Applied Cognitive Psychology (http://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/acp.2844/abstract), bazându-se pe teste practice, că numărul femeilor incapabile să-și mai găsească mașina într-un parking de supermarket e semnificativ mai mare decât cel al bărbaților.

Pe scurt, ieșind cu cumpărăturile, bărbații își identifică mai repede mașina în rândurile alea paralele si identice. In caz de rătăcire, tehnicile de orientare sînt iarăși diferite: bărbații -vânători- se bazeaza pe rememorarea distanței; femeile au însă nevoie de repere vizuale, care la rândul lor trebuie mai întâi resituate.

.

Ador acest studiu. Am cunoscut-o odată pe una care, iesind din magazin, trebuia sa aștepte ora închiderii si golirea totală a parkingului ca să-și repereze mașina, aflată de obicei intr-un loc strategic ce fusese ales de ea cu grijă.

.
(Era vorba de parkingul de la IKEA, desigur, ca in aceasta Incursiune în femeia IKEA: http://cabalinkabul.com/2013/01/13/incursiune-in-femeia-ikea-si-intr-o-secta-planetara/)

.

Studiul conchide asadar ca memoria spațială variază in funcție de sex si vârstă. Diferența între strategiile alese pentru recuperarea mașinii e mai mare între femei si bărbați decât între categoriile de vârstă. Oricum, concluzia e că femeile si bătrânii se orientează mai greu într-un mega-parking decât bărbații. Tot așa, la bărbați, tinerii memorizeaza mai repede un loc pe hartă decât bătrânii. La femei e invers.

Nu e limpede însa dacă memoria spațială funcționează în mod automat sau necesită controlul conștient al creierului. Sau dacă se poate trece de la un mod la altul, alternând navigarea in funcție de circumstanțe.

Studiul nu ne spune nici dacă, precum reflexul de a ne feri de un obiect aruncat, e vorba aici de stimuli preistorici de supraviețuire, când bărbatul, vânător, trebuia sa se orienteze rapid oriunde, calculând instinctiv distanțele, iar femeia îl aștepta la peșteră să aducă un hoit pe care ea să-l jupoaie în timp ce el mânjea pereții cu bizoni si amprente de palme, mormăind satisfăcut “huga, huga”.

Și, ca o coda: acest studiu ne mai arată că vânturatele alea din Thelma and Louise nu s-au sinucis romantic repezindu-se cu mașina în prăpastie, cum ne-a plăcut atunci să credem… Am înțeles noi pe dos finalul: ele aveau de fapt o problemã cu orientarea spațială.

————-