.
Teoria clasică a originii indo-europenilor propunea nordul Mării Negre -sudul Ucrainei si Rusiei de azi- ca loc de formare a proto-indo-europenei. Mai recent, s-a propus cursul de jos al Dunării, altfel zis câmpia română și Balcanii (ipoteza preferată a dacopaților, desigur).
.
Gamkrelidze si Ivanov pe de o parte, Trubetzkoy și Colin Renfrew pe de alta, au propus insă estul Anatoliei – sudul Caucazului. Aceștia au dreptate. Aduc în completarea teoriei lor cîteva remarci lingvistice privind tipologia indo-europenei. Acest text e doar un work in progress.
.
In primul rand, acceptând, fie și ca ipoteză de lucru, un leagăn plasat în Europa ne regăsim cu o problema de tipologie areală : știm că limbile se influențează și își modifică reciproc tipologia. Astfel, limbile Asiei de sud-est și est, chineza, birmana, thai, vietnameza etc., deși nu sînt înrudite genetic, împărtășesc aceeași tipologie : monosilabism, prezența tonurilor, absența flexiunii și a genurilor gramaticale. La fel, Siberia și Asia centrală sunt o arie unde limbile -fino-ugriene, uralo-altaice, paleo-siberiene- sint limbi aglutinate, prezentând același model gramatical de Lego lingvistic. Exemple similare pot fi găsite în Africa, în Americi, ba chiar și în Balcani, unde s-a ajuns la o uniune tipologică lingvistică – un Sprachbund – între limbile slave locale, română și albaneză (articol post-pus, erodarea flexiunii, structuri gramatice similare).
.
Acum : limbile pre-indo-europene din Europa nu au genuri gramaticale. Nici basca, in occidentul continentului, nici limbile finice si lapona din nord, nici macar etrusca vorbită in antichitate in Italia de azi, in Toscana, nu poseda genuri gramaticale. Ipoteza nasterii, in vecinatatea lor, a unor limbi cu complicatul mecanism al celor trei genuri gramaticale și cu flexiune internă cum sînt cele indo-europene e neverosimilă.
.
In schimb, limbile din Caucazul de est, de o parte si de alta a versantului muntos si de-a lungul Marii Caspice poseda genuri gramaticale, unele precum cecena chiar în număr de șase, dar altele, cum e avara in Daghestan, posedand trei, masculin, feminin si neutru, și comportandu-se exact ca indo-europeana. In aceste limbi, particule gramaticale adaugate radacinii adjectivului indică genul gramatical : exact ca în novus-nova-novum . Nimic asemănător in mecanismul limbii basce sau al finlandezei cu care proto-indo-europenii ar fi trebuit să fie vecini conform vechilor teorii.
.
Limbile pre-indo-europene din Europa (basca, limbile finice si lapona) au o structura aglutinata, in care radacina si particulele adaugate posedă un vocalism constant, ce nu se modifica. Cele indo-europene, la fel ca și cele caucaziene din sud (kartveliene), din care principala e georgiana, sint limbi cu o foarte complexa flexiune interna, care modifica profund vocalismul radacinii. La fel se comporta si limbile semite, care au trebuit sa se invecineze in trecut cu cele proto-indo-europene si cu cele kartveliene. Limbile semite au la rândul lor genuri gramaticale (masculin si feminin) si flexiune interna care modifica profund vocalismul radacinii. In limbile semitice, jocul vocalelor in flexiune are astfel un rol morfo-semantic decisiv, precum in cele indo-europene, kartveliene si caucaziene de nord (cecena, avara etc.). In schimb, in basca, finlandeza, estona si lapona silaba nu isi modifica niciodata vocalismul, flexiunea facandu-se prin aglutinare. Un cu totul alt model tipologic si areal.
.
