Neomenescul și obscenul supliciu la care a fost supus secuiul revoltat György Dózsa, barbarul martiriu (martiraj zice Oana Pellea, în loc de martiriu… ca scuză putem aminti că și francezii educați superficial confundă martyr = martir și martyre = martiriu), barbarul martiriu (iar nu martiraj, așadar) al coroanei de fier încins și tragerii pe roată a impresionat atât de mult în occident, încât a intrat ca referință în marea literatură.
In Anglia, în special, a impresionat relatarea supliciului făcută detaliat în istoria renascentistă Republica Hungarica (ex off. Elzeviriana, 1634):
Corona candescente ferrea coronatur…
Etern îndatoratul poet Oliver Goldsmith, în al său filosofic discurs în hexametri The Traveller; or a Prospect of Society (1764), îl plângea pe Doja astfel:
The lifted axe, the agonising wheel,
Luke’s iron crown, and Damien’s bed of steel.Toporul ridicat și roata ucigașă
Coroană de fier lui Luca, iar Damian în pat de-oțel.
Boswell, în Life of Johnson, într-un insert datat 1766, precizează că Goldsmith a confundat, citind tomul Republica Hungarica, pe George Zeck (Gheorghe Doja, Zeck vine de la Székely, Secuiul) cu fratele său Luca.
Istoriografia comunistă românească a căutat să facă uitată, menționând cât mai puțin identitatea secuiască a lui Gheorghe Doja și făcând din el, prin omisiune, un erou progresist român, aproape un proto-comunist neaoș.
E probabil că o asonanță subliminală cu Gheorghe Doja l-a făcut pe liderul comunist Gheorghe Gheorghiu să-și adauge la nume pe cel al orașului Dej, pentru a ajunge la Gheorghe Gheorghiu-Dej << Gheorghe Doja.
In povestirea mea Istoria șamanismului românescu din volumul Miros de Roșcată Amară, Yak-ul, personajul mistic ce străbate istoria neamului, e ascuns sub eșafodul de tortură al lui Doja:
La cruntul supliciu al lui Doja, cine credeţi că se
afla tupilat sub podium, primind pe frunte un strop din
sângele martirului? Yak-ul, da, Yak-ul, care tocmai se
pusese să înveţe româneşte şi care se strecurase acolo
spre a face exerciţii gramaticale cu acest ipochimen
nepărtinitor, Doja. El îi şopti mucenicului, pe când
acesta îşi dădea duhul, „«Evghenía voastră!“», cuvinte
care îi plăceau fiarei peste poate.
Cunoscătorii vor fi recunoscut scena din După douăzeci de ani de Alexandre Dumas, unde regalistul Athos, pitit sub eșafodul unde avea să fie decapitat suveranul Charles I al Angliei primește pe frunte o picătură din sângele acestuia și leșină cuviincios.
—
3 Responses to Obscenul supliciu al lui Gheorghe Doja în literatura neoclasică engleză
Conform izvoarelor medievale istorice maghiare si germane secuii nu sunt ceea ce ni se spune noua acum si ceea ce si tu ai incercat tendentios a sugera, desi te inteleg ca n-ai de unde sa stii. Ba mai mult daca ne uitam cum erau numiti si considerati secuii in aceste izvoare nu e gresit chiar sa ni-l asumam pe Gheorghe Doja. De aceea in perioada comunista s-a mentionat intotdeauna identitatea secuiască a lui Gheorghe Doja pentru ca istoric vorbind nu exista motiv sa se faca uitata. Pe atunci se cerceta si se citea, si abia dupa ,,venirea” capitalismului in est a aparut invidia si nu a mai fost timp de citit si cercetat iar istoria a inceput sa fie scrisa de bloggeri, poeti de carciuma, prezentatori tv, Andreea Esca, mai nou chiar feisbucisti. Din cauza asta ne confruntam mai mult cu mitizarea decat cu demitizarea. Mult mai grav cu Gheorghe Doja este ca si-l asuma ungurii desi stim foarte bine relatia lor cu secuii, cum ii numeau si macelareau si cum le-au refuzat autonomia de care acuma fac atata caz. Insusi Gheorghe Doja a fost ,,incoronat” de ei. Dar deh, ce spuneam de mitizare si demitizare. Nici nu-i de mirare ca la ei Horthy e erou national, comemorat culmea si la noi in Romania pe bani publici, iar la noi neuholocaustologii de CAP ii monitorizeaza si-i ,,demitizeaza” pe Tutea, Gyr, Eliade si Vulcanescu ,,autosesizandu-se” fara nici macar ai citi, ca deh, chestia mai tine si de IQ si sunt mereu ocupati sa imparta si la ,,frati”.
Theodor W. Adorno avea o vorba: ,,Nu îmi este frică de revenirea fasciștilor cu masca de fasciști, ci de revenirea fasciștilor cu masca de democrați”. Cam asa-i si cu istoriografia comunista romaneasca la care faci tu referire; la noi se aplica cel mai bine vorba asta.
Ce față de bețiv ai, Alexe. De depravat, degenerat. Ești un bulangiu,bă Alexe, un jidan nenorocit. un apatrid.
Hai sictir de alogen ce ești. Crezi, ca lumea nu stie ca esti un alogen betiv, un jidan bagabont? Ești un căcat minoritar fără nici importanta. Mananci cam mult căcat jidane, despre Biserica, Hristos, Romania creștină. Dar esti doar un paduche minoritar. Un căcat cu ochi. Un alogen imputit . Semit imputit.
VTEa..ce i-ai zis-o! Mi-a placut cum ai combatut cu argumente si idei! Vrei sa fii idolul meu?