“Cu creierii roşii de gîndire, cu fălcile înfundate de venin şi mizantropie, cu ochii turburi de nebun.”
(Geniu Pustiu)
Când Eminescu spune creierii, precum în expresia în creierii munților, el nu comite o licență scriitoricească. Pur și simplu s-a spus creieri, ca o formă de plural, pînă recent, ba chiar mai degrabă crieri și dialectal crier. Nicăieri în textele vechi nu se găsește creier la singular… Evoluţia fonetică a lui creier din latinescul cerebellum, cum găsim în DEX, e neverosimilă. O asemenea derivaţie ar fi produs în română ceva precum “cerbel”; varianta veche a cuvîntului este însă crier, cu C oclusiv.
Creier nu e altceva decît pluralul albanez krerë, pluralul de la krye [fonetic krüe ], cap). (Cf. în albaneză “Ishin afro dy mijë krerë. / Erau aproape două mii de capete.”, Marcu 5: 13.)
Că şi în română era iniţial un plural o ştim de la cronicari, care nu foloseau forma creier, ci numai crieri, la plural. Si astăzi spunem creieri, la plural, în multe expresii cotidiene, dintre care în unele termenul încă mai păstrează sensul iniţial de “cap” sau “vîrf”: cf. “în creierii munţilor”.
Semantic, e revelator şi faptul că atît în albaneză cît şi în română termenul cap, în română uneoriv sub forma capăt, mai are şi sensul de ” început “, ” sursă “, de exemplu capătul unui rîu, sau sensul de “sfîrşit”, identic cu cel luat în albaneză de krye.
- në krye të gjashtë muajv : la capătul a şase luni, adică : după şase luni
- në krye të tryezës : în capul mesei, în capul trapezei
E interesant faptul că un plural a putut fi înţeles ca un singular, invers de ceea ce se petrecea de obicei.
False plurale, false etimologii
În albaneză există o serie întreagă de termeni sfîrşind în -q, pronunţat -ci, care au fost luaţi în română drept forme de plural: ex. kopaq [singular, pronunțat : copaci], ciomag, bîtă, trunchi, de la care în română s-a format singularul copac. În aromână și în anumite dialecte româneşti se folosea încă recent forma singulară copaci, ca în albaneză, de exemplu, în basmele culese de Ispirescu: “luă zmeul un copaci”, “d-abia atinse cu piciorul vîrful unui copaci” (Tinereţe fără bătrîneţe), “Copaciul subt care se adumbrise era măreţ” (Cele douăsprezece fete de împărat), etc.
“Brad” oferă un alt exemplu de evoluţie a unui fals plural. Nimeni nu a contestat faptul că “brad” corespunde albanezului bredh. Vocalismul lui “brad” este însă aberant (teoretic, dacă era un împrumut ne-am fi aşteptat mai degrabă la “brez”), iar pe deasupra faptul că lui -dh final (pronunțat ca th in this în engleză) îi corespunde în română -d pare mai degrabă să sugereze o origine comună, traco-iliră, iar nu un împrumut dinspre albaneză spre română (cf. gardh-gard, surdh-surd). Ciudăţenia este însă numai aparentă şi se explică însă dacă acceptăm că bredh a putut fi unul din termenii pe care locutorii (proto)românei l-au privit în mod natural, datorită formei sale, ca pe un plural. La rîndul său, pluralul albanez bredha, brazii, ne indică originea numelor unor localităţi alpine din România care se numesc “Breaza”, i.e. “locul cu brazi”, sau, spre Maramureş, vîrful Breaza şi Culmea Brezei. Pornind de la bredh-bredha, daco-românii au reconstruit un singular “brad”, după modelul alternantei pradă-prăzi, văd-vezi. Altfel zis, un z palatal în finalul cuvîntului flexionat e reconstituit automat ca un d dur în finalul rădăcinii. La rîndul său, “brad” a dus la consolidarea pluralului brazi, forma albaneză cu -e (v. bredha) supravietuind numai în toponime (Breaza, etc.) unde pe deasupra a cunoscut şi diftongarea proprie limbii române.
—
2 Responses to Cu creierii roşii de gîndire – alte albanisme în română…
Mă gândesc că acest mai vechi sg.copaci era un adjectiv substantivizat (ex: bugaci, fugaci, buhaci), dar pierzându-se înțelesul primar al temei, s-a prefăcut în ”copac”.
megl. cupaci, istr. copaț „desiș, hățiș”
Și ungurii au împrumutat de la români sau istro-români cuvântul kopacs „tufiș”, deci e un semn că noi mai aveam un înțeles. Apoi în arom. știam că mai are sensul de „tufan”, un stejar. Cum se mai împacă această cu un verb a scopi/scobi sau a copili”, că avem și noi verbul, cu derivatele copil, copileț..
alb.bredh este regularizarea unei forme de plural după un sg. *bardh, cf.lui Demiraj. El propune un radical *bhēr(ə)ĝ- lucitor, care ar fi dat *bardh, barth (alb) și numele bradului.
În schimb s-ar putea propune și un sens de ”copac călător” așa cum o fac alți lingviști, conformă cu verbul bredh- „a tranversa, a golăni, a divaga”, prezent și-n slavă (de aici brod, brud).
Metafora se aplică pentru o serie de pomi numiți astfel de-a lungul Europei. Ex: wayfaring tree (viburnum lantana)
”Unless lost, PAlb *d in the intervocalic position or before *r changed to dh (bredh, ledh, pjerdh, gardh). In the anlaut, dh < PAlb *d is explained either by apheresis (dhunë, dhashë) or by sandhi (dhjetë). In Latin loanwords, dentals yield t and d (tmerr, troftë, dëm, drejtë). Lat d changes to Alb dh in the same position as PAlb *d (shurdh, urdhër).” Vladimir Orel – Albanian Etymological Dictionary
Este clar că V. Orel nu crede în etimonul propus de lingviștii albanezi și consideră rom.brad o variantă mai conservatoare decât alb.bredh.
PIE *bʰrh₁ǵós, *bʰerHǵós m (“birch” mesteacăn): Proto-Italic *fraksinos (înv.frapsăn, frapsin), Proto-Balto-Slavic *berźas (bg. брéза, scr. брéза, slov. bré́za, rus. берёза (berjóza)), Skt. भूर्ज (bhūrjá, “Himalayan birch”), oss. бӕрз/ bærz (pl. берзы́тӕ), Eng. birch, alb.i barth, e bardhë 'alb' (o-grade) şi rom. bardzŭ,-ă 'bălţat cu alb, o anumită nuanţă de alb, etc.
Breaza se traduce ori ca proprietatea unui Breazu ori se referă la un slavic *brez, coradical cu un traco-dacic *berʣ- (top.Bersovia/ Berzobia).
Brână este folosit ca entopic, deci și *brez, cf.alb.brez (< *bren + -ëz; rom.brânz ”colan” dh) și sunt suficiente exemple în această limbă: pidh, sf. pl.pidhëra ~ pidhna, pidhe “vagin” < P.Alb.*pizda (PIE *písdeh₂)
thadër sf. 'kind of a double-sided axe' < P.Alb. *tsestrã cf. Skt śastrá- 'knife, sworď.
gjeth sm, pl.gįeth 'foliage, green leaves' (var.gjedh) < P.Alb. *gadza, PIE *gwesdʰos: OHG questa 'tufť, ON kvistr 'branch', Slav *gvozdb 'wood, forest'.
<