Preambul: Limbă nouă de căcat…
Măi oameni buni, nu mai ziceți/scrieți, măi, de cineva că s-a “făcut de cacao” (sau “de kk”). Spuneti că s-a făcut de căcat. Avem o limbă dîrză, iar căcat e un latinism viguros. Culo cacare!…
.
Cu “cacao” și kk vă miorlăiți fals pudic. “S-a făcut de căcat” nu e un clișeu, ci o veche expresie românească fără pretenții. “Cacao” e in schimb un clișeu afectat si obosit.
.
De altfel, ce vorbă credeți că folosea la mânie Vodă Ștefan când voia să-și informeze franc boierii că sînt un neam de căcat?…”
——-
Canto XIV
“Toti cei care au fost platiti sa mintã – Stricatii, stricãtorii limbii”…
.
In Canto XIV, dupa un vers in italiana din Dante (“Ajunsei in locul lipsit de orice lumina”), Ezra Pound deseneaza, cu un gust lingvistic e drept cam indoielnic, un tablou apocaliptic al presei europene din vremea lui, vînduta banului si invidiei si meritînd sa se cazneasca etern in rafinatele putreziciuni ale Infernului…
.
Din pacate pentru istoricii literaturii Pound lasa goale numele magnatilor si literatilor vizati, insa asta permite adaptarea acestui Canto la realitatea presei (inclusiv romanesti) de astazi… Un exercitiu placut pentru cei care nu stiu cum sa-si vînture ranchiuna ar consta in inlocuirea acelor puncte-puncte din poemul fara referinta concreta al lui Pound cu nume din presa contemporana… Iata prima parte a Cântului :
.
Io venni in luogo d’ogni luce muto;
Putoarea cărbunelui umed, politicienii,
X—– si Y—– , cu mainile priponite
de glezne,
Fuduli in curul gol,
Cu fete mînjite pe buci,
ochi holbat pe fundul plat,
O tufa atirnind in loc de barba,
Vorbind gloatei prin gãoazã,
Vorbind multimii prin scurgere,
larve, viermi, lipitori,
Iar cu ei mai e si X——-
cu un servetel spalat cu grija
Prins sub penis,
dar si Y———–
Cãruia nu-i plãcea limba popularã,
cu picioarele strînse in gulerașe
scrobite, dar murdare,
Cu pielea buboasã si pãroasã
iesind peste marginea gulerului,
Profitori bînd sînge indulcit cu cãcat,
Iar in spatele lor, Z—- si bancherii
care-i biciuie cu cabluri de sîrma.
Apoi trădătorii limbii,
W—— si gașca din presã,
Toti cei care au fost platiti sa mintã;
stricatii, stricãtorii limbii,
stricatii care au pus pofta de arginti
inaintea placerilor trupului.
Etc., etc…
Mda… din pacate, ceea ce mai reiese e ca asa a fost –si probabil ca asa va fi- intotdeauna in presa… “Vorbind gloatei prin gãoazã” zicea poetul?…
.
PS :
“Găoază” e unul din acei termeni pe care arheologia lingvistica cauta sa-i faca uitati. DEX-ul scrie, fara convingere: ”pare să provină din lat. cavum = gaură. Mda… ”pare să provină “… Nu pare deloc, pentru ca un C latinesc in pozitie initiala urmat de vocala A a dat intotdeauna C in româna (casă, car, carte, etc.) si niciodata G…
.
Avem in schimb imprumuturile cele mai arhaice din greaca in care consoanele aspirate din greaca veche erau redate prin surde neaspirate si sonore. Asta ne indreapta atentia, pentru găoază, spre grecescul χάος, [chaos], care inainte de a desemna haosul metafizic, sau a fi un termen metaforic pentru ”dezordine“, insemna pur si simplu o groapă, gaura primordială, abisul, iar obscen-familiar… anusul, găoaza…
———
Ezra Pound si un Agamemnon aromân (sau cum Logosul nu isi alege vasele comunicante)…
și
Traducerea ca adaptare (II): Winter is icummen in… (Ezra Pound)
http://cabalinkabul.com/2013/01/13/traducerea-ca-adaptare-ii-winter-is-icummen-in-ezra-pound-2/
și
One Response to “Vorbind gloatei prin gãoazã” : Ezra Pound si Infernul presei (si despre limba reala)…
Mai degraba din bg. гъз = gyz = fund