Ce mi-e dacopatia, ce mi-e tracomania? Găzduiesc aici un text al unui tânăr lingvist, Dan Ungureanu, expert în dialectologie italiană și autorul unui impresionant studiu, fructul a mulți ani de lucru pe teren și în biblioteci: Româna și dialectele italiene (Editura Academiei Române, 2016, cu CD-Rom).
Dan Ungureanu este un om la fel de revoltat ca și mine de impostura unui profesor de la Facultatea de Litere din București, tolerat, dacă nu chiar protejat de mediul universitar: Sorin Paliga. Acest Sorin Paliga, tracoman, ignoră lucruri elementare din lingvistica istorică și nu poate avea, în mod limpede, decât o influență nefastă asupra studenților săi. Să spui că cioban este un termen de origine tracică, atunci când orice student al istoriei limbii române știe că vine din turcă (limbă în care a intrat din persană) și că există în toate limbile din Balcani cu care turca a intrat în contact (ba chiar și în toate limbile turcice ale Asiei Centrale) arată sau o ignoranță desăvârșită sau (și mai grav) o minciună din calcul, lucru de neiertat pentru un profesor universitar.
În tabloul de mai jos, Dan Ungureanu explică sumar etimologia câtorva din termenii pe care profesorul Paliga îi dă drept tracici. Cu precizarea suplimentară că știm despre limba tracilor la fel de puțin ca despre limba dacilor. Etimologiile lui Paliga sunt la fel de ridicole ca unele din cele ce pot fi găsite în Dictionarul Etimologic al Limbii române al lui Alexandru Cioranescu (Bucuresti 2002, dar e de fapt din anii ‘50) — unde aflăm că mămăligă este un: „neologism derivat din francezul mamelle“!!!…
Exact, soro, neologism. Mamele. Mâncând, ţăranii noștri citeau Paris Match, uitându-se la ţâţele din poze. Apoi trageau cu ochiul la mãmãligã si se intrebau: Bãi, CPLM să-i spunem la asta?… Și altul: — Mamelă, frate !…
Aici începe textul găzduit:
Aberațiile tracomane ale unui fals lingvist român (Sorin Paliga)
O parte a mass-media, a universitarilor şi a cercetătorilor îşi închipuie dacomanii, dacopaţii ca fiind marginali. La marginea universităţilor, la marginea validării ştiinţifice, la marginea mass-media.
Acest fapt e absolut fals. Spre deosebire de alte idei false, anodine, e unul periculos. E periculos să crezi că dacomanii şi dacopaţii sînt în afara universităţii cînd ei sînt, de fapt, înăuntru.
Radu Moraru, proprietarul postului de televiziune Naşul, a găzduit, timp de ani buni, emisiunea săptămînală, de o oră întreagă, a dacopatului Daniel Roxin, care invita acolo diverşi alţi apucaţi. Cazul nu e grav. Radu Moraru, ca şi celălat sprijinitor al lui Roxin, generalul Mircea Chelaru, unul dintre conducătorii represiunii contra revoluţiei din 1989. Sprijinitor şi frecvent invitat al emisiunilor lui Roxin.
Mai grav e cazul lui Sorin Paliga, care a publicat un aiuritor Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian. E publicat cu sponsorizarea firmei Rosal, firma de transportat gunoaie cu care Sorin Paliga a avut o relaţie reciproc avantajoasă pe vremea cînd era primar liberal al sectorului III din Bucureşti.
Sorin Paliga e profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Facultate care îi cauţionează, implicit şi explicit, toate inepţiile. Lingvistica istorică a limbii române a ajuns, într-un secol și mai bine de cercetare, la cîteva zone de consens. Știm care cuvinte sînt de origine latină, și care sînt de origine slavă. Pentru un număr mic dintre ele subzistă îndoieli. Pentru o mare majoritate, avem certitudini și consens. ”buric” și ”mormînt” vin cu certitudine din latină. Nu fiindcă un lingvist sau altul o scrie, nu fiindcă un dicționar sau altul o consemnează, ci fiindcă e cert, vădit, acceptat și lămurit.
Sorin Paliga se opune nu unei păreri sau alteia, ci unui întreg secol de lingvistică istorică, lui Meyer-Lübke, lui Ovid Densușianu, lui Sextil Pușcariu, lui Al. Cioranescu, lui Rosetti, și întregii metodologii acceptate a lingvisticii istorice.
