Acesta este un ban otoman de 20 de parale (para, pl. parale, vine din turcă: para, pl. paralar).
În limba turcă oficială, până la modernizarea forțată impusă de Atatürk, numeralele erau persane, mai ales atunci când venea vorba de bani. Așa se face că 20 în turca otomană, în domeniul finanțelor, se spunea: bist.
Bist = 20 în persană, în farsi, limba de cultură a Imperiului Otoman (bist e inrudit, in domeniul limbilor indo-europene din care face parte farsi, persana, cu latinescul viginti, desigur).
E limpede că termenul biștar, biștari, pentru a desemna banii în general vine de la această comună monedă otomană de 20 de parale (bist para, cum și scrie pe ban), dat fiind că tot din turca otomană mai avem și para(le), dar și pul (jetoanele de la jocul de table, care însemnau tot bani).
Pul, dat corect în dicționare ca venindu-ne din turcă, și care la origine însemna tot bani, este în realitate unul din marele număr de termeni persani, din iraniana modernă, ajunși în română prin turcă, într-adevăr, dar care la rândul lor erau pentru turci niște împrumuturi culturale din persană.
Iată așadar de unde vine biștar, de la moneda otomană bist ( = 20 parale), pronunția cu ș fiind poate influențată de faptul că în țigănește 20 se spune biș (bișto = al douăzecilea).
(Opriți lectura aici. Mai departe, completări facultative.)
Imperiul otoman era trilingv, folosind împletit turca-persana-araba: turca pentru cotidian și administrație, persana pentru literatură, poezie și tot ceea ce ținea de cultură și înalta societate (vorbită și înțeleasă din Balcani până în China, persana era franceza orientului) și araba pentru religie. In sângeroasa reformă seculară a lui Atatürk, limba fostului imperiu a fost reformată cu forța, curățată de iranisme și arabisme care au fost înlocuite cu cuvinte noi, inventate de grămătici ai regimului care s-au jucat, terorizați, cu rădăcini pur turcești. Așa se face că persanul naan (pâine), înțeles în tot imperiul și care zi azi desemnează în continuare pâinea în toată Asia centrală și în India, a fost înlocuit în turcă prin artificialul ekmek).
Mulți din termenii persani ajunși în română prin turcă au dispărut astfel în turcă (bist nu mai există), alții sunt învechiți acum în română, sau înțeleși doar în textele istorice: aferim, firman, nefer… Nefer (pers. nafar) nu înseamnă de altfel decât om, persoană. Mulți sînt termeni de civilizați ajunși până în cotidianul țăranilor și al ciobanilor: cerdac, basma, cioban însuși etc.. Cerdac e chahar-dak, ceva pus pe patru stâlpi. Basma e dast-mal: batistă, cârpă curată corupt cu basma = imprimeu.
Cioban urcă, prin turcă și iraniana Evului Mediu, până la avesticul *fşu-pāna-: păzitorul oilor.
Șatra, apoi, înițial cortul, dar specializată recent la noi în sensul de așezare țigănească. Șatra (cf. link mai jos) e din persană venit la noi prin turcă, el nu e un termen țigănesc, nu este folosit de țigani și nu are nimic de-a face cu sanscritul kshatriya, cum visează ocultiștii romantici și inculți care uită că țiganii au fost întotdeauna casta cea mai jos, intușabili pretutindeni și că nu pot proveni din casta indiană a războinicilor, ci din paria de neatins.
Și, desigur, termenul de dușman, dușmanul dat de persani tuturor popoarelor din Balcani până în India, inamicul prin excelență și tot ce e rău. Puțini termeni sunt mai persani decât dușmanul, semantem ideologic care urcă până în zoroastrism, desemnând răul prin excelență. (E comic că un istoric al culturii precum Matei Cazacu a putut crede că dușman vine din turca cumană; cumanii îl foloseau, desigur, însă îl preluaseră tot de la persani, ca toată lumea; cf. mai jos polemica mea cu el despre ipoteza lui Djuvara cu cumanii).
Pul, apoi, pentru că de aici am plecat, ne vine într-adevăr din turcă și desemna jetoanele jocului de table, însă el e persanul care desemnează banii, monedele, banii de metal. Pul = bani, jetoane, discuri mici. Precum cele de la cazino sau Monopoly.
Șahul, apoi, ce ne-a venit odată cu tablele, jocul de șah, al cărui nume îl desemnează pe împăratul Persiei, șah, sau șahinșah, Împăratul Împăraților.
Iar aici ajungem și la șotron. Celălalt nume al jocului de șah venit prin otomani de la persani era șatranj. În turcă, șatranç (cu varianta satranç), după ce a desemnat tabla de șah, a evoluat și spre sensul de împărțit în pătrate, în carouri. Așa cum, prin aceeași analogie, și într-o limbă ca engleza se spune, despre o suprafață împărțită în carouri, checkered (de la checker, jocul de șah), la fel în turcă șatranç se spune despre orice lucru împărțit în pătrate… exact precum arată suprafața jocului de șotron.
