Ivo Sanader, fostul premier croat (aici expus in Muzeul Relațiilor Distruse din Zagreb) tocmai a fost condamnat la 10 (zece) ani închisoare pentru corupție.
—
Complexul de inferioritate al românilor nu dateaza de ieri, sau de la generatia parintilor nostri, ci e adinc inscris in ADN-ul natiunii, face parte din codul-sursa, din algoritmul de baza al sufletului românesc. Nivelul cel mai de jos al acestui complex ne e accesibil tuturor, in cotidian, cind calatorim. La nivelul superior, e de ajuns sa vezi slugarnicia multor politicieni români, prin Parlamentul European sau aiurea, fata de cel mai amarat si insignifiant coleg occidental.
Desigur, avem si vecini snobi, mai apropiati sau mai indepartati, care ne fac sa ne simtim inferiori: ungurii, slovenii, polonezii… Acestia simt oarecum ce e de pielea noastra… Ne temem de ei si ii evitam. Bulgarii, saracii, nu stiu insa, sint prea preocupati de propriul lor statut inferior in Europa… In mod uluitor, romanii si bulgarii, doua natii atat de apropiate, separate de o garla (ma rog, fluviul cel mai lung din Europa, sha-ba-da-ba-da) care poate fi trecut inot, s-au ignorat intotdeauna de-a lungul istoriei, intr-asa masura incît noi stim mai multe despre polonezii care veneau in Romania sa vanda sapun si sampon in timpul lui Ceausescu, decat despre bulgarii care stau gard in gard cu noi… Bulgarii la rindul lor nu au nicio idee clara despre romani, si oricum parerea lor nu ar conta. Cum o sa iei in serios ce cred niste bulgari?
In schimb, in restul Balcanilor, Romania e privita cu un soi de complicitate hoteasca. In Croatia, de pilda, ultima țară intrată în Uniunea Europeana, Romania e vazuta cu admiratia pe care un scamator incepator i-o rezerva celui care, cu mai mult tupeu, are succes la public neposedand de fapt trucuri mai impresionante decat majoritatea colegilor lui de breasla.
Toata lumea stie ca Romania nu era pregatita pentru Europa – de fapt era chiar mai putin pregatita decit Croatia, care a fost nevoita sa astepte mai mult – insa Romania a reusit, prin tupeu politic, si ajutata de circumstante, sa devina membru plin al Uniunii Europene, cu toate avantajele ce au decurs de aici.
Cind spun in Balcani ca sint român, usile mi se deschid mai mult decat daca spuneam ca as fi francez sau german. Intrebarea, uneori chiar formulată explicit, este: „voi, tâlharilor, cum ați reușit?”…
Asa incat, una din invataturile pe care le-am tras in Balcani este ca romanii nu au de ce sa se simta inferiori. Faptul ca niste cunoscatori iti atribuie un tupeu si o viclenie pe care de fapt nu le ai nu poate decît sa-ti intareasca identitatea… Identitate balcanica, desigur, dar ce sa faci daca asta e ceea ce esti?…
—–
12 Responses to Complexul de inferioritate al românilor…
Reblogged this on Fără buletin and commented:
Buni, răi, alţii mama nu mai face.
am inteles ca nu toata Romania e balcanica.. ci numai Dobrogrea..
Strict, geografic, doar Dobrogea e Balcanica. Cultural insa…
strict geografic doar o parte din Bulgaria e balcanica, iar cultural nici aia, “balcanismul” e o fantezie victoriana si un pretext util unora
“Strict geografic” vorbind, Cecenia, Kabardino-Balkaria, Daghestanul si Kalmîkia sint in Europa, in vreme ce Georgia si Armenia nu.
Dobrogea*.. eu sunt dobrogean. bunicul stia bulgareste, strabunic nascut la Silistra.. in fine, la schimbul de populatii cred ca s-au dat si ei care cum le-o fi convenit, unii romani ca n-aveau acolo pamant, altii bulgari ca le era bine acolo si nu le era prea bine in Dobrogea.. avem rude indepartate ramase la Silistra..