Iată (etimologiile juste sunt cele din dreapta)
cuvînt | Sorin Paliga | consensul academic |
arin | tracic | din lat. alnus |
arţar | tracic | din lat acer |
baier | tracic | din lat. baiulus |
baligă | tracic | înrudit cu occit. bélégo id. Hérault. |
baltă | tracic | atestat şi în Italia şi în Franţa. |
ban | tracic | din croatul boanos , de origine francă sau avară |
bordei | tracic | de origine veche germanică, cf. fr. borde |
brîu, brîne | tracic | germanic > slavic . Etimologie certă.
Atestat şi în Italia, brena « hamuri » |
bucium, rom.
veche bucină |
tracic | din latinul buccina |
burduf | tracic | din rus. şi ucr. burduh, de origine turcică. |
burlan | tracic | din turc boru « ţeavă » > borulama « ţevărie».
Ideea originii dacice e greşită. O avansează Russu, o preia Gr. Brâncuş, de la care o preia S. Paliga. |
buric | tracic | din lat. ombilicus, cf. şi provensal emburí, ambüri. |
buză | tracic | celtic sau european. Italia Pragelato bozα ALI. |
cătun | tracic | împrumut balcanic tîrziu, atestat doar în sudul Munteniei. Absent în Transilvania (v. Lexiconul de la Buda) şi absent în Moldova (cătună e un împrumut slav recent). |
Ceahlău | tracic | din magh. reg. csaholó, din csahol, a chelălăi.
ca şoim, de origine maghiară. |
cioară | tracic | răspîndit în toată Italia. Franţa Névache tsaurio. |
cioban | tracic | persană > turcă, răspîndit în toate limbile turcice. înrudit cu jupîn, stăpîn şi ele de origine persană. |
ciorap | tracic | din turcă. Pentru Paliga, « cuvîntul turc vine din română » |
ciung | tracic | şi ital. dialectal cionco etc. |
ciupercă | tracic | din slavul pečorka |
a clipi | tracic | slav |
crîncen | tracic | lat. cruentus, murdar de sînge |
curcubeu | tracic | romanic, echivalente în Italia. Sard. grikku es abba |
dîrvală | tracic | din slav. derevo « lemn » |
dîrz | tracic | din slav. drzy id. |
duşman | tracic | din persană > turcă |
fluier | tracic | din lat. flabeolus, fr. veche, catal. flaiol |
gheară | tracic | celtic, cf. span. garra “labă cu gheare” de urs sau vultur. |
a gîdila | tracic | romanic catiliare, toată Italia de nord şi Franţa ; regional Franţa gatilier. AIS harta 682 solleticare |
grapă | tracic | celtic : Friuli, Franţa occit. krebi |
Haţeg | tracic | din germ. Herzog > magh. herceg “prinţ” |
hotar | tracic | din maghiar hatar |
jumătate | tracic | din lat. dimidietatem, bine atestat |
mal | tracic | pan-european, foarte vechi, din Spania în Caucaz. |
măgar | tracic | din semit. hamor > grec. gomar > bulg. alban. gomar |
mămăligă | tracic | nord-Ital. melga “mei” |
melc | tracic | Franţa occitan Tarn milauk “limaçon” |
a o mierli | tracic | din limba rromani |
mistreţ | tracic | din lat. mixticius > rom. mistreţ “dungat” bine atestat > porc mistreţ “porc dungat” mistreţii mici avînd dungi. |
mişca | tracic | din lat. *moviscere >Liguria meššare “moversi” |
mînz | tracic | celtic mandus |
mîţă | tracic | “Alb. macë and German Mieze are the only related forms.”
