Ceea ce ştim despre evoluţia limbii şi a societăţii româneşti in trecut nu ne ajută cîtuşi de puţin să înţelegem saltul semantic de la latinescul conventum, acord, conventie, adunare, la românescul cuvînt. Un mare lingvist, cum a fost Rosetti, a preferat să nu se ocupe deloc de cuvînt în monumentala sa Istorie a limbii române (1968), mai degrabă decît să umple un gol oferind cine ştie ce explicaţii şubrede.
Dar, totul se limpezeşte pornind din albaneză: latinescul conventum a devenit în albaneză kuvënd, pl. kuvënde, aidoma, în româna veche, lui cuvent-cuvente (în aromână: cuvéndã). Kuvënd desemnează o foarte importantă institiţie albaneză, care a funcţionat din noaptea timpurilor pînă în epoca modernă.
“Pentru lucruri importante, cum e mersul la război împotriva altui clan, se ţinea o adunare generală a bătrînilor clanului; este ceea ce se numea kuvënd (din latinescul conventum).”(Malcolm, Noel. Kosovo. A Short History. London: Papermac, 1998, p. 17)
De aici, de la sensul de “adunare”, s-a trecut la cel de “discuţie în comun”, “dezbatere”, şi, în cele din urmă, “vorbă”, “cuvînt”. Termenul şi-a păstrat cele două sensuri pînă după venirea în Balcani a slavilor, care i-au preluat întregul complex semantic. Vedem asta din faptul că termenul slavon sobor, adunare, a evoluat în Balcani în sensul de “cuvînt”, “vorbă”. (Cf. rus. sobor, sîrbo-croată sabor, dar macedoneană zbor, “cuvînt”, “discurs”, “adunare”, zboruva, “a vorbi”. Este limpede că macedoneana l-a transformat pe sobor, adunare, în zbor, cuvînt, sub influenţa kuvënd-cuvîntului albano-(a)român. Printr-un alt soi de feed-back cultural, aromâna, care poseda deja cuvéndã, a împrumutat şi zbor de la macedoneni, creînd, pe deasupra, verbul zburãscu, “vorbesc”, “a vorbi”, după modelul macedoneanului zboruvam.
Româna nord-dunăreană are la rîndul său a sporovăi, prezentat în dicţionare ca avînd o etimologie necunoscută. (DEX-ul propune, fără convingere, “probabil contaminare între a spori şi a ciorovăi” (sic!). A sporovăi nu e în realitate altceva decît macedoneanul zboruva, “a vorbi”. Mai mult, derivaţiile din kuvënd/cuvînt sînt paralele în română şi în albaneză: kuvendój=a cuvînta, kuvendár=cuvîntător.
Înainte de a fi un exemplu de latinitate şi de “miracol românesc”, cuvînt nu este de fapt decît o dovadă suplimentară dintr-o lungă serie de dovezi ale convieţuirii strînse a românilor în acelaşi spaţiu cu albanezii şi slavii macedoneni din sudul peninsulei balcanice.
————-
12 Responses to De unde vine cuvîntul “cuvînt”?…
a boscorodi de unde vine?
”„Boscorodeală” vine în română de la „a boscorodi”, iar „a boscorodi” de la arhaicul „boscor”, care în româna veche însemna literalmente „başkir”, nu „ungur”, cum s-a crezut şi, poate, se mai crede.
Doresc sa solicit o clarificare. Mentionez ca nu sunt dacopat si ma doare undeva de “miracolul danubiano-pontic”. Ceea ce sustineti este:
a) ca romanescul “cuvant” vine din albaneza ca un imprumut direct?
sau
b) ca romanescul “cuvant” a aparut (local) in acelasi mod in care a aparut si in albaneza, dat fiind continuum-ul cultural-lingvistic balcanic – de la albanezi si pana la Dunare
Nu sunt lingvist si mi-a scapat nuanta, daca cumva exista in text. Va multumesc.
vorbe-n vînt.
A boscorodi vine direct din ucraineana, insa -simpla ipoteza- nu ar fi deloc de mirare ca el sa stea la originea lui “bozgor” = cel care boscorodește, bîguie, nu vorbește, de fapt… La fel cum slavii i-au numit pe germani: nemți… ne-met = cei care nu vorbesc. Bozgor de la a boscorodi e o ipoteza care sta in picioare, iar intarirea grupului consonantic -sc- in -zg- e banala.
m-am gândit și eu că ar exista o legătură între cele două cuvinte.
însă dicționarele nu sugerează nicio asemenea conexiune.
originea lui a boscorodi nu e indicată, se pomenește doar că și în ucraineană există un cuvânt similar.
în ceea ce privește originea lui bozgor, chiar „mai necunoscută”, am găsit că două variante sunt credibile:
1. să se fi format în slavonă, ca „om fără țară” (de fapt, fără oraș sau alte celea).
2. să se fi format în română, din înjurătura bazd meg, pe care maghiarii o folosesc foarte frecvent – ceva de genul cei care spun „bazd meg” (perceput de români ca [bozmeg]) » bozmegori » bozgori.
Pentru a nu repeta ceea ce am argumentat in detaliu in alta parte, va sugerata sa cititi mai întâi prezentarea in extenso a problemei pe care am facut-o aici (a apărut deja in volum, insa o voi pune curind si pe blog) :
https://www.facebook.com/note.php?note_id=229309630419924
Cu toată onestitatea, si celelalte doua variante propuse pentru bozgor sint plauzibile, in special numărul 2. La nr. 1 se poate aduce o obiectie serioasa, si anume ca nu exista atestat intermediarul slavon presupus si ca nu ar fi putut in niciun fi o locutiune precum “bez gorod”, ci obligatoriu “bez goroda”, ceea ce e nu doar nefiresc, dar face si erosiunea spre bozgor complicata. Nr. 2 si propunerea mea mi se par mai plauzibile… nu trebuie insa sa ne straduim sa explicam forțat toate vocabulele limbii… Mai sint si onomatopee, accidente, împrumuturi neatestate etc…
partea și mai proastă-i că toate aceste origini au ceva negativ, deci nu putem alege între ele pe baza faptului că cuvântul respectiv este unul peiorativ.
mulțam fain pentru răspunsuri!
Iar eşti şmecher. Găseşti ceva asemănător pe undeva şi gata….de acolo vine. A boscorodi e format în romîneşte.Boasca, adică ceea ce rămîne după ce se storc strugurii miroase urît. A boscorodi înseamnă a vorbi urît.
Cuvînt e format în româneşte de la a cuveni, a se cuveni. De aici şi cuvîntare, adică acolo se folosesc vorbele de cuviinţă, nu orice vorbe.Vedeţi diferenţa dintre cuvîntare şi vorbărie.
După indivizi ca Alexe românii sînt aşa de bătuţi în cap că au învăţat cuvintele şi limba de la alţii.
Imi place cum pui problema Florin Croitoru. Dupa acesti pseudo-intelectuali, poporul roman n-a avut limba, vorbeau prin semne.Au trebuit sa vina in zona popoare migratoare inapoiate sa trecem de la gesturi la cuvinte articulate.
Eu doream sa aflu cum se pronunta corect Sobranie. Pe Wikipedia zice ca vine din rusa, unde inseamna adunare. De acolo m-am gandit la soborul preotilor. Apoi am vrut sa aflu etimologia la sobor etc…