Eu sunt banatean si nu am nici un sentiment de inferioritate…. de ce as avea? Sunt balcanic daca asa vor altii sa-mi spuna, sunt european sau tigan in aceeasi logica. Imi sunt mai apropiati sarbii si ungurii care imi sunt egali, nici mai sus, nici mai jos. Restul? Fiecare cu bubele si cu trairile lui. Spaniolii ii dispretuiesc pe italieni si se simt inferiori fata de francezi, francezi la randul lor au trairi fata de englezi si germani…. asa, si? Trebuie musai si musai sa ma simt eu inferior ca asa au decretat inteligentii semintiei noastre? Au decretat asta pentru ca ei insisi nu sunt in stare sa se vada altfel decat inferiori. Dan este un exemplu, atat vorbeste de inferioritate incat pare a boci si nu a vorbi. Mai bine si-ar pune inteligenta si talentul, ca are har Domnului ambele din plin, si ar face ceva pentru “inferiori”, macar sa sa nu mai boceasca, ca n-am murit in puii mei!
“Complexul de inferioritate al românilor nu dateaza de ieri, sau de la generatia parintilor nostri, ci e adinc inscris in ADN-ul natiunii, face parte din codul-sursa, din algoritmul de baza al sufletului românesc”
Oare ??
LA ROMANIE OU HISTOIRE, LANGUE, LITERATURE, ORTOGRAPHIE, STATISTIQUE DES PEUPLES DE LA LANGUE D’0R, ARDIALIENS, VALLAQUES ET MOLDAVES, resume sous le nom DE ROMANS, Pea J. A. VAILLANT, 1844.
HOMMAGE AUX PEUPLES DE LA LANGUE D’OR, ROMANS DE LA DACIE TRAJANE.
C’est donc a vous , Romans de la langue d’Or, vous Romans de la Dacie trajane, Ardialiens et Moldaves; a vous surtout Vallaques, avec lesquels j’ai vecu douze ans comme avec des freres, que je dedie cet ouvrage ,
Revenez a votre dignite, reprenez votre vertu antique, travaillez tous pour la patrie, ayez le sentiment de votre force, ayez la force de votre courage et vous rede¬viendrez une nation, et vous m’aurez console de 1′exil. Encore une fois et a vous tous adieu Votre frere et ami, VAILLANT.
Cateva pasaje din cartea LA ROMANIE OU HISTOIRE, LANGUE, LITERATURE, ORTOGRAPHIE, STATISTIQUE DES PEUPLES DE LA LANGUE D’0R, ARDIALIENS, VALLAQUES ET MOLDAVES, J. A. VAILLANT, 1844.
Am cautat pe Google despre Alexis Comnene, Isaac l’Ange, Baudouin. Nici o legatura intre ei si Vlahi. Traiasca NEW SPEECH (a la 1984) !
Un prieten al Romanilor ne caracterizeaza trasaturile poporului enuntand si posibilele cauze pentru care am ajuns in stadiul acesta de inrobire spirituala. Ultima fraza parca este scrisa azi 10.04.2014.
