“Karm karo”, îi spune Krișna lui Arjuna în Bhagavad Gita, acea secțiune din Mahabharata care conține esența hinduismului (inclusiv elementele de bază din yoga).
Karm karo (कर्म करो )= Fă-ți treaba (fără a te gândi la roadele ei.)
Karm este karma, desigur, suma faptelor cuiva, treaba, lucru, și e format, cu sufixul -ma, de la aceeași rădăcină *kar- de la care avem și imperativul “karo”! = fă!
Verbul este karami = eu fac; karasi = tu faci etc.
Acum, cine a crescut în România prin cartiere țigănești știe să întrebe măcar: — “So carès?” (— Ce faci?)
Nici nu are idee omul acela că de fapt vorbește puțină sanscrită. Din cauza izolării lor sociale, chiar și în urmă cu peste o mie de ani în India, limba romanès, țigăneasca, a rămas cea mai arhaică și mai apropiată de sanscrită dintre toate limbile indiene. Lexical, în primul rând, la nivelul vocabularului, dar și gramatical.
Iată, aici, în acest simplu: — So karès (— Ce faci? – căldărarii spun: keres). “So” este demonstrativul sanscrit, care era și pronume personal de pers. a III-a (el = sa), dispărut în toate limbile indiene, iar în “karès”, de la rădăcina *kar- = a face, avem incredibil de arhaica terminație -es de pers. a II-a singular (în sanscrită: karasi = tu faci), pierdută în toate limbile indiene (așa cum în limbile neo-latine doar spaniola și portugheza au păstrat-o: que haces, que quieres). “So kares” este la fel de indo-european arhaic pe cât este și “que quieres”. În celelalte limbi indiene terminațiile personale ale verbelor sunt de mult total dispărute.
Dar momentul de transă vine când pricepi că rădăcina verbului țigănesc karès, *kar-, a face, este cea care a dat karma. “Karma” din hinduism, budism și yoga, da, nu e altceva decât “fapta”, suma faptelor, “so kares”, pe țigănește, sau “so kardi” (ce-ai făcut).
Așa că putem tremura de spaimă mistică atunci când spunem pe țigănește, gândindu-ne la karma: — Kares khanci = Ai făcut un canci. sau: nai mišto kerdo = nu-i făcut bine.
Îndemnul lui Krishna din Bhagavad Gita: — Karm karo, e învățat de secole de copii în toate școlile indiene.
Karma si žuklí = karma is a bitch, cum s-ar zice în Ferentari.
Vei mai citi cu profit:
Yogah citta vrtti: dacă Eliade ar fi fost lingvist ar fi înțeles legătura dintre yoga și Wurst
și
अ अ : Eugène Ionesco ca yoghin: ”La philologie mène au crime…”
4 Responses to Karma si žuklí = karma is a bitch.
Eu am auzit mai degrabă un “SO KERES ?” folosit de Rromi!
Cred că etimologia și înțelesul acestui cuvânt foarte frumos și foarte “adânc” sunt ceva mai complicate și cu multe ramificații indo europene!
KARMA are fără îndoială o legătură de bază cu verbul a FACE… însă, după părerea mea, ea pleacă de la verbul a DECIDE aka KARO / KARANA (prin limbile Indusului).
La urma urmei, O FAPTĂ are la bază O DECIZIE/ o SOCOTEALĂ…proastă sau bună, gândită sau negândită.
Românescul CÂRMĂ și DERIVATELE SALE precum OCÂRMUIRE și CÂRMACI = KARNADHAR în Hindusă…care începe cu KAR precum KARMA…are legătură și cu românescul/persanul CHEREM (care nu-i turcesc la origine) precum și cu românescul ACAR (vezi ACARUL PĂUN)…tot așa cum este înrudit și cu latinescul disCRIMinatio
A DECIDE = a disCRIMina. A se afla la CHEREMUL cuiva = a se afla LA DECIZIA cuiva.
Sensul LOGICde bază al acestui radical CAR/CÂR/COR/KIR/CRIM/CARM (care are și ramificații în limbile mesopotamiene antice precum limba AKADIANA, de exemplu) este acela de SEPARARE DIRECȚIONALĂ/DECIZIONALĂ…
adică DECID DACĂ O IAU LA STÂNGA sau LA DREAPTA sau IAU DECIZIA ASTA sau ALTA …O DECIZIE BUNĂ SAU REA.
Radicalul românesc/indo european CÂR precum în româneștile a CÂRMI /CÂRMĂ/OCÂRMUIRE sau precum în CÂRLIG, CÂRLIONȚ, CÂRCIT, CÂRN, CÂRNAT sau a CÂRTI ori CÂRTIȚĂ sau a CÂR+COTI …care este o de fapt un cuvânt repetitiv format dintre alăturarea a doi radicali a CÂR(MI) și a COTI…este înrudit atât cu latinescul CORNUS/CORN precum și cu englezescul CORNER sau francezul ECHER (EQUERRE)!
Akadianul KARTU (și el bazat pe radicalul KAR) are sens de a ÎNDOI / A STRICA…vezi legătura cu a CÂRTI, CÂRTIȚĂ, CÂRCOTAȘ, CÂRLIG, CÂRMĂ, CÂRN, CÂRNAT, CÂRLIONȚ….iar akadianul KARTU este si la baza cuvintelor KARTA/CHARTA, CARTE, CARD sau HÂRTIE ori HARTĂ/CHART.
Deci, în opinia mea, KARMA se traduce mai degrabă ca REZULTATUL/ CONSECINȚA DECIZIILOR LUATE DE-A LUNGUL UNEI VIEȚI…dar rezultatul DECIZIEI este fără îndoială… o FAPTĂ!
Eu aș traduce KARMA mai degrabă prin prisma Românescului CÂRMA.
KARMA este de fapt (mai mult sau mai puțin poetic spus) CÂRMA vieții….
Maica ta Isuse Hristoase, ceapa mamii ei de karma ca se facu carma prin decizie in consecinta, un fapt pe harta, fara cartire cu carlionti. Trebe sa ma intorc la lucru, ca sunt bine montat acuma.
Fotograful belgian Klaus Reimer a surprins cadre faine și mie familiare, care m-au făcut să rememorez situații similare din copilăria mea; dar la ultima poză mi-a fost clar că nu a cîntat vreodată la un acordeon, pt. că altfel nu ar fi scanat filmul în oglindă … sau e vorba despre digitalizare, cap/pajură, bat-o vina.
Apropo de remarca mea “cam” deplasată față de textul postări, mă rezum doar la pozele cu acordeon, vioară și simularea țîncului încîntat de vioară, în rest “sinistra mea e dextra altuia”