Limbile kartveliene si cele indo-europene au imprumutat in preistorie o serie de numerale din proto-semita, in special 6 si 7. Mai mult, s-a produs un interesant chassé-croisé de împrumuturi. Astfel, in georgiană semiticul 4 (arb’a in ebraica) a devenit 8 (rva ), in vreme ce 4 georgian (othi ) e 8 din indo-europeana : octo, ahtau etc… Mai mult, 8 in indo-europeana era un dual, lucru inca vizibil in sanscrita, avestica si gotica (ahtau), adica insemna “de doua ori 4”, ceea ce da inca si mai mult sens georgianului othi = 4.
Să mai spunem că în cecenă, numeralul 4 este singurul care primește prefixe de clasă nominală, care are așadar forme diferite în funcție de genul substantivului pe care îl definește.
.
Un fenomen exact similar de comput pe o baza de 4 intalnim si in alte limbi de pe planeta, in limbi africane, sau in limba izolata Burushaski din muntii Pamir, unde
.
2 = alto
4 = walto
8 = altambo
20 = altar
.
E perfect coherent astfel ca georgianul othi sa fie = 4, in vreme ce in indoeuropeana octo (ahtau etc.) e un dual, adica 4 x 2 . E la fel de coerent, in acest dispozitiv, ca semiticul 4 (arb’a in ebraica) sa fi dat georgianul 8 = rva . Astfel se explică și cvazi-identitatea, in toate limbile indo-europene, a numeralului 9 cu adjectivul “nou” : novum-novem, neu-neun etc… 9 deschidea o nouă serie… Toate acestea nu indica altceva decat ca indo-europeana a trebuit sa se formeze in vecinatatea limbilor semite si caucaziene, atat de nord cat si de sud. Asta exclude pentru indo-europeană un leagăn la nordul Marii Negre si exclude cu totul regiunea Dunarii, îndepărtată atat de caucazieni cat si de semiti și unde in neolitic au trebuit sa se vorbească limbi paleo-europene ce formau probabil veriga între bască și limbile finice, care au o tipologie aglutinată.
.
Ipoteza anatoliana mai explică si marele numar de termeni din lexic comuni in indo-europeana cu limbile semite si cele caucaziene. Cele din semitica sint prea cunoscute pentru a le relua aici. Cu limbile caucaziene, avem corespondente surprinzatoare, precum radacina *sed– pentru a ședea, a așeza (identica in georgiana/kartveliana), numerale ordinale precum pirveli (primul, întăiul) in georgiană, ce nu poate veni din limbile slave, cu care nu exista niciun contact atunci cand apar primele texte georgiene in sec. V.
.
Numeroase sint corespondentele lexicale arhaice și intre indo-europeana si limbile caucaziene de nord (cecena, avara etc.), in vreme ce imprumuturile din limbi indo-europene in basca sau finlandeza sint toate din epoci istorice, recente si ușor de trasat.
.
Toate acestea indică așadar că proto-indo-europeana a trebuit sa se formeze în estul Anatoliei, in vecinătatea semiților și a caucazienilor.
.
Cf. despre un posibil împrumut din proto-cecenă :
.
Yoga, jug, con-jugal – ”filiera cecenă“ a indo-europenilor
.
Irelevanța criteriului centum-satem în lingvistica indo-europeană…
Arci și indo-europeana : din nou depre un posibil contact preistoric în Caucaz
Mic curs de lingvistică pentru dacopați…
—
44 Responses to Anatolia și Caucazul : leagănul primitiv al indo-europenilor – demonstrația lingvistică…
din cate stiu, teoriile lui renfrew si gamkrelidze sunt inca controversate, de aceea n-as pune mare pret pe povestea asta cu anatolia. nu de alta, dar asa cum dacopatii prezinta trasaturile unor sectanti, asa si teoria anatoliana mi se pare ca are un iz de gandire de secta.
pe mine nu m-au convis gamkrelidze si ivanov cu teoria glotalica. Charles M. Barrack aduce cateva obiectii bune acestei teorii. sper ca nu o sa va suparati prea rau ca mi-am expus si eu scurt opinia. astept oricum o dezvoltare a acestui articol pentru a putea comenta mai mult.