ceea ce e fals, ital. micio şi span. micho bine atestate |
pisică | tracic | turca veche pišik, atestat în toate limbile turcice, persană şi în Orientul Apropiat. |
mormînt | tracic | lat. monumentum > ligura veche morimento etc. |
muie | tracic | din limba rromani « faţă » |
a muşca | tracic | romanic, ital. mozzicare, dial. moccicare, şi sp. |
muşuroi | tracic | lat. mus aranea > arom. muşuron’u “cîrtiţă” |
nasture | tracic | orig. germanică veche clară. |
nisetru | tracic | slavic, ca toate numele de peşte din limba română. |
oraş | tracic | de origine maghiară unanim acceptată. |
a pişca | tracic | ca şi a piţiga, are echivalenţi italieni(pizzicare) |
plug | tracic | central-european, de origine germanică sau celtică. |
Rebra | tracic | slav |
a scărmăna | tracic | din lat. carminare |
scorbură | tracic | romanic, Liguria |
smîntînă | tracic | slavic |
spaimă | tracic | latin *expavimentare > a spăimînta > derivare regresivă |
stăpîn | tracic | de origine iraniană clară unanim acceptată |
a spînzura | tracic | cf. ital. spinzolare |
spuză | tracic | lat. spodium, pl. spodia id. |
sterp | tracic | atestat în toată Italia. |
stîng | tracic | ital stanco “stîng” atestat în Veneto şi italiana veche. |
sută | tracic | slav |
şoim | tracic | maghiar solyom : “borrowed from Romanian” spune Paliga, patriotic, de parcă un popor de şoimari ca maghiarii, veniţi din Asia centrală, ar fi avut nevoie de un nume dacic pentru păsările cu care vînau de veacuri. Ca şi uliu, ceahlău, rarău, de origine maghiară. |
talpă | tracic | atestat în toată Europa centrală în diverse limbi, inclusiv franceză, v. FEW. |
tîrg | tracic | slav |
ţap | tracic | atestat inclusiv în Italia, zappu, la cîţiva km de Roma, deci nespecific dacic, tracic sau balcanic. |
vătaf | tracic | slav |
vorbă | tracic | slav |
Deşi foloseşte dicţionarele obişnuite, autorul pur şi simplu respinge fără motive etimologiile acceptate şi propune arbitrar altele. Meteahna există deja, în formă mai atenuată, la Russu şi Grigore Brâncuş.
Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti cauţionează, în mijlocul său, un amator nepriceput, care respinge deopotrivă şi metodele lingvistice acceptate, şi concluziile consensuale ale majorităţii cercetătorilor. Şi Facultatea de Litere mai girează, de asemenea, comportamentul absolut necolegial al lui Sorin Paliga, mai curînd un grobian şmecher de cartier după modul în care înţelege să poarte corespondenţa pe subiecte strict lingvistice.
Cf. și:
Mi-a luat dușmanul pulul – sau șotronul metafizic…
Bostan, dovleac și licori paradisiace
23 Responses to Aberațiile tracomane ale unui fals lingvist român (Sorin Paliga)
Sa nu ne ambalam inca, acest Sorin Paliga se pregateste probabil sa devina academician. Noul presedinte al academiei cred ca il pretuieste foarte mult.
mai e si tracologul dan olteanu,dar acesta este mult mai cumpatat in interpretari.
iar sorin olteanu(multi olteni :)) mai sare calul in cartea religia dacilor.
nu cred ca limba albaneza se trage din traca .albaneza nu permite cuvintele compuse aglutinate,asa cum permitea limba traca.
mai degraba proto-albanezii au fost cuceriti de iliri ,dar si-au pastrat limba .
iar latina balcanica s-a format initial pe litoralul albanez,acesta fiind primul teritoriu balcanic cucerit de romani.
O întrebare scurtă: în preambul vă referiți la dicționarul viciat al lui Alexandru Ciorănescu drept anti-exemplu de bune practici etimologice. Cu toate astea, în corpul articolului găzduit Al. Ciorănescu este dat drept exponent de bază al tradiției lingvistice riguroase. Este deci vorba de aceeași persoană? Există o disensiune între dumneavoastră (Dan Alexe și Dan Ungureanu) cu privire la credibilitatea acestui lingvist?
Nu am dorit să intervin câtuși de puțin în textul lui Dan Ungureanu. Ciorănescu a avut o contribuție în general bună, viciată pe alocuri de derive de neînțeles, precum această idee bizară și neverosimilă, potrivit căreia mămăligă ar proveni din franțuzescul mamelle.
Am înțeles, mulțumesc pentru raspuns 🙂
ha ha ha…mămăligă din franțuzescul mamelle! Chiar și numai o gîlmă ca aceasta și e suficient să îmi dai seama ce prost era acel Ciorănescu.
Mămăligă e format in romînă din adj MOALE. Măligă…mămăligă. Deși e clar și f simplu numeni nu mi-a dat dreptate.
