Mi s-a atras atenția că aș fi fost neglijent într-o postare pe Europa Liberă despre șicanele PSD și ale lui Tudorel Toader împotriva Codrutei Kovesi și că, potrivit Newsweek România: “Regulamentul Parchetului European prevede că, până la finalul lunii martie, fiecare stat care l-a ratificat trebuie să trimită Consiliului Uniunii trei propuneri pentru reprezentantul său în colegiul Parchetului al cărui rol este combaterea fraudelor cu fonduri europene.”

Ei bine, nu. Câtuși de puțin. Sigur, nimic nu-l obligă pe Tudorel Toader să lanseze o OUG și să desemneze trei candidați din partea României, doar că procedura de selecție nu este câtuși de puțin cum crede el. Acolo e vorba de procurorii mai mici, de colegiul Parchetului UE, nu de șeful cel mare, pentru care candidează Kovesi și care se alege acum.

Comisia Europeană a hotărât, în iulie anul trecut, 2018, pe baza unei decizii a Consiliului European, ca Procurorul șef să fie selecționat de un comitet compus din 12 membri, cu toții foști membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, foști membri ai Eurojust, membri ai curților supreme naționale sau juriști de cel mai înalt nivel.

Potrivit art. 14 (3) din REGULAMENTUL (UE) 2017/1939 AL CONSILIULUI din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare în ce privește instituirea Parchetului European (EPPO), accesibil aici în link și în limba română: „Selecția se bazează pe un apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care un juriu de selecție întocmește o listă scurtă de candidați calificați, care va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului.”

Membrii Comitetului de Selecție au fost aprobați în septembrie 2018 de ambasadorii pe lângă UE ai celor 22 de țări care participă la biroul Procurorului European, printre care, desigur, și ambasadorul României.

România și-a dat așadar acordul ca cei 12 membri ai Comitetului de Selecție să purceadă la selecționarea candidaților, printre care și Codruța Kovesi, candidați care s-au declarat singuri în urma unui apel public.

Anunțul public al disponibilității postului a fost făcut pe 19 noiembrie 2018 aici: putea candida oricine considera că îndeplinește criteriile. Codruța Kovesi a făcut-o și a fost reținută conform celei mai stricte legislații europene.

După un prim și dificil proces de selecție, cei 12 membri ai comitetului de selecție au reținut 11 candidați, printre care Codruța Kovesi, apoi după un proces de selecție și mai strict au exclus opt, rămânându-se la cei trei actuali, printre care Codruța Kovesi, care va fi audiată mai întâi în fața Comitetului LIBE ( Libertăți civile, justiție și afaceri interne) din Parlamentul European, pe 26 februarie.

Șeful Comitetului de selecție i-a și scris de altfel lui Tudorel Toader. A anunța acum, așa cum o face Tudorel Toader, că România va selecționa trei candidați pe care îi va propune la Bruxelles e rizibil. Procesul de preselecție e încheiat, iar România a participat din plin la el. Apelul a fost public. Nici măcar într-un concurs de cartier nu se vine cu candidați noi, sărind etapele, după ce alții, prezenți acolo de la început și care au respectat toate procedurile, au fost deja eliminați prin etape reglementare.

Demersul lui Tudorel Toader, după ce România a dorit să participe la instituția Procurorului UE și s-a ajuns la preselecția lui Kovesi, e identic cu cel al lui Dragnea care în în judecată Comisia UE pentru că e anchetat.

Este ciudat însă că nici Tudorel Toader și nici consilierii lui juridici nu cunosc procedura de selecție a Procurorului… Sau poate, tocmai, o cunosc, dar ce fac ei e doar o perdea de fum pentru a mai trage de timp.