Ce sont eux qui, sous le nom de Vlacqui, ont repoussé les Slaves jusqu’a la Vistule, défait dans maints combats Alexis Comnène et Isaac l’Ange, fait trembler nos princes francais sous les murs de Constantinople , massacré Baudouin , comte de Flandre, et refusé enfin à Bathus, petit-fils de Gengis, et à ses Tartares, un passage vers 1′Occident. Arrivé à des temps plus rapprochés , on ne les verra pas non plus sans admiration lutter quelquefois seuls contre toutes les forces de ]’empire ottoman; on s’etonnera peut-etre en reconnaissant un Roman dans Jean Corvin, ce preux des preux, cette colonne inébranlable de la chrétienté, qui reçut des siens le surnom de Huniade, et sur qui Mahomet II laissa tomber ces paroles pesantes : “Non, it n’y eut jamais un si grand homme”. On admirera peut-être aussi Etienne IV, ce Louis XIV de la Moldavie, qui éternisa par quarante monuments pieux les quarante victoires qu’à la tête de ses quarante mille hommes il remporta, pendant son regne de quarante ans, sur les Hongrois, les Polonais, les Basses et les Turcs: on trouvera inconcevable 1′audace de ce Vlad V, surnommé à la fois l’Empaleur et le Diable, qui, à la tete de sept mille hommes , osa se ruer toute une nuit sur l’armee la plus belle, la plus nombreuse, la mieux équipée que les Turcs aient jamais eue, avec celle qui s’empara de Constantinople. Et lorsque, quinze jours après la célèbre victoire qui 1′aura rendu maître de 1′Ardialie, on verra Michel IV tomber comme Alcibiade , en vendant chèrement sa vie aux satellites de Basta, on baissera la terre , en disant : Encore un grand homme qui tombe ! Et, la relevant et récapitulant tous ces faits , on s’écriera : Ce peuple a été bien brave ! Oui , certes , il a été brave , et c’est à sa bravoure qu’il doit d’etre resté, lui, quand la Hongrie et la Pologne agitèrent trois fois la question du partage de son territoire ; s’il eût été moins brave, it se serait fait ou catholique, pour être mieux soutenu des Polonais et des Hongrois, ou mahométan pour mettre fin à des luttes qu’il se serait senti incapable de soutenir : mais il est resté orthodoxe. Il a donc été brave, et l’on verra que ce n’est pas lui qui a lâche pied , ni à Nicopoli , ni à Varna; […] Mais il a perdu presque tous ses droits politiques, mais il est désarmé, mais il est en proie à des influences qui, redoutant sa bravoure, se préparent la conquête de son sol par la corruption; mais il est corrompu par cent ans et plus d’un regime essentiellement démoralisateur, sous lequel, semblable à ce supplicié obligé de se tenir debout entre quatre baïonnettes, it s’est affaissé comme lui sous son propre poids; mais il est démoralisé, sans confiance entre ses membres, sans union des membres au corps […]
Traducerea pasajulelor din Prefata de la LA ROMANIE OU HISTOIRE, LANGUE, LITERATURE, ORTOGRAPHIE, STATISTIQUE DES PEUPLES DE LA LANGUE D’0R, ARDIALIENS, VALLAQUES ET MOLDAVES, J. A. VAILLANT, 1844.
Ultima fraza parca este scrisa azi.
“Ei sunt cei care, sub numele de Vlahi, au împins slavii până la Vistula, i-au învins în multe bătălii pe Alexis Comnène și Isaac l’Ange, i-au facut sa tremure pe căpeteniile noastre franceze sub zidurile Constantinopolului, l-au masacrat pe Baldwin, contele de Flandra și in cele din urmă i-a oprit la Bathus, pe nepotul lui Genghis și tătarii lui, sa aiba trecere catre Occident.
Ajungand la momente mai târzii, nu putem sa nu vedem cu admirație, ca uneori, au luptat singuri împotriva tuturor forțelor Imperiului Otoman, vom fi uimiti, probabil, recunoscând un Roman in Ioan Corvin, cel mai viteaz dintre cavaleri, aceasta coloana neclintita a creștinismului, care a primit porecla de Huniad, și despre care Mahomed al II-lea a spus la cuvinte cu talc: “Nu, nu a mai fost nici un om mare ca el.”
“Poate că-l vom admira pe Ștefan al IV-lea, acest Ludovic al XIV-lea al Moldovei, care a eternizat, prin intermediul a patruzeci de monumente pioase patruzeci de victorii, fiind la conducerea a patruzeci de mii de oameni, pe care le-a avut în timpul domniei sale de patruzeci de ani, asupra ungurilor, polonezilor, turcilor și a BASSES. (n. tr. : NU STIU CE INSEAMNA)
Vom vedea indrazneala de neconceput a lui Vlad al V-lea, poreclit cand Țepeș, cand Dracul, care, la conducerea a șapte mii de bărbați, a îndrăznit să navaleasca noaptea asupra Armatei cea mai frumoasa, cea mai numeroasa, cea mai bine echipata pe care turcii au avut vreodata, cu care au capturat Constantinopolul.