Taran: cum ai zis sa-i punem numele?
Alt taran: mamelle lingus, mamaligus
Primul taran: mai bine imi bag polenta in el de ceaun.
Odată pe la 10 metri adâncime arheologii francezi au descoperit niște fragmente de sârmă de cupru. Concluzia logică a fost că strămoșii lor celții foloseau un sistem de telefonie.
Nevrând să fie mai prejos arheologii germani au săpat la 10 m și nu au găsit nimic, dar când au ajuns la 20 m adâncime au găsit ceva fragmente de sticlă. Concluzia logică și corectă a fost că strămoșii lor goții și ostrogoții foloseau comunicații prin fibră optică.
Arheologii români au săpat și ei la 10, 20 m adâncime și nu au găsit nimic. Atunci s-au încăpățânat și au săpat până la 30 m și tot nimic. Concluzia logică și corectă este că daco-geții foloseau comunicații wireless.
Cruentus a dat in romana crunt, nu crancen. Mai probabila pare insa sa fie etimologia slava krut (crud, aspru) pentru “crunt”, decat latinescul cruentus sau o contaminare.
crancen poate ca are vreo legatura cu “a cracni”
Stimate domnule Alexe, din ce scrieti dvoastra (nu doar mai sus, ci si in alte articole), o buna parte a cuvintelor romanesti isi au originea in lb albaneza. Inteleg ca nu ii “iertati” deloc pe dacomani/tracomani, insa dvoastra ajungeti in extrema opusa …. Stau, totusi, si ma intreb (nefiind un specialist), daca aceste cuvinte nu provin dintr-un “fond comun” pre-albanez/pre-roman pe care sa il fi preluat ambele limbi?! Pana la urma, romanii (valahii munteni, moldoveni si transilvaneni) au fost mereu, dpdv numeric vorbind o populatie mult mai mare decat toti albanezii culesi, adunati si numarati. Mai mult decat atat, valahii/romanii au populat un spatiu geografic cu mult mai vast decat albanezii si care se intinde, stim bine, pana in Moravia, sudul Poloniei de azi si dincolo de Nistru (si aici vorbim doar de populatia de la N Dunarii si nu punem la socoteala valahii sud-dunareni, aromani, meglenoromani etc). Inteleg bine ca puteti face o analiza clara in ceea ce priveste originea unor cuvinte din lb romana , insa cum puteti demonstra din ce directie s-a facut “influenta” (albaneza spre romana sau invers) sau cum puteti inlatura ipoteza unui “fond comun” iliro-trac (sa-i spunem) care a lasat ca mostenire cuvinte in ambele limbi?!
catun: împrumut balcanic tîrziu, atestat doar în sudul Munteniei.
Absent în Transilvania (v. Lexiconul de la Buda) şi absent în Moldova (cătună e un împrumut slav recent).
In albaneza exista si forma katunD, cu “-d” “adaugat”, care s-ar putea sa fie forma originara.
Orie e imprumut “balcanic” (balcano-slav/sud-slav?), ori e un imprumut slav recent?
Din ce limba slava a patruns in Moldova? Nu cred ca exista un cuvant asemanator in ucraineana/rusa iar relatiile dintre moldoveni si bulgari in vremurile “recent” nu au prea existat sau au fost extrem de reduse.
Scuze domnu’ ridicol Ungureanu, noi astia stupid people care nu govorim limba sarda nu intelegem what’s “grikku es abba” supposed to mean? 😉
si ce inseamna curcubeu in romaneste?
Ce “mal” din Spania pana in Caucaz?
Exemple, vrem exemple
Mal in albaneza = munte, nu tarm, liman
brjag in neo-bulgara = mal
In sarbeste breg = munte mic, adica deal
In toate limbile slave actuale breg (sau cuvintele asemanatoare corespondente lui) inseamna mal, nu munte
desi in slava comuna s-ar putea sa fi insemnat si munte (cf. germ. Berg)
in toate limbile slave actuale, fara sarba si slovena
In slovena breg inseamna si mal si panta, coasta a dealului/muntelui
In sarbo-croata breg = deal
Este putin probabil ca sensul de “munte” din slava comuna sa se fi pastrat in slovena si sarbo-croata, nu e exclusa o influenta albaneza (in albaneza veche probabil ca “mal” insemna si tarm si munte/deal), desi nu e exclusa nici o influenta sarbeasca asupra albanezei sau o influenta a substratului iliric asupra sarbei slave si albanezei tracice. Trebuie verificata si situatia din dalmata.
