Așa…
Ești prins într-o dublă constrângere când te rogi să nu ajungă Vama Veche în circuitul turistic alternativ al falșilor aventurieri occidentali (ăia care umblă cu The Rough Guide după ei, căutând în mod contradictoriu în carte locuri neumblate), dar pe de altă parte te gândești că unele locuri puțin știute chiar merită sprijin, pentru că o oferă o experiență culinară atât de ieșită din comun, încât îți lipsesc superlativele.
Așa am descoperit în Vamă locul puțin cunoscut și unde n-aș fi intrat niciodată (motiv pentru care oamenii și închid în toamna asta, cine vrea să meargă prinde acum ultimele zile) numit Double M.
Bun, restaurantul Double M. O întreprindere familială cu mâncare atât de gândită, nu doar papilar, dar și estetic, încât am rămas în transă câteva ore.
Oamenii care țin crâșma mi-au spus din start că ei vor închide curând și definitiv, pentru că s-au săturat de muncă ingrată, grosolănie, comenzi neonorate și nerecunoștință.
Uite ce am luat:
— supă cremă de linte cu semințe de dovleac… Aboslut divină, voi fraierii neștiind ce înseamnă desfătare lichidă altfel decât bere Ciuc. Supă cremă de linte cu semințe de dovleac a fost desfătare.
Au urmat (eram patru oameni) aceste feluri paradisiace: o tochitură moldovenească și o ciorbă de fasole roșie, ambele cu carne ținută macerată în untură, minunăție care se topește în gură, însoțită de murături făcute în casă, care murături zăceau în moare autentică. Am băut moarea aia și am întinerit instantaneu cu cinci ani, motiv pentru care mi-a și revenit loveburn de când mă lăsase o proastă cu orgasmul inferior.
Spaghetti cu ciuperci de pădure și-a luat cineva… Scoici în usturoi (mule, cum ziceți voi cu gurița făcută ca târtița găinii: muuuule….).
.
Și, dumnezeule… credeam că știu tot despre papanași, dar oamenii ăștia au reinventat bomba calorică dându-i gust și fantezie și corp crocant din griș bio și dulceață de vișine adevărate.
Plus cea mai bună țuică veche pe care am băut-o anul ăsta în România… iar țuica mă știe pe mine.
Bref, eu nu fac reclamă la crâșme, mai ales în Vamă. Aici însă, la Double M., am dat de o vocație. Păcat că închid. Mergeți în astea două săptămâni. Un meteorit culinar care a trecut neobservat.
—
One Response to Double M… despre misionarism culinar în Vama Veche
hm… eu mi-am mai pierdut din referintele lingvistice neoromânesti… zice cineva prin România “muuuule” ? Fie si cu “gurita facuta ca târtita gainii” (la bouche en cul de poule… bravo Dan)