Și atunci când, la două săptămâni după victoria faimoasa care l-a facut stapanul Ardealului, il vom vedea pe Mihai al V-lea cum va cădea ca Alcibiade, vânzandu-si viața lui scumpa aliatilor lui Basta, cum va cadea la pământ, si vom spune: Inca un om mare care a murit!
Și rezumand toate aceste fapte, am exclama: Acești oameni au fost foarte curajosi! Da, într-adevăr, ei au fost curajosi, și a fost curajul lor, pe care trebuie să se fi bazat ei, când Ungaria și Polonia au fluturat de trei ori ideea de impartire a teritoriilor lor, caci dacă ar fi fost mai puțin curajosi, ar fi fost catolici pentru a fi mai bine sustinuti de catre polonezi sau maghiari, sau mahomedani pentru a termina luptele pe care au simtit ca nu pot sa le mai duca, dar ei au rămas ortodocsi. Deci au fost viteji, și vom vedea că nu s-au retras, nici la Nicopole nici la Varna, […]
Dar ei au pierdut aproape toate drepturile lor politice, sunt dezarmati, sunt influențati, fiind temuti pentru curajul lor, se pregătește cucerirea sufletelor lor prin corupție, si sunt corupti de sute de ani de un regim esentialmente demoralizator, sub care, similar cu o tortura in care sunt forțati să stea între patru baionete, se prăbușeste sub propria sa greutate, dar ei sunt demoralizati, fără încredere între membrii săi, fara nici o unitate intre membrele corpului […]“
Cartea mentionata mai sus poate fi citita aici:
https://archive.org/details/laromanieouhist02vailgoog
“Complexul de inferioritate al românilor nu dateaza de ieri, sau de la generatia parintilor nostri, ci e adinc inscris in ADN-ul natiunii, face parte din codul-sursa, din algoritmul de baza al sufletului românesc”.
Oare??
LA ROMANIE OU HISTOIRE, LANGUE, LITERATURE, ORTOGRAPHIE, STATISTIQUE DES PEUPLES DE LA LANGUE D’0R, ARDIALIENS, VALLAQUES ET MOLDAVES, resume sous le nom DE ROMANS, Pea J. A. VAILLANT, 1844.
HOMMAGE AUX PEUPLES DE LA LANGUE D’OR, ROMANS DE LA DACIE TRAJANE.
C’est donc a vous , Romans de la langue d’Or, vous Romans de la Dacie trajane , Ardialiens et Moldaves; a vous surtout Vallaques, avec lesquels j’ai vecu douze ans comme avec des freres, que je dedie cet ouvrage ,
Revenez a votre dignite , reprenez votre vertu antique, travaillez tous pour la patrie , ayez le sentiment de votre force, ayez la force de votre courage et vous rede¬viendrez une nation , et vous m’aurez console de 1′exil. Encore une fois et a vous tous adieu , Votre frere et ami, VAILLANT.
Cateva pasaje din cartea LA ROMANIE OU HISTOIRE, LANGUE, LITERATURE, ORTOGRAPHIE, STATISTIQUE DES PEUPLES DE LA LANGUE D’0R, ARDIALIENS, VALLAQUES ET MOLDAVES, J. A. VAILLANT, 1844.
Am cautat pe Google despre Alexis Comnene, Isaac l’Ange, Baudouin. Nici o legatura intre ei si Vlahi. Traiasca NEW SPEECH (a la 1984) !
Un prieten al Romanilor ne caracterizeaza trasaturile poporului enuntand si posibilele cauze pentru care am ajuns in stadiul acesta de inrobire spirituala. Ultima fraza parca este scrisa azi.
Ce sont eux qui, sous le nom de Vlacqui, ont repoussé les Slaves jusqu’a la Vistule, défait dans maints combats Alexis Comnène et Isaac l’Ange, fait trembler nos princes francais sous les murs de Constantinople , massacré Baudouin , comte de Flandre, et refusé enfin à Bathus, petit-fils de Gengis, et à ses Tartares, un passage vers 1′Occident. Arrivé à des temps plus rapprochés , on ne les verra pas non plus sans admiration lutter quelquefois seuls contre toutes les forces de ]’empire ottoman; on s’etonnera peut-etre en reconnaissant un Roman dans Jean Corvin, ce preux des preux, cette colonne inébranlable de la chrétienté, qui reçut des siens le surnom de Huniade, et sur qui Mahomet II laissa tomber ces paroles pesantes : “Non, it n’y eut jamais un si grand homme”.