P.S.: nu sunt sustinatorul niciunei teorii in ceea ce priveste dezvolatrea limbilor indo-europene. cred ca mai degraba se pot reconstitui unele aspecte prezente atat in teoria clasica kurgan, cat si in cea anatoliana (teoria armeana si cea a continuitatii paleoliticului se aseamana mai mult cu ce fac tracopatii sau dacopatii, adica scorneli fara dovezi). arheologia lingvistica cred ca e condamnata sa ne ofere fragmente si nicidecum o teorie.
Pai nu am ce comenta, pentru ca nu ati adus nici un argument sau contra-argument. Nu am ce comenta la “nu sint de acord”.
F. Vilar e de parere ca originea anatoliana ca urheimat al indo-europenilor nu poate fi sustinuta din cauza faptului ca nu exista termeni agricoli specifici idiomului lor (atat cat poate fi acesta reprodus dupa ~6000 de ani). Avem termeni comuni pt multe animale (inclusiv pesti), pt cativa arbori, pt numerale, si daca originea anatoliana ar fi adevarata ar fi trebuit sa fi avut termeni comuni si pt agricultura, tinand cont de faptul ca acum 6000 de ani in Anatolia se produsese deja o adevarata “revolutie industriala” dpdv al agriculturii. F. Vilar sustine ca acesti vechi termeni indo-europeni specifici agriculturii lipsesc, ceea ce ar scoate din calcul Anatolia ca locatie initiala pt primele populatii indo-europene. Mie unuia explicatia asta mi se pare de bun-simt.
De unde știe Vilar idiomul agricultorilor anatolieni? Prin deducție? Nu merge.
teoria asta explica si alte trei concepte comune: gradina Edenului, turnul Babilonului si Muntele Ararat.
nu ma pricep la arta si costume populare, dar astea din palestina seamana cu ce e in zona est europeana/balcani
http://www.palestineheritage.org/gallery.htm
Am si eu propriile argumente pentru o casa anatoliana insa un alt fenomen ma intriga in sfera lingvistica.Si anume schimbarea limbii unei populatii prin dominatia unei elite.
Cum este posibil ca o minoritate ,de obicei invadatoare,sa schimbe limba unei populatii native mult mai numeroase?
Pot prezenta zeci de cazuri.
De exemplu turcii din Turcia sunt caucazieni ,atat ca aspect fizic cat si genetic.Nu seamana deloc cu stramosii lor lingvistici din Asia Centrala(mongoloizi cu ochii oblici).
Idem maghiarii.
Bulgarii sunt mai asemanator genetic cu romanii si grecii decat cu rusii.
Singalezii sunt practic identici genetic cu vecinii lor tamili,desi vorbesc o limba indo-europeana.
Egiptenii sunt mai asemanatori genetic cu anticii egipteni ,nu cu arabii,desi vorbesc limba araba.
Romanii nu sunt deloc asemanator cu italienii desi vorbesc o limba romanica.
Am studiat hartile genetice recente si am ajuns la concluzia ca harta genetica nu coroboreaza deloc cu cea lingvistica,decat intr-o minoritate de cazuri.
Am vazut ca este posibil ca un grup sa isi impuna limba altui grup de 10-100 ori mai numeros.Si asta intr-o vreme in care nu existau scoli,filme,televiziuni,propaganda lingvistica etc.Cum?
Nu sunt lingvist si nu intru in discutie.Ma leg doar de localizari.Peste vre-o mie de ani cineva ca domnul cu articolul va spune ca limba maghiara este una din limbile vechi ale Europe,preindoeuropeana,deoarece este aglutinata si nu are genuri.Va dau cuvantul meu ca unora nici nu le mai trebuie inca o mie de ani.Au inceput deja de mult.Ba pe asemenea supozitii isi bazeaza unele teorii revizioniste.
În timpurile documentate istoric elita dominatoare minoritara nu și-a impus niciodată limba. Francii germanici nu au dat limba Frântei, varegii nu au dat limba Rusiei, bulgarii turanici nu au dat limba Bulgăriei, longobarzii nu au dat limba Lombardiei, turanicii care au stăpânit teritoriile extracarpatice nu au dat limba in Moldova si TaraRom. Ungurii si sașii nu au dat limba in transilvania.