In neo-bulgara (spre deosebire de paleo-bulgara, asa-zisa “slavona (veche) bisericeasca”, gora inseamna padure. In paleo-, medio-bulgara dar si in toate celelalte limbi slave gora (sau cuvintele cu forma asemanatoare omoloage lui) inseamna munte.
A se compara cu rom. codru (care nu vine din lat. quadrum!) = padure si alb. kodër (deal, adica un munte mic)
Latinescul quadrum ar fi trebuit sa rezulte in romanescul padru, pe modelul lui “patru” si “Paresimi” (din Quadragesima).
In bulgara la magar se zice magare, nu gomar. Iar e prost informat ridicolul domn Ungureanu 😉
Din cate se poate observa pe teritoriul fost trac, pe care acum se vorbeste bulgara si romana, cuvantul initial koder (albanez, adica neo-trac) = deal, munte mic a ajuns sa insemne padure (codru, in limba romana, adica limba tracilor latinizati, a paleo-albanezillor latinizati), iar cuvantul din slava comuna gora (munte) a ajuns sa insemne si el padure. Foarte probabil in limba paleo-albaneza era un singur cuvant pentru munte si padure. Limba romana si neo-bulgara au pastrat doar sensul de padure, in bulgara se pare ca este vorba de o influenta albano-traca mediata de limba romana, in timp ce in romaneste influenta traco-albaneza e directa.
Nu reusesc sa ma dumiresc daca blogul asta e aspirator de gagici pentru dl. DanAlexe, auto reclama pentru cartile dumnealui si ale pretinilor, putina linguseala la stapanire, suta la suta dat in spectacol ce tare e dumnealui in vernacularul francez, putina amintire din scoala facuta pe vremurile cumplitei dictaturi si un loc de eliberat frustrarile lingvistilor….
Cum ar zice nemuritorul Douglas Adams “Structural linguistics is a bitterly divided and unhappy profession, and a large number of its practitioners spend many nights drowning their sorrows in Ouisghian Zodahs.”
Vorbești de parcă ar fi ceva rău în toate cele enumerate.
Nimica rau, Doame fereste si apara. As zice ca blogul dumitale cumva imi aminteste si ma dumireste ce nu am inteles cittindu-l (cu cateva decade in urma) pe Nitzsche despre omul obiectiv – incarcand de toate cate putin si rumegand experientele in ceva folositor pentru altii. Si “Howling for God” mi-a amintit de maidanul copilariei (printre aletele) – trasatura comuna a tuturor regimurilor socialiste.
Imi place argumentatia deosebit de stiintifica: cum sa fie asa cind se stie ca e altfel. Da, ceva deosebit.
Dacomanii si dacopatii or fi cazuri clinice, da’ nici cu latinopatii nu mi-e rusine.
Toponimul Ceahlău ma îndoiesc ca ar fi din maghiara. Cand au stăpânit maghiarii zona Ceahlăului ca sa dea numele? Ceahlăul nu se vede dinspre Miercurea Ciuc.
Si totusi… un Dan Ungureanu publica si un articol cu mai mult bun simt, fara lombarzi, piemontezi si occitani:
https://www.jstor.org/stable/pdf/10.13173/zeitbalk.51.1.0127.pdf
Un articol in linii mari conform cu ortodoxia din lingvistica romaneasca, care recunoaste vreo 150 cuvinte probabil dacice. Mai multe nu se pot accepta, sa nu fim mai breji decat francezii.
Foarte interesant: printre acele cuvinte, remarcam si cateva mentionate de “tracomanul” Paliga: melc, balta, manz, talpa…
E de mentionat ca Ungureanu totusi observa ca cuvantul mare provine din substrat (deci nu din marem, “mascul”, cum zice dexu’), ceea ce e semn destul de sigur al unui IQ din trei cifre.
Cred ca e vorba de acelasi autor. Cati Dani Ungureni lingvisti praghezi exista? Intrebarea e, de ce cateva dintre etimologiile de aici se gasesc si in lucrarile lui, daca sunt aberatii tracomane?