image41

 

Ce mi-e dacopatia, ce mi-e tracomania? Găzduiesc aici un text al unui tânăr lingvist, Dan Ungureanu, expert în dialectologie italiană și autorul unui impresionant studiu, fructul a mulți ani de lucru pe teren și în biblioteci:  Româna și dialectele italiene (Editura Academiei Române, 2016, cu CD-Rom).

Dan Ungureanu este un om la fel de revoltat ca și mine de impostura unui profesor de la Facultatea de Litere din București, tolerat, dacă nu chiar protejat de mediul universitar: Sorin Paliga. Acest Sorin Paliga, tracoman, ignoră lucruri elementare din lingvistica istorică și nu poate avea, în mod limpede, decât o influență nefastă asupra studenților săi. Să spui că cioban este un termen de origine tracică, atunci când orice student al istoriei limbii române știe că vine din turcă (limbă în care a intrat din persană) și că există în toate limbile din Balcani cu care turca a intrat în contact (ba chiar și în toate limbile turcice ale Asiei Centrale) arată sau o ignoranță desăvârșită sau (și mai grav) o minciună din calcul, lucru de neiertat pentru un profesor universitar.

În tabloul de mai jos, Dan Ungureanu explică sumar etimologia câtorva din termenii pe care profesorul Paliga îi dă drept tracici. Cu precizarea suplimentară că știm despre limba tracilor la fel de puțin ca despre limba dacilor. Etimologiile lui Paliga sunt la fel de ridicole ca unele din cele ce pot fi găsite în Dictionarul Etimologic al Limbii române al lui Alexandru Cioranescu (Bucuresti 2002, dar e de fapt din anii ‘50) —  unde aflăm că mămăligă este un: „neologism derivat din francezul mamelle“!!!…

Exact, soro, neologism. Mamele. Mâncând, ţăranii noștri citeau Paris Match, uitându-se la ţâţele din poze. Apoi trageau cu ochiul la mãmãligã si se intrebau: Bãi, CPLM să-i spunem la asta?… Și altul: — Mamelă, frate !…

Aici începe textul găzduit:

 

Aberațiile tracomane ale unui fals lingvist român (Sorin Paliga)

Dan Ungureanu

 

O parte a mass-media, a universitarilor şi a cercetătorilor îşi închipuie dacomanii, dacopaţii ca fiind marginali. La marginea universităţilor, la marginea validării ştiinţifice, la marginea mass-media.

Acest fapt e absolut fals. Spre deosebire de alte idei false, anodine, e unul periculos. E periculos să crezi că dacomanii şi dacopaţii sînt în afara universităţii cînd ei sînt, de fapt, înăuntru.

Radu Moraru, proprietarul postului de televiziune Naşul, a găzduit, timp de ani buni, emisiunea săptămînală, de o oră întreagă, a dacopatului Daniel Roxin, care invita acolo diverşi alţi apucaţi.  Cazul nu e grav.  Radu Moraru, ca şi celălat sprijinitor al lui Roxin, generalul Mircea Chelaru, unul dintre conducătorii represiunii contra revoluţiei din 1989. Sprijinitor şi  frecvent invitat al emisiunilor lui Roxin.

Mai grav e cazul lui Sorin Paliga, care a publicat un aiuritor Etymological Lexicon of the Indigenous (Thracian) Elements in Romanian.   E publicat cu sponsorizarea  firmei Rosal, firma de transportat gunoaie cu care Sorin Paliga a avut o relaţie reciproc avantajoasă pe vremea cînd era primar liberal al sectorului III din Bucureşti.

Sorin Paliga e profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, Facultate care îi cauţionează, implicit şi explicit, toate inepţiile. Lingvistica istorică a limbii române a ajuns, într-un secol și mai bine de cercetare, la cîteva zone de consens. Știm care cuvinte sînt de origine latină, și care sînt de origine slavă. Pentru un număr mic dintre ele subzistă îndoieli. Pentru o mare majoritate, avem certitudini și consens. ”buric” și ”mormînt” vin cu certitudine din latină. Nu fiindcă un lingvist sau altul o scrie, nu fiindcă un dicționar sau altul o consemnează, ci fiindcă e cert, vădit, acceptat și lămurit.

Sorin Paliga se opune nu unei păreri sau alteia, ci unui întreg secol de lingvistică istorică, lui Meyer-Lübke, lui Ovid Densușianu, lui Sextil Pușcariu, lui Al. Cioranescu, lui Rosetti, și întregii metodologii acceptate a lingvisticii istorice.

Iată (etimologiile juste sunt cele din dreapta)

cuvînt Sorin Paliga consensul academic
arin tracic din lat. alnus
arţar tracic din lat acer
baier tracic din lat. baiulus
baligă tracic înrudit cu occit. bélégo id. Hérault.
baltă tracic atestat şi în Italia şi în Franţa.
ban tracic din croatul boanos , de origine francă sau avară
bordei tracic de origine veche germanică, cf. fr. borde
brîu, brîne tracic germanic > slavic . Etimologie certă.

Atestat şi în Italia, brena « hamuri »
bucium, rom.

veche bucină

 tracic din latinul buccina
burduf tracic din rus. şi ucr. burduh, de origine turcică.
burlan tracic din turc boru « ţeavă » > borulama « ţevărie».