Și romanii nu au dat limba în Franța și Spania de azi și spaniolii și portughezii nu au dat limba în toată America de sud și arabii nu au dat limba în toată Africa de nord etc. Felicitări pentru inteligență.
Asemănările genetice dintre bulgari si români pot avea următoarele cauze:
Slavii si tracii aveau aproximativ aceleași procente de grupuri fondatoare (v-c eurasiatici, v-c levantini si v-c mesopotamieni) când s-au amestecat, sau aveau procente diferite și s-au omogenizat ulterior. Cum s-au conturat limbile pe diferitele teritorii balcanice, asta nu mau pot elucida. Asta ii da apa la moara lui Dan.
Slavii când au venit in Peninsula Balcanica erau multi. Erau aproape egali cu autohtonii. Cu turcii nu e sigur ca la origine erau mongoloizi. Eu pana nuvad ADN-ul făcut la niste schelete de turci de pe la 1100-1200nu ma pronunț. De exemplu kumicii, care sunt urmași ai cumanilor si care au stat in Caucaz unde au fost mai izolați genetic, sunt destul de apropiați genetic de iranieni, georgieni, armeni, si nu au acele elemente mongoloide in ADN.
OK. M-ai prins cu arabii. Acolo nu ma pricep. M-ai prins si cu spaniolii. Trebuia sa zic ca elita dominatoare care nu a fondat scoli pe lângă biserici si care nu a acționat in direcția răspândirii limbii in teritoriile ocupate. Aici intra si francezii dominatori in Africa. De fapt cred ca aici e mai degrabă meritul sau vina bisericii catolice din tarile respective. In Americi si Africa a fost altfel de elita. Mai rămâne Transilvania. N- or fi avut ungurii metoda.
Pe spanioli si portughezi i-a ajutat si variolă. De aia limbile străvechi sunt mult mai puțin vorbite in Americi decât in Africa. In Africa franceza se vorbește peste tot, dar nu a înlocuit limbile locale. Nici bantu nu a înlocuit limbile locale.
M-am lămurit si cu turcii actuali. Sunt apropiați genetic de iranieni, georgieni, armeni, irakieni, adică tarile alea care se împreunează acolo in Caucaz. Nu au cum sa fie hibrizi intre mongoli si europeni. Au in ei mici influente mongoloide, dar predominant aparțin de grupul de mai sus.
Termenul “caucazian” este impropriu astăzi. Este o reminiscență din vremea când era valabila teoria lui Blumenbach despre originea europenilor.
Cin’te chinuie asa bre Alexe? Analizele genetice arata clar ca etruscii vin din Asia Minor. E sec si definitiv. Analizele genetice arata clar ca romanii sunt in zona carpato danubiana de peste 15000 deani. Arheologie lingvistica? Sangele si oasele nu mint niciodata. E sec si definitiv. Dar tartanii de unde vin ei Alexe? Si cand pleaca un’ se duc? Si de ce scuipa-n farfurie Alexe? Asta cu costumele din Palestina e delicios… de prost. Si samuraii aveau brau de unde tragem concluzia ca slavii cunosteau tigaia inca din paleolitic. Da, da, se mananca mult aici, vechi si stricat. Noroc cu goimii ca sunt multi si prosti, este? Stiu, stiu antisemitism rasism si xenofobie. Romanismul e goimi, vorba georgienilor. Cel mai tare e progenitura lui Leon Moiseevici Tismenetki care a mancat o paine alba cu care s-a facut mare la masa comunismului si dupa aia l-a lovit o revelatie si a devenit anticomunist. Daca nici asta nu e semitica nu stiu care dracului ar mai fi.