On admirera peut-être aussi Etienne IV, ce Louis XIV de la Moldavie, qui éternisa par quarante monuments pieux les quarante victoires qu’à la tête de ses quarante mille hommes il remporta, pendant son regne de quarante ans, sur les Hongrois, les Polonais, les Basses et les Turcs:
On trouvera inconcevable 1′audace de ce Vlad V, surnommé à la fois l’Empaleur et le Diable, qui, à la tete de sept mille hommes , osa se ruer toute une nuit sur l’armee la plus belle, la plus nombreuse, la mieux équipée que les Turcs aient jamais eue, avec celle qui s’empara de Constantinople.
Et lorsque, quinze jours après la célèbre victoire qui 1′aura rendu maître de 1′Ardialie, on verra Michel IV tomber comme Alcibiade , en vendant chèrement sa vie aux satellites de Basta, on baissera la terre , en disant : Encore un grand homme qui tombe !
Et, la relevant et récapitulant tous ces faits , on s’écriera : Ce peuple a été bien brave ! Oui , certes , il a été brave , et c’est à sa bravoure qu’il doit d’etre resté, lui, quand la Hongrie et la Pologne agitèrent trois fois la question du partage de son territoire ; s’il eût été moins brave, it se serait fait ou catholique, pour être mieux soutenu des Polonais et des Hongrois, ou mahométan pour mettre fin à des luttes qu’il se serait senti incapable de soutenir : mais il est resté orthodoxe. Il a donc été brave, et l’on verra que ce n’est pas lui qui a lâche pied , ni à Nicopoli , ni à Varna; […]
Mais il a perdu presque tous ses droits politiques, mais il est désarmé, mais il est en proie à des influences qui, redoutant sa bravoure, se préparent la conquête de son sol par la corruption; mais il est corrompu par cent ans et plus d’un regime essentiellement démoralisateur, sous lequel, semblable à ce supplicié obligé de se tenir debout entre quatre baïonnettes, it s’est affaissé comme lui sous son propre poids; mais il est démoralisé, sans confiance entre ses membres, sans union des membres au corps […]
Traducerea pasajulelor din Prefata de la LA ROMANIE OU HISTOIRE, LANGUE, LITERATURE, ORTOGRAPHIE, STATISTIQUE DES PEUPLES DE LA LANGUE D’0R, ARDIALIENS, VALLAQUES ET MOLDAVES, J. A. VAILLANT, 1844.
Ultima fraza parca este scrisa azi:
“Ei sunt cei care, sub numele de Vlahi, au împins slavii până la Vistula, i-au învins în multe bătălii pe Alexis Comnène și Isaac l’Ange, i-au facut sa tremure pe căpeteniile noastre franceze sub zidurile Constantinopolului, l-au masacrat pe Baldwin, contele de Flandra și in cele din urmă i-a oprit la Bathus, pe nepotul lui Genghis și tătarii lui, sa aiba trecere catre Occident.
Ajungand la momente mai târzii, nu putem sa nu vedem cu admirație, ca uneori, au luptat singuri împotriva tuturor forțelor Imperiului Otoman, vom fi uimiti, probabil, recunoscând un Roman in Ioan Corvin, cel mai viteaz dintre cavaleri, aceasta coloana neclintita a creștinismului, care a primit porecla de Huniad, și despre care Mahomed al II-lea a spus la cuvinte cu talc: “Nu, nu a mai fost nici un om mare ca el.”