Ideea originii dacice e greşită. O avansează Russu, o preia Gr. Brâncuş, de la care o preia S. Paliga.
buric tracic din lat. ombilicus, cf. şi provensal emburí, ambüri.
buză tracic celtic sau european. Italia Pragelato bozα ALI.
cătun tracic împrumut balcanic tîrziu, atestat doar în sudul Munteniei.
Absent în Transilvania (v. Lexiconul de la Buda) şi absent în Moldova (cătună e un împrumut slav recent).
Ceahlău tracic din magh. reg. csaholó, din csahol, a chelălăi.

ca şoim, de origine maghiară.
cioară tracic răspîndit în toată Italia. Franţa Névache tsaurio.
cioban tracic persană > turcă, răspîndit în toate limbile turcice.
înrudit cu jupîn, stăpîn şi ele de origine persană.
ciorap tracic din turcă. Pentru Paliga, « cuvîntul turc vine din română »
ciung tracic şi ital. dialectal cionco etc.
ciupercă tracic din slavul pečorka
a clipi tracic slav
crîncen tracic lat. cruentus, murdar de sînge
curcubeu tracic romanic, echivalente în Italia. Sard. grikku es abba
dîrvală tracic din slav. derevo « lemn »
dîrz tracic din slav. drzy  id.
duşman tracic din persană > turcă
fluier tracic din lat. flabeolus,  fr. veche, catal. flaiol
gheară tracic celtic, cf. span. garra “labă cu gheare” de urs sau vultur.
a gîdila tracic romanic catiliare,  toată Italia de nord şi Franţa ; regional Franţa  gatilier.  AIS harta 682 solleticare
grapă tracic celtic : Friuli, Franţa occit. krebi
Haţeg tracic din germ. Herzog > magh. herceg “prinţ”
hotar tracic din maghiar hatar
jumătate tracic din lat. dimidietatem, bine atestat
mal tracic pan-european, foarte vechi, din Spania în Caucaz.
măgar tracic din  semit. hamor > grec. gomar > bulg. alban. gomar
mămăligă tracic nord-Ital. melga “mei”
melc tracic Franţa occitan Tarn milauk “limaçon”
 a o mierli tracic din limba rromani
mistreţ tracic din lat. mixticius > rom. mistreţ “dungat” bine atestat > porc mistreţ “porc dungat” mistreţii mici avînd dungi.
mişca tracic din lat. *moviscere >Liguria meššare “moversi”
mînz tracic celtic mandus
mîţă tracic “Alb. macë and German Mieze are the only related forms.”

ceea ce e fals, ital. micio şi span. micho bine atestate
pisică tracic turca veche pišik, atestat în toate limbile turcice, persană şi în Orientul Apropiat.
mormînt tracic lat. monumentum  > ligura veche morimento etc.
muie tracic din limba rromani « faţă »
a muşca tracic romanic, ital. mozzicare, dial. moccicare, şi sp.
muşuroi tracic lat. mus aranea  > arom. muşuron’u “cîrtiţă”
nasture tracic orig. germanică veche clară.
nisetru tracic slavic, ca toate numele de peşte din limba română.
oraş tracic de origine maghiară unanim acceptată.
a pişca tracic ca şi a piţiga, are echivalenţi italieni(pizzicare)
plug tracic central-european, de origine germanică sau celtică.
Rebra tracic slav
a scărmăna tracic din lat. carminare
scorbură tracic romanic, Liguria
smîntînă tracic slavic
spaimă tracic latin *expavimentare  > a spăimînta  > derivare regresivă
stăpîn tracic de origine iraniană clară unanim acceptată
a spînzura tracic cf. ital. spinzolare
spuză tracic lat. spodium, pl. spodia id.
sterp tracic atestat în toată Italia.
stîng tracic ital stanco “stîng” atestat în Veneto şi italiana veche.
sută tracic slav
şoim tracic maghiar solyom : “borrowed from Romanian” spune Paliga, patriotic, de parcă un popor de şoimari ca maghiarii, veniţi din Asia centrală, ar fi avut nevoie de un nume dacic pentru păsările cu care vînau de veacuri. Ca şi uliu, ceahlău, rarău, de origine maghiară.
talpă tracic atestat în toată Europa centrală în diverse limbi, inclusiv franceză, v. FEW.
tîrg tracic slav
ţap tracic atestat inclusiv în Italia, zappu, la cîţiva km de Roma, deci nespecific dacic, tracic sau balcanic.
vătaf tracic slav
vorbă tracic slav

 

Deşi foloseşte dicţionarele obişnuite, autorul pur şi simplu respinge fără motive etimologiile acceptate şi propune arbitrar altele. Meteahna există deja, în formă mai atenuată, la Russu şi Grigore Brâncuş.

Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti cauţionează, în mijlocul său, un amator nepriceput, care respinge deopotrivă şi metodele lingvistice acceptate, şi concluziile consensuale ale majorităţii cercetătorilor. Şi Facultatea de Litere mai girează, de asemenea, comportamentul absolut necolegial al lui Sorin Paliga, mai curînd un grobian şmecher de cartier  după modul în care înţelege să poarte corespondenţa pe subiecte strict lingvistice.

Dan Ungureanu

Cf. și:

Mi-a luat dușmanul pulul – sau șotronul metafizic…

Bostan, dovleac și licori paradisiace