Instrumentul linquistic poate fi sucit si invartit cum vrei – chestie de inteligenta si imaginatie. Fireste ca trebuie sa ai si ceva cultura, ba chiar destula pentru a parea credibil. Evident ca nu tine seama de imprevizibilul care se misca ca un dracusor prin istorie. Se hraneste de inanitie cu masura dublelor rationamente la greu, sa fim seriosi.
dovada ca au fost gasite atatea “patrii” ale indo-europenilor, de “grupuri de linqvisti a caror probitate nu poate fi pusa in discutie” ha ha ha ha ha ha ha
cum probezi ca “cioban” nu a intrat in turca din traca?! Bajbaiti aiurea desfasurand cine stie ce tampenii prezentate ca rationamente ultimative, de fapt habar nu aveti
Pentru ca exista termen similar si in hindi… daca ai argumenta ca in restul limbilor indoeuropene din Asia Centrala a fost preluat de la populatiile turcice. Desigur, exista si in limbile turcice din Asia Centrala, dar numai in cele adiacente-si influentate de cultura persana. Sensul nu e musai dinspre turcic… limbile indo-iraniene de pe cuprinsul imperiului persan au influentat si ele limbile turcice.
cioban cred ca e un cuvant compus cio+ban, ca atatea altele in romana cu terminatia ban (stapan). cio insemna pur si simplu oaie (http://en.wiktionary.org/wiki/цӕу#Ossetian)
aha, dai un ban dar stii ca face!
dar ‘urban’? a iesit din “cuptorul de foc” mesopotamian al Ur*ului…si a ajuns p-aci! dracie neinchipuita!
…dar ‘burlan’,,,? a iesit din lanul burilor?
si “ciolan”? era pe drumul oaselor…in ‘lanul oilor’
dar “cioc”? era berbecul unei abrevieri?
Dumneata ești cu siguranță, după vehemență, nimeni altul decât Anton care-ți toarnă-n cur beton.
[…] A shorter Romanian version of this text can be found in the links below. GAMKRELIDZE, T.V. and IVANOV, V., Индоевропейский язык и […]
Mister Dan Alexe, as you said about dacopat disease, i believe that you will fall in the same mistake as the one criticised by you. The Indo-european theory cannot be true. Why? Because the sustainers of Indo-european are saying that I.E. is linked with Indo-aryan, and the cradle of I.E. civilization is in Europe…this is a major mistake, as big one as the dacopat theory… All the lingvists begin with sanskrit…another mistake. Sanskrit was never spoken by people, it was an artificial language constructed by the brahmin priests in order to dont be understood by ordinary people. The mother language of sanskrit is the prakrit-natural languages of India. In those languages, many of them lost, a linguist can trace some surprisingly facts…that the cradle of Ino-Aryan is in India, and the othe r languages are Indo-European because in their migration the different tribes if Indo-Aryans mixed their prakrit speeches with the locals they met in Europe. Very interesting, the greeks are called in Brahminical treatises as Yuvanas, and are listed as aryan tribes. As you know already greek and sanskrit are linked….My last question to you: DAN ALEXE BELIEVES THAT THE ORIGINAL CRADLE OF INDO-ARYAN IS IN ANATOLIA?
With respect, a true Rom.
Totusi, nu ramane deschisa si alta posibilitate, chiar daca initial mai putin parcimonioasa? Adica invecinarea unui dialect afro-asiatic, semitic, cu limbile caucaziene la nord de Caucaz.
Culturile Cris/Koros si intr-un final Cucuteni-Tripolye, se presupune ca ar fi comunicat intr-un dialect afro-asiatic, semitic, care duce inapoi in timp la migrantii anatolieni stabiliti in campiile Tesaliei cu 9000 de ani in urma. Dialect care avanseaza pana la bariera culturala din bazinul Niprului, chiar si cel al Donului.
Maykop la nord de Caucaz, Cucuteni-Tripolye la periferia vestica, care influenteaza atat de profund culturile stepelor la aparitia metalurgiei, si prinse la mijloc stepele din care avea sa rasara si Yamna, proto-indo-europeana. De aici nu se desira mai facil toata preistoria pana la celti?
Intreb doar, plecand de la ideea de centrala a articolului, pt ca eu nu ma pricep deloc la argumentele lingvistice.