“Poate că-l vom admira pe Ștefan al IV-lea, acest Ludovic al XIV-lea al Moldovei, care a eternizat, prin intermediul a patruzeci de monumente pioase patruzeci de victorii, fiind la conducerea a patruzeci de mii de oameni, pe care le-a avut în timpul domniei sale de patruzeci de ani, asupra ungurilor, polonezilor, turcilor și a BASSES (n. tr. – NU STIU CE INSEAMNA).
Vom vedea indrazneala de neconceput a lui Vlad al V-lea, poreclit cand Țepeș, cand Dracul, care, la conducerea a șapte mii de bărbați, a îndrăznit să navaleasca noaptea asupra Armatei cea mai frumoasa, cea mai numeroasa, cea mai bine echipata pe care turcii au avut vreodata, cu care au capturat Constantinopolul.
Și atunci când, la două săptămâni după victoria faimoasa care l-a facut stapanul Ardealului, il vom vedea pe Mihai al V-lea cum va cădea ca Alcibiade, vânzandu-si viața lui scumpa aliatilor lui Basta, cum va cadea la pământ, si vom spune: Inca un om mare care a murit!
Și rezumand toate aceste fapte, am exclama: Acești oameni au fost foarte curajosi! Da, într-adevăr, ei au fost curajosi, și a fost curajul lor, pe care trebuie să se fi bazat ei, când Ungaria și Polonia au fluturat de trei ori ideea de impartire a teritoriilor lor, caci dacă ar fi fost mai puțin curajosi, ar fi fost catolici pentru a fi mai bine sustinuti de catre polonezi sau maghiari, sau mahomedani pentru a termina luptele pe care au simtit ca nu pot sa le mai duca, dar ei au rămas ortodocsi. Deci au fost viteji, și vom vedea că nu s-au retras, nici la Nicopole nici la Varna, […]
Dar ei au pierdut aproape toate drepturile lor politice, sunt dezarmati, sunt influențati, fiind temuti pentru curajul lor, se pregătește cucerirea sufletelor lor prin corupție, si sunt corupti de sute de ani de un regim esentialmente demoralizator, sub care, similar cu o tortura in care sunt forțati să stea între patru baionete, se prăbușeste sub propria sa greutate, dar ei sunt demoralizati, fără încredere între membrii săi, fara nici o unitate intre membrele corpului […]“
Cartea mentionata mai sus (LA ROMANIE OU HISTOIRE, LANGUE, LITERATURE, ORTOGRAPHIE, STATISTIQUE DES PEUPLES DE LA LANGUE D’0R, ARDIALIENS, VALLAQUES ET MOLDAVES,) poate fi citita aici:
https://archive.org/details/laromanieouhist02vailgoog
nici nu ma mir, domnule Alexe, ca aveti astfel de convingeri, din moment ce sinteti unul dintre semnatarii Declaratiei de la Budapesta din 16 iunie 1989! sigur ca sinteti indreptatit sa aveti pareri si pareri, sa vi le si exprimati, dar sa le dati ca pe adevaruri axiomatice si sa jigniti aceasta natie, e mai mult decit o simpla libertate de expresie. spuneti ca sinteti lingvist, si poate ca sinteti! – desi inscrisul de lingvist pe o diploma nu l face pe om neaparat asta! – ar trebui sa stiti traducerea atit de dulcelui nume TRANSILVANIA. romanii din Muntenia de azi numeau pamintul ROMANESC de dupa munti, exact asa, TRANSILVANIA, adica pamintul de peste paduri…
oricum, nici roman nu sinteti, nici belgian nu sinteti… desi Wikipedia va *aloca* aceste doua origini.
mai jos textul Declaratiei de la Budapesta si lista semnatarilor.
PS : cum si eu, asa romanca complexata cum par sa fiu, am dreptul la opinie si la exprimarea ei, ma gindesc ca n o sa mi taiati tocmai dumneavoastra accesul de a ma exprima liber chiar pe acest site! multumesc.