Cât de enervant e DEX-ul, care insistă, în mod absurd, din inerție, ediție după ediție, că șotronul ar veni din franceză, de la chaudron… Absurd pentru că un joc cu asemenea nume nu există în franceză, țăranii noștri nu studiau la Paris, iar falsa etimologie e la fel de ridicolă cum e cea care pretinde că a chiuli vine din franceză de la cul (!!!… când de fapt e un albanism, vezi link și lămuriri mai jos).
La fel, e revelatoare în română adaptarea locală a sintagmei persane care a dat cherhana. In toata lumea irano-otomanã, din India pîna in Balcani si in toata Asia centrala, sintagma persanã “karhana” a devenit termenul generic pentru atelier sau fabrica (de la pers. kar = munca, a munci, si hana = casã, local, cladire… karhana >> locul in care se munceste organizat, atelierul.
Si astazi, din hindi pînã în turcã, karhana = fabrica, uzinã, atelier, etc., orice loc in care se munceste structurat, in echipa. Numai in românã, mostenit din contactul cu otomanii, in special in Dobrogea, cherhana desemneaza exclusiv locul in care se pune pestele in lazi si butoaie…
… era in mod vizibil singura activitate de manufactura organizata a localnicilor.
In schimb, noi le-am dat persanilor, prin turci, masa… Iată aici :
La masă cu lingvistica – ce termen de civilizație a dat româna, din Istanbul pînă în China…
Un gânde despre Iran…
despre șatră:
Pe ulița armenească trece-o șatră țigănească
https://cabalinkabul.com/2013/01/15/pe-ulita-armeneasca-trece-o-satra-tiganeasca/
O lume dată în vileag: urme de maniheism în română si maghiară
https://cabalinkabul.com/2013/04/05/o-lume-data-in-vileag-urme-de-maniheism-in-romana-si-maghiara/
In apărarea lui Neagu Djuvara : au fost Basarabii cumani?
https://cabalinkabul.com/2013/10/06/in-apararea-lui-neagu-djuvara-au-fost-basarbii-cumani/
Anarhia, Supraomul si stânga nietzscheana (și transpunerea ei în Iran)
Roasted-hearted melody: obsesia poeților sufi cu kebabul…
https://cabalinkabul.com/2014/06/22/roasted-hearted-melody-obsesia-poetilor-sufi-cu-kebabul/
14 Responses to De unde vine cuvântul biștar?…
Din țigănește avem și lovelele, lova, care înseamnă pur și simplu: bani. (Cf. argoticul sârbo-croat lova = bani.)
Apropo de bani, mai există o expresie care înseamnă “bani numerar”, sau “cash” cum se spune acum… expresia este “jan cote”, cu accent pe e. Știu că vine din franceză, de la argent, dar nu mai știu ce vrea să zică a doua parte…
Probabil de la verbul compter, pronunțat cõté, și care înseamnă: a număra, a socoti.
Excelent articol… Si daca imi permiteti cateva comentarii:
In dialectul egiptean al limbii arabe, inca se mai foloseste termenul Bara (P transformat in B) pentru a desemna o moneda de valoare mica…
De mentionat ca arabii, in special in zona levantului, folosesc termenul de Karakhana/Karakhane drept bordel, si cica in dictionarele lor se mentioneaza ca e de origine turca si ar insemna “atelierul negru”.
Cu stima
Mulțumesc. Etimologia pe care o menționați e falsă și absurdă. Așa cum o spun în text, “karhana” vine din persană, nu din turcă, și a devenit termenul generic pentru atelier sau fabrica (de la pers. kar = munca, a munci, si hana = casã, local, cladire… karhana >> locul in care se munceste organizat, atelierul.
Si astazi, din hindi pînã în turcã, karhana = fabrica, uzinã, atelier, etc., orice loc in care se munceste structurat, in echipă. Vine așadar de la kar, muncă în farsi. Nu are nimic de-a face cu turcescul kara = negru.
ati uitat de ….cioban
in schimb salwar kameez ar putea fi o imbracaminte de origine dacica sau celtica mediata inspre orient de catre imperiul roman
Mă îndoiesc. Cred că termenul este de origine orientală, influxul cultural lingvistic vine dinspre Orient spre Balcani, invers mai puțin.
kameez vine de la camisia.
In zona mea la sotron i se spunea pocol.
Iar vecinii mei …coțcă.
[…] De unde provine cuvântul biștar […]
Cand va veti incerca sa ne spuneti de unde vine cuvantul Moldova ?
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2018/04/28/de-unde-vine-cuvantul-bistar/ […]
[…] De unde vine cuvântul biștar? […]