Ce mi-e dacopatia, ce mi-e tracomania? Găzduiesc aici un text al unui tânăr lingvist, Dan Ungureanu, expert în dialectologie italiană și autorul unui impresionant studiu, fructul a mulți ani de lucru pe teren și în biblioteci: Româna și dialectele italiene (Editura Academiei Române, 2016, cu CD-Rom).
Dan Ungureanu este un om la fel de revoltat ca și mine de impostura unui profesor de la Facultatea de Litere din București, tolerat, dacă nu chiar protejat de mediul universitar: Sorin Paliga. Acest Sorin Paliga, tracoman, ignoră lucruri elementare din lingvistica istorică și nu poate avea, în mod limpede, decât o influență nefastă asupra studenților săi. Să spui că cioban este un termen de origine tracică, atunci când orice student al istoriei limbii române știe că vine din turcă (limbă în care a intrat din persană) și că există în toate limbile din Balcani cu care turca a intrat în contact (ba chiar și în toate limbile turcice ale Asiei Centrale) arată sau o ignoranță desăvârșită sau (și mai grav) o minciună din calcul, lucru de neiertat pentru un profesor universitar.
În tabloul de mai jos, Dan Ungureanu explică sumar etimologia câtorva din termenii pe care profesorul Paliga îi dă drept tracici. Cu precizarea suplimentară că știm despre limba tracilor la fel de puțin ca despre limba dacilor. Etimologiile lui Paliga sunt la fel de ridicole ca unele din cele ce pot fi găsite în Dictionarul Etimologic al Limbii române al lui Alexandru Cioranescu (Bucuresti 2002, dar e de fapt din anii ‘50) — unde aflăm că mămăligă este un: „neologism derivat din francezul mamelle“!!!…
Exact, soro, neologism. Mamele. Mâncând, ţăranii noștri citeau Paris Match, uitându-se la ţâţele din poze. Apoi trageau cu ochiul la mãmãligã si se intrebau: Bãi, CPLM să-i spunem la asta?… Și altul: — Mamelă, frate !…
Aici începe textul găzduit:
Aberațiile tracomane ale unui fals lingvist român (Sorin Paliga)
O parte a mass-media, a universitarilor şi a cercetătorilor îşi închipuie dacomanii, dacopaţii ca fiind marginali. La marginea universităţilor, la marginea validării ştiinţifice, la marginea mass-media.
Acest fapt e absolut fals. Spre deosebire de alte idei false, anodine, e unul periculos. E periculos să crezi că dacomanii şi dacopaţii sînt în afara universităţii cînd ei sînt, de fapt, înăuntru.
Radu Moraru, proprietarul postului de televiziune Naşul, a găzduit, timp de ani buni, emisiunea săptămînală, de o oră întreagă, a dacopatului Daniel Roxin, care invita acolo diverşi alţi apucaţi. Cazul nu e grav. Radu Moraru, ca şi celălat sprijinitor al lui Roxin, generalul Mircea Chelaru, unul dintre conducătorii represiunii contra revoluţiei din 1989. Sprijinitor şi frecvent invitat al emisiunilor lui Roxin.
Mai grav e cazul lui Sorin Paliga, care a publicat un aiuritor Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian. E publicat cu sponsorizarea firmei Rosal, firma de transportat gunoaie cu care Sorin Paliga a avut o relaţie reciproc avantajoasă pe vremea cînd era primar liberal al sectorului III din Bucureşti.
Sorin Paliga e profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Facultate care îi cauţionează, implicit şi explicit, toate inepţiile. Lingvistica istorică a limbii române a ajuns, într-un secol și mai bine de cercetare, la cîteva zone de consens. Știm care cuvinte sînt de origine latină, și care sînt de origine slavă. Pentru un număr mic dintre ele subzistă îndoieli. Pentru o mare majoritate, avem certitudini și consens. ”buric” și ”mormînt” vin cu certitudine din latină. Nu fiindcă un lingvist sau altul o scrie, nu fiindcă un dicționar sau altul o consemnează, ci fiindcă e cert, vădit, acceptat și lămurit.
Sorin Paliga se opune nu unei păreri sau alteia, ci unui întreg secol de lingvistică istorică, lui Meyer-Lübke, lui Ovid Densușianu, lui Sextil Pușcariu, lui Al. Cioranescu, lui Rosetti, și întregii metodologii acceptate a lingvisticii istorice.
Iată (etimologiile juste sunt cele din dreapta)
cuvînt | Sorin Paliga | consensul academic |
arin | tracic | din lat. alnus |
arţar | tracic | din lat acer |
baier | tracic | din lat. baiulus |
baligă | tracic | înrudit cu occit. bélégo id. Hérault. |
baltă | tracic | atestat şi în Italia şi în Franţa. |
ban | tracic | din croatul boanos , de origine francă sau avară |
bordei | tracic | de origine veche germanică, cf. fr. borde |
brîu, brîne | tracic | germanic > slavic . Etimologie certă.
Atestat şi în Italia, brena « hamuri » |
bucium, rom.
veche bucină |
tracic | din latinul buccina |
burduf | tracic | din rus. şi ucr. burduh, de origine turcică. |
burlan | tracic | din turc boru « ţeavă » > borulama « ţevărie».