DECLARAŢIA DE LA BUDAPESTA
Astăzi, 16 iunie 1989, odată cu celebrarea funeraliilor victimelor represiunii revoluţiei maghiare din 1956, eveniment de o deosebită importanţă pentru popoarele Europei şi, în special, pentru cele care trăiesc încă sub dictaturi comuniste, a avut loc o întâlnire între membrii Forumului Democratic Maghiar şi Români, semnatari ai următoarei
DECLARAŢII
Noi, romani si unguri,
Consideram ca libertatea si propasirea celor doua popoare pot fi realizate si garantate numai intr-un cadru politic pluralist de respectare integrala a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. O actiune comuna a fortelor democratice maghiare si romane se impune pentru atingerea acestui scop. Regimurile comuniste si in special politica dusa de dictatura ceausista a creat o situatie de criza acuta care impiedica comunicarea dintre romani si maghiari. Dialogul inceput astazi intre noi doreste sa invinga aceste piedici si sa stabileasca bazele unor relatii normale intre cele doua natiuni care s-au format in acelasi spatiu geografic.
Data fiind configuratia hartii etnice, solutionarea conflictelor nu poate veni in nici un caz din revizuirea frontierelor, ci din schimbarea rolului lor in sensul liberei circulatii a persoanelor, a informatiei si a ideilor, in conformitate cu acordurile de la Helsinki. Situam deci imbunatatirea relatiilor romano-maghiare in perspectiva procesului de restructurare democratica general-europeana, care singur va fi in stare sa rezolve problemele acumulate de-a lungul istoriei intre popoarele continentului intr-un mod care sa satisfaca interesele legitime ale fiecaruia in parte.
Transilvania a fost si este un spatiu de complementaritate si trebuie sa devina un model de pluralism cultural si religios. Este in folosul popoarelor noastre ca diversitatea culturala, religioasa si de traditii care a facut specificul Transilvaniei sa fie prezervata.
Dreptul la o reprezentare politica autonoma si la autonomie culturala a fiecarei natiuni trebuie garantat. Realizarea sa implica, printre altele, asigurarea unei scolaritati de toate gradele in limba maghiara, inclusiv reinfiintarea universitatii maghiare din Cluj.
Principiile enuntate mai sus vor sta la baza tuturor actiunilor comune pe care semnatarii inteleg sa le duca in viitor. Apelam la organizatiile democratice precum si la acele persoane care impartasesc aceste principii sa se alature acestei actiuni.
Budapesta, 16 iunie 1989
Semnatari:
Antal G. Laszlo, Antall Jozsef, Balogh Julia, Biro Gaspar, Csoori Sandor, Fur Lajos, Illzes Maria, Jeszensky Geza, Keszthelyi Gyula, Kodolanyi Gyula, Molnar Gusztav, Stelian Balanescu, din partea Cercului Roman din RFG, Mihnea Berindei, vicepresedinte al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania (LDHR), Ariadna Combes, vicepresedinte al LDHR, Mihai Korne, director al revistei “Lupta”, Ion Vianu, reprezentant al Ligii pentru Apararea Drepturilor Omului in Romania din Elvetia, Dinu Zamfirescu, membru al Biroului LDHR, membru al Partidului National Liberal.
Ulterior si alte persoane si organizatii s-au alaturat acestei declaratii: Rockenbauer Zoltan si Vagvolgyi Andras, din partea Federatiei Tineretului Democrat (FIDESZ), Partidul Liber Democrat, Asociatia Maghiarilor din Transilvania, prin presedintele Kiss Bela si secretarul Spaller Arpad, intregul colectiv redactional al revistei “2000″, Bojtar Endre, seful sectiei pentru Europa rasariteana a Institutului de Istorie Literara, prof. Bela Kallman, Dan Alexe, Daniel Boc, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Antonia Constantinescu, Sofia Cesianu, Florica Dimitrescu, Neagu Djuvara, Paul Goma, Virgil Ierunca, Eugen Ionescu, Marie-France Ionescu, Monica Lovinescu, Bujor Nedelcovici, Adrian Niculescu, Alexandru Niculescu, Alain Paruit, Alex. Sincu, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, Vladimir Tismaneanu, Ileana Vrancea.
Declaratia a mai fost semnata, ulterior, si de: George Barbul, Doru Braia, Dina Bratianu-Missirliu, Alexandru Missirliu, Ileana Verzea