Captain Phillips (2013), de Paul Greengrass, cu Tom Hanks
 .Image
Cu greu ar putea fi mai diferite două filme pe aceeași temă : o navă deturnată de pirați somalezi fără dumnezeu, tâmpiți de droguri (qat, iarba omniprezentă în Cornul Africii) și neavând nimic de pierdut… disperați să primească ceva din acest rezervor de bogăție picurat în cargourile occidentale ce trec în largul coastelor lor :
.
Doua filme :
.
hollywoodianul Captain Phillips
—
și
.
danezul Kapringen, despre care am mai scris aici :
.
Kapringen (Highjacking, 2012) – cartografia fricii…
http://cabalinkabul.com/2013/07/20/kapringen-highjacking-2012-cartografia-fricii/
.
Istoria în Captain Phillips e reală, o știi dinainte de a vedea filmul și ți se amintește la urmă, de parcă asta ar garanta un spor de cinematografie…
.
Captain Phillips e căpitanul american de navă comercială care, prin calmul său și sînge rece, scapă de pirați nava și încărcătura ei, după care este el însuși luat ostatec și salvat in extremis de ucigătorii robotici din forțele americane de elită SEAL.
.
In filmul danez nu se întâmplă mult bang-bang în final, pentru că e mai degrabă o dramă psihologică axată pe negocierea vieții ostatecilor, dar în ambele filme se insistă pe confruntarea dintre două sisteme logice și două lumi ireductibile : pirații somalezi și găinile cu potențiale ouă de aur care sînt ostetecii occidentali.
.
In ambele cazuri, povestea e reală și în ambele cazuri turnajul s-a făcut cu somalezi adevărați, pentru a avea reacții autentice atunci când sînt puși in situație. Camera pe umăr și stilul documentar de turnaj și montaj e în ambele.
.
De ce atunci filmul danez depășește de departe, in autenticitate și cinematografie, filmul hollywoodian?
.
In primul rând, cu toate că avem de a face cu Greengrass, scenariul hollywoodian e greoi iar ritmul filmului lent și școlăresc. Trebuie să îl vedem pe Tom Hanks, într-o lungă scenă inițială inutilă, în mașină cu nevastă-sa în drum spre aeroport, de unde va zbura spre Oman pentru a prelua comanda navei, spunându-i nevestei banalități atroce precum :
.
— This is the life we have chosen.The world is going around us so fast… 
.
Și, desigur :
— It is not easy for the kids.
.
Image
Apoi, filmul american are ridicule camee presuppose a fi reflecții socio-culturale, precum prezența unui sindicalist la bordul navei, care atrage atenția că primejdia nu era prevăzută în contract, sau o remarcă politică a unui pirat somalez care spune că nația lui atacă nave străine pentru că nu se mai poate pescui acolo din cauza occidentalilor… Filmul danez nu are mesaje atât de grotești, întrucât folosește oameni care joacă cu adevărat, iar nu ciborgi precum Tom Hanks, care de la Forrest Gump a rămas cu convingerea că pentru a juca într-un film, de orice natură, nu trebuie să ai expresii faciale.
.
Ambele filme însă —deși continui să-l recomand pe cel danez— păcătuiesc prin acordarea unei prea mari laturi umane și sofisticări piraților somalezi… In viața reală, lucrurile se petrec în mod mult mai neverosimil… Astfel, marele șef pirat somalez Mohamed Abdi Hasan, care deturnase o navă comercială belgiană în condiții similare celor din filme, a fost capturat recent pe aeroportul din Bruxelles, împreună cu un acolit… Fuseseră ademeniți în Belgia de un infiltrat deghizat în jurnalist care îl convinsese pe Mohamed că va fi plătit în Belgia în calitate de consultant pentru un film… despre piraterie in Somalia.
.
In viață trebuie să îndrăznești uneori să faci la fel ca în filme… dar atunci de ce să mai mergi la cinema?
.
Sau, dacă mergeți, vedeți mai bine :
Kapringen (Highjacking, 2012) – cartografia fricii…
image22
—