Cabbage, de Emma Cassi
—
.
Obișnuit cu clișeele ca mai tot ce conține un -z- vine din albaneză, romanii vîră mereu si varza in seria de “albanisme”: mazăre, viezure, barză, varză, mânz…
.
Varza e insa un termen migrator întâlnit in multe limbi neo-latine :
.
.
In general, etimologia asimileaza varza cu numele culori verde. Ideea cu “verde” > varzã nu tine însă logic-fonetic, cîta vreme adjectivul “verde” a ramas intact in româna, iar nimic nu justifica fonetic o asemenea evolutie. Să comparăm cu seria: vede, crede, precede… Nimic nu ar explica trecerea verde > varzã, pastrand in paralel cu asta termenul “verde”. Trebuie cautat in alta parte.
.
DEX-urile, dintotdeauna (desi DEX-ul nu e sursa cea mai fiabila, pot aduce zeci de exemple de erori pioase à la Scoala Ardeleana), l-au facut ca fiind scoborîtor dintr-un latinesc ( slab atestat, dar nu asta e important) viridia (= verdeturi). In româna, insa, derivarea directa din latina e imposibila, din motive fonetice, fonologice si istorico-lingvistice.
.
In acelasi timp, este, intr-adevar, cu totul fals a spune ca e un albanism… Mitul a fost raspandit doar din inertie, pentru ca „varza“ seamana fonetic si structural cu termenii albano-români din binecunoscuta serie barza, mazare, viezure, zer (zarã)…
.
Nu e deci un albanism, insa el nu poate fonetic sa fi aparut in româna… El nu vine din latina, ci e un „romanism“ larg difuzat, ceea ce e cu totul altceva…
Vedem asta din faptul ca „verza“ exista si in Italia, dupa care, stupoare!… in Galicia spaniola, si in Catalonia, ba chiar si in spaniola castillana, „berza“ (unde b- e tot un fel de v-, pronuntat rotunjit-labial).
.
O asemenea extindere geografica exclude desigur definitiv o posibila origine balcanica, dupa cum exclude si formarea lui direct in româna. Lingvistica balcanica si comparatia cu albaneza ne pot însă ajuta sa explicam singularul românesc in -a-. Iata :
.
Singularele feminine care contin in radacina un -a- „umlautizeaza“ acel -a- la plural, trasnformându-l in -e-… Asta se aplica pîna si termenilor albanezi imprumutati in româna, precum „barzã“, care la plural face „berze“… Mecanismul e atat de puternic, incat vechiul albanism „bredh“ (brad, cu un -dh final care e identic cu cel din engleza in this, those) a fost luat in româna drept un plural (gen brez‘, brezi, pentru ca bredh e impronuntabil), iar dupa acel fals plural “brezi” a fost format retrospectiv un singular “brad“, care ulterior si-a reformat propriul sau plural in „brazi“…
.
In momentul in care proto-româna a primit, probabil odata cu leguma, termenul bizar in româna „verza“, al cãrei plural logic era „verze“, a refacut dupa acest pl. „verze“ un singular logic „varzã“. Este singura explicatie coerenta.
.
Derivatia directa a singularului din latina trebuie inlaturata definitiv ca ipoteza, pentru ca nu are niciun alt precedent, pe cand reformarea unui singular in -a- dintr-un plural (real sau nu) e frecventa in epocile mai recente, sa zicem evul mediu timpuriu, cum o arata imprumuturile din albaneza.
——
10 Responses to Din Bruxelles, despre varză…
deci care era termenul latin?
și ce însemna? 🙂
Habar n-avem. E ca si cu moacă in româna, mueca in spaniolă. Nu toți termenii quotidieni latini au fost atestați în scris… Un alt exemplu de termen migrator neatestat e mânz… In româna desemnează un pui de cal, dar in italiana un bou tânăr : manzo !… Nu vom sti insa niciodată ce cuvant foloseau latinii pentru puiul deja alergator si bun de mâncat al unui patruped domesticit.
nu putea fi ceva ca mai jos?
de la verde, să facă pluralul verzi.
de aici un regionalism, sau poate un plural specializat semantic, verze.
după care singularul varză.
în privința lui „mânz”: există și „mânzat”.
asta îmi cam zice că românii i-au spus așa puiului de vacă.
dar exista în paralel și diminutivul latin al lui „vacă”, adică „vițel”, și în timp s-a ajuns la specializare semantică.
ps. scuze pentru prostiile pe care le scriu 🙂
Nu putea fi verde > verzi si înapoi, pentru ca asta nu explica italianul si catalanul verza.
poate că italienii au adus varză de la valahi.
ei având doar broccoli.
Daaaa, dah… Varza valaha pînă la Barcelona si Compostella. Ba chiar și in romanșă, in munții Eveției… Devii protocronist, Lex?
varza valahă nu putea fi de undeva de prin Dalmația sau Istria, înainte de secolul XIII?
(nu sunt protocronist: eu doar întreb, să aflu de la cine știe; ceea ce scriu aici nu sunt deloc convingeri ale mele.)
Desigur… Protocronismul ar fi atitudinea inversă, sa spunem ca de la noi a pornit… E limpede ca vine dinspre Istria-Dalmatia, cu atât mai mult cu cat in aromână el are o forma mai apropiată de acelea: verdzu…
[…] română : apa aceea cu sare care s-a specializat doar pentru păstrarea legumelor, în special varză. În franceză, s-a păstrat expresia din latinitatea tardivă unde muria a fost întărită cu […]