[…] acesta se plasează în preistorie, inainte de dislocarea indo-europenilor din regiunea Caucazului – mai multe linkuri la […]
[…] mai scris despre probabilitatea, ușor de dovedit lingvistic, ca leagănul limbilor indo-europene să fie estul Anatoliei și […]
Cand speculatiunea intelectualistă creează piste false
Complexitatea incomplet deslușita ne da realități iluzorii pe potriva propriilor noastre vederi părtinitoare
Se pare ca aici noile avansuri in genetică vor aduce lumina si, speram, disipa pleava de teorii părtinitoare sau ecofriendly
Nu are genetica nici cea mai mică legătură cu lingvistica. Celulele și ciolanele nu vorbesc.
Adică tu zici ca vorbitorii unei limbi pot sa nu fie urmași genetici (nici macar parțial) ai vorbitorilor din trecut ai acelei limbi? Adică sa se facă transferul de limba intre doua populatii fara sa se amestece macar un pic ADN-ul? Pai ca sa se transfere limba trebuie sa fie populațiile sau grupurile in contact. Daca sunt in contact se amesteca si ADN.
Arealul lu’ yamnaya nu e departe de Caucaz. E un pic la N de Caucaz. Strămoșii ăstora in proporție de ~50% sunt niste vanatori-culegatori din Mesopotamia care puteau fi vecini cu strămoșii caucazienilor de care zici tu. Vanator-c ăștia mesopotamieni strămoși ai lu’ yamna au trecut munții C si s- au amestecat acolo cu niste v-c din stepa(50%-50%) ca sa formeze yamna.
Eu cred ca ADN ne poate spune câte ceva despre limbi. De exemplu acum, după multe studii genetice, știm ca după expansiunea yamnaya, raportul numeric populațional cu agricultorii a fost cam 50-50 in N si 70-30 in favoarea agricultorilor spre S. Pana la aceste studii anatolienii se împotmoleau in faptul ca cultura materiala yamna a înlocuit rapid si complet culturile materiale ale abricultorilor, ceea ce ii indreptatea pe cei interesați de subiect sa considere ca yamna i-a cam exterminat pe agricultori. Dupa aia, ADN-ul sardinienilor de azi conține prea puțin ADN yamna (după câteva secole de navigare intensa pe Mediterana), deci in prima faza era si mai puțin, deci purtătorii de limba yamna nu puteau sa influențeze limba vorbita in sardinia la momentul când au ajuns pe țărmul opus insulei, pentru ca nu prea au trecut dincolo.
Deci varianta anatoliana a fost ajutata de ADN. Ba nu. Salvata.
Studii genetice relevante: Wang 2018, Lazaridis 2016, Haak 2015, Mathielson 2018. Se găsesc gratuit pe Researchgate.com.
Urmărind traseul ADN-ului in timp si spatiu afli pana unde si când a ajuns populația respectiva si in felul asta afli unde a ajuns limba vorbita de acea populație sau grup uman, sau o urmașă a acelei limbi.
De asemenea studiile astea genetice au arătat ca ADN ul agricultorilor anatolieni a avansat concomitent cu cultura lor pana hat In N Europei in arealul culturii LBK si spre V pana la Atlantic.( in Spania ADN-ul lor are ceva mai mult v-c european). Vezi Wang si Lazaridis. Deci macar la V de Marea Neagra pana la atlantic limba a mers cu ADN. La E de Anatolia lucrurile se complica si nu mai pot sa te contrazic cu argumente pe care sa le accepți. O sa zici ca situația de acolo îți da tie dreptate. Adică yamnaya se împotmolește din punct de vedere genetic iar anatolieni se împotmolesc din punct de vedere arheologic.
De fapt întrebările de mai sus erau si pentru mine. Treaba e foarte îmbârligata cu limbile indo-europene si explicația ereditara întâmpina dificultăți. Eu din deformație profesionala caut explicații genetice pentru felul cum au ajuns limbile i-e pana in india. Si le găsesc. Ca sa depășesc împotmolirile de mai sus apelez la niste strămoși ai yamna si ai anatolienilor agricultori care poate aveau limbi asemănătoare cu ale urmașilor.