Ideea originii dacice e greşită. O avansează Russu, o preia Gr. Brâncuş, de la care o preia S. Paliga. |
buric | tracic | din lat. ombilicus, cf. şi provensal emburí, ambüri. |
buză | tracic | celtic sau european. Italia Pragelato bozα ALI. |
cătun | tracic | împrumut balcanic tîrziu, atestat doar în sudul Munteniei. Absent în Transilvania (v. Lexiconul de la Buda) şi absent în Moldova (cătună e un împrumut slav recent). |
Ceahlău | tracic | din magh. reg. csaholó, din csahol, a chelălăi.
ca şoim, de origine maghiară. |
cioară | tracic | răspîndit în toată Italia. Franţa Névache tsaurio. |
cioban | tracic | persană > turcă, răspîndit în toate limbile turcice. înrudit cu jupîn, stăpîn şi ele de origine persană. |
ciorap | tracic | din turcă. Pentru Paliga, « cuvîntul turc vine din română » |
ciung | tracic | şi ital. dialectal cionco etc. |
ciupercă | tracic | din slavul pečorka |
a clipi | tracic | slav |
crîncen | tracic | lat. cruentus, murdar de sînge |
curcubeu | tracic | romanic, echivalente în Italia. Sard. grikku es abba |
dîrvală | tracic | din slav. derevo « lemn » |
dîrz | tracic | din slav. drzy id. |
duşman | tracic | din persană > turcă |
fluier | tracic | din lat. flabeolus, fr. veche, catal. flaiol |
gheară | tracic | celtic, cf. span. garra “labă cu gheare” de urs sau vultur. |
a gîdila | tracic | romanic catiliare, toată Italia de nord şi Franţa ; regional Franţa gatilier. AIS harta 682 solleticare |
grapă | tracic | celtic : Friuli, Franţa occit. krebi |
Haţeg | tracic | din germ. Herzog > magh. herceg “prinţ” |
hotar | tracic | din maghiar hatar |
jumătate | tracic | din lat. dimidietatem, bine atestat |
mal | tracic | pan-european, foarte vechi, din Spania în Caucaz. |
măgar | tracic | din semit. hamor > grec. gomar > bulg. alban. gomar |
mămăligă | tracic | nord-Ital. melga “mei” |
melc | tracic | Franţa occitan Tarn milauk “limaçon” |
a o mierli | tracic | din limba rromani |
mistreţ | tracic | din lat. mixticius > rom. mistreţ “dungat” bine atestat > porc mistreţ “porc dungat” mistreţii mici avînd dungi. |
mişca | tracic | din lat. *moviscere >Liguria meššare “moversi” |
mînz | tracic | celtic mandus |
mîţă | tracic | “Alb. macë and German Mieze are the only related forms.”
ceea ce e fals, ital. micio şi span. micho bine atestate |
pisică | tracic | turca veche pišik, atestat în toate limbile turcice, persană şi în Orientul Apropiat. |
mormînt | tracic | lat. monumentum > ligura veche morimento etc. |
muie | tracic | din limba rromani « faţă » |
a muşca | tracic | romanic, ital. mozzicare, dial. moccicare, şi sp. |
muşuroi | tracic | lat. mus aranea > arom. muşuron’u “cîrtiţă” |
nasture | tracic | orig. germanică veche clară. |
nisetru | tracic | slavic, ca toate numele de peşte din limba română. |
oraş | tracic | de origine maghiară unanim acceptată. |
a pişca | tracic | ca şi a piţiga, are echivalenţi italieni(pizzicare) |
plug | tracic | central-european, de origine germanică sau celtică. |
Rebra | tracic | slav |
a scărmăna | tracic | din lat. carminare |
scorbură | tracic | romanic, Liguria |
smîntînă | tracic | slavic |
spaimă | tracic | latin *expavimentare > a spăimînta > derivare regresivă |
stăpîn | tracic | de origine iraniană clară unanim acceptată |
a spînzura | tracic | cf. ital. spinzolare |
spuză | tracic | lat. spodium, pl. spodia id. |
sterp | tracic | atestat în toată Italia. |
stîng | tracic | ital stanco “stîng” atestat în Veneto şi italiana veche. |
sută | tracic | slav |
şoim | tracic | maghiar solyom : “borrowed from Romanian” spune Paliga, patriotic, de parcă un popor de şoimari ca maghiarii, veniţi din Asia centrală, ar fi avut nevoie de un nume dacic pentru păsările cu care vînau de veacuri. Ca şi uliu, ceahlău, rarău, de origine maghiară. |
talpă | tracic | atestat în toată Europa centrală în diverse limbi, inclusiv franceză, v. FEW. |
tîrg | tracic | slav |
ţap | tracic | atestat inclusiv în Italia, zappu, la cîţiva km de Roma, deci nespecific dacic, tracic sau balcanic. |
vătaf | tracic | slav |
vorbă | tracic | slav |
Deşi foloseşte dicţionarele obişnuite, autorul pur şi simplu respinge fără motive etimologiile acceptate şi propune arbitrar altele. Meteahna există deja, în formă mai atenuată, la Russu şi Grigore Brâncuş.
Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti cauţionează, în mijlocul său, un amator nepriceput, care respinge deopotrivă şi metodele lingvistice acceptate, şi concluziile consensuale ale majorităţii cercetătorilor. Şi Facultatea de Litere mai girează, de asemenea, comportamentul absolut necolegial al lui Sorin Paliga, mai curînd un grobian şmecher de cartier după modul în care înţelege să poarte corespondenţa pe subiecte strict lingvistice.
Cf. și:
Mi-a luat dușmanul pulul – sau șotronul metafizic…
Bostan, dovleac și licori paradisiace