Acum sa prezint si dovezile genetice si arheologice care sprijină teoria ta ca oasele nu vorbesc.
Vorbitorii de limbi uralice din stepa de pana la Urali (erzia, udmurt, mordovieni) + cei veniti mai la V sunt foarte asemănători genetic cu europenii din N si au 55-60% ADN yamnaya in ei. Europenii care vorbesc limbi i-e au si ei mult ADN yamnaya.
Urmașii genetici ai celor din cultura yamnaya nu au contribuit la formarea iranienilor si pastunilor si a indienilor vorbitori de limbi i-e. Agricultorii anatolieni nu si-au extins cultura materiala la E de Anatolia.( După cum am spus mai sus, strămoși ai lor au facut-o.) Totuși limbile i-e au ajuns pana in India. Eu am găsit explicații genetice pentru aceste ultime doua chestii, dar nu e nimic bătut in cuie. S-ar putea sa ai tu dreptate.
Eu nu zic ca genetica rezolva tot si bate lingvistica, dar in unele situații poate sa răspundă la intrebari la care lingvistica nu poate raspunde.
ADN-ul Yamnaya a fost luat ca reper de geneticieni pentru comparație. De aia am folosit aceasta expresie.
Nu poți sa spui ca nu are nici o legatura. Pana la un punct are legătură.
Saitul cu harta cu indivizi antici: https://amtdb.org
În unele dintre studii indivizii au un cod trecut in fata. Cu codul asta ii găsești și pe harta.
[…] mai scris despre probabilitatea, ușor de dovedit lingvistic, ca leagănul limbilor indo-europene să fie estul Anatoliei și […]
[…] și argumentată lingvistic astăzi este astăzi teoria anatoliană, despre care am mai scris aici și aici, dar Eliade o menționează pe aceasta doar în treacăt și rămâne la teoria lui […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/10/13/anatolia-si-caucazul-leaganul-primitiv-al-indo-europen… […]
Iar acum cu romanizarea. Nu sunt de acord. Cum sa se facă romanizarea limbii fara sa se preia macar câteva elemente de cultura romana. De exemplu cultura militara. Care era vitala in acele vremuri. De dupa retragere. Unde sunt legiunile, cohortele, centuriile, catapultele, balistele? Așezările nu au întărituri. De ce nu au fost preluate aceste elemente necesare? Aia nici daci nu mai erau.
De ce nu s-ar datora asemănările dintre latina si limbile romanice fondului comun. Am inteles ca sunt niste reguli. Nu cumva au fost făcute aceste reguli cu premisa romanizării in minte?
Tocmai am recitit cartea lui Giuvara cu cumanii. Scria acolo ca in Gesta hunganorum scria ca Gelou domnea peste cel mai mizerabil neam din lume si ca Gelou era cel mai autohton (vlah sau trac) dintre conducătorii din Transilvania. Pai ce fel de romanizare e asta? Una foarte ciudata.
Si sa știi ca eu si acum cred fara mișto ca la Luduș a fost un ludus.
Nu sunt de loc dacopat.
Si mai zicea Notarul anonim ca supușii lui Gelou se remarcau prin primitivismul armelor si al uneltelor.
[…] Anatolia și Caucazul : leagănul primitiv al indo-europenilor – demonstrația lingvistică […]
Daca niste elemente gramaticale sunt prezente intr-o zona geografica, înseamnă ca ele s-au si “născut” acolo?
Arealul ocupat de natufieni (levantul) e foarte aproape de Caucaz din punct de vedere migrationist. La fel si Gânj Dareh, patria taticilor kurganilor.
Nu vad sa fie prea mare contradicție intre genetica si lingvistica.
Si daca împingem puțin mai înapoi in timp nașterea i-e-lor nu e nici o nenorocire.
Trebuie neapărat sa găsim locul exact al nașterii i-e?