Principiul meu, pe Facebook, era că la mine totul era public, absolut toate postările. La mine oricine putea comenta. Simt că ideea ofensivei care a făcut să mi se închidă ambele conturi FB este aceea de a sparge comunicarea liberă, de a atomiza spațiul virtual în comunități izolate de prieteni cu mesaje ascunse. Opusul social media.

Ei bine, tocmai am fost închis pe ambele conturi Facebook, pe cel principal, Dan Alexe, pentru 30 de zile, iar pe cel de back-up aparent definitiv, și am ceva bănuieli, dar și unele certitudini despre ipocrizia FB, despre sfârșitul democrației pe Internet și felul în care s-a ajuns la o cenzură automatizată care va ucide social media. Cele două conturi Facebook ale mele au fost închise fără avertisment pentru a nu știu câta oară, unul din ele, cum spun, definitiv. Atacuri masive, în mod sigur, în ciuda teoriei împăciutoriste și defetiste cu (ro)boții care ar căuta după cuvinte interzise.

Sigur, mulți știu câți dușmani am, PSD-iști, ortodocși habotnici, troli putiniști, cretini neonaziști, homofobi etc. Mi se spune doct că e suficient ca un X număr din aceștia să declanșeze plângeri ca să fiu blocat. Nu contest. FB nu îți spune cine te-a pârât, când o face fără avertisment. Eu nu sunt paranoic, dar pe de altă parte săptămâna trecută am ținut o conferință la Paris despre cum Putin atacă internetul si stimulează euro-scepticismul.

M-am certat tare și public acolo cu un domn de la ambasada Rusiei la Paris. Un prieten mă avertizează că acum îmi va fi atacat și blogul. Domnul acela de la ambasada Rusiei din Paris a a fost foarte supărat pe mine atunci când a plecat și mi-a spus, printre dinți, în rusește: — Dumneata urăști Rusia!…

Nu, nu urăsc Rusia, doar mă împotrivesc derivei autoritare, ba chiar criminale, pe care o ia regimul lui Putin, continuare a autoritarismului țarist și comunist. Privind retrospectiv, doar anii 1990 ai lui Ielțîn aduseseră o pospăială de democrație. Putin i-a pus capăt.

Toate necazurile mele pe Facebook au început după ce am scris și preluat acolo următorul text despre gulagul digital din Rusia:

Ăsta în engleză, pe New Europe:

Discipline and punish: how Russia is stifling Internet freedom

https://www.neweurope.eu/article/discipline-punish-russia-stifling-internet-freedom/

și ăsta în română, pe Europa Liberă:

Gulagul digital… Cum Rusia lui Putin ucide libertatea internetului

https://www.europalibera.org/a/jurnal-de-corespondent-dan-alexe/28472746.html

Așa că de săptămâna trecută, de la înfruntarea la Paris cu omul de la ambasada rusă sunt atacat sistematic, iar acum, iată, eu nu mai exist pe FB. Ambele conturi închise.

Sigur, știu că unii IT-iști afirmă că pe Facebook totul este acum automatizat și că e vorba doar de algoritmi care caută și te pedepsesc pentru cuvinte interzise, pulă-pizdă. În cazul meu, însă, închiderea simultană, repetată, a ambelor conturi apare mai mult decât suspectă.

Închiderea contului principal a început după o plângere (probabil multiplă, din câte înțeleg eu principiul), că aș avea o identitate falsă:

 

blocked

Please let us know înseamnă că multe zile a trebuit să le trimit scanuri și fotografii cu cartea de identitate și pașaportul.

Tough… Când ești pedepsit, se începe cu o zi sau trei zile, și se urcă la o săptămână, două, 30 de zile, apoi dezactivarea totală. Am trecut prin toate. După ce, în cele din urmă, am fost deblocat, a venit asta:

Untitled

Comentariul meu de mai sus, de pildă, nu era o postare propriu-zisă, ci răspundeam, tocmai, la un articol despre stupizenia celor care vor să forțeze țiganii să nu-și mai zică romi între ei, explicând eu acolo că rom este etnonimul lor dintotdeauna. Dar nu poți forța o populație să schimbe felul în care se auto-numește. La argumentul unuia care comenta la mine și care spunea că a auzit romi spunându-și între ei băi țigane am răspuns că nu e valid și că este ca atunci când negrii de pe plantații își spun între ei nigger. Rezultatul, după ani de zile (cred că era un comentariu la o discuție de prin 2005): ban și block. Algoritmului i s-a semnalat că am folosit cuvântul nigger. Contul închis!

Am mai fost bannat, apoi, cum se spune, și pentru asta:

block

Am încercat să îmi asigur contul și să fac Facebook să îmi acorde garanția aceea, un badge albastru, care garantează că ești o persoană reală. Am primit răspunsul:

Untitled 3

Este, oricum, profund nedemocratic să aplici o sancțiune pentru o presupusă eroare comisă înaintea regulii care o interzice. Roboții și algoritmii nu ar trebui să meargă și să scormonească luni și ani în urmă. În justiție nu există pedeapsă retroactivă.

De pildă, alte două postări vechi, care nu conțineau, zic eu, decât umor și umanism:

no robot

 

Plângerile trolilor sau armata digitală a lui Putin?

Așadar, am publicat articolele următoare, mult preluate și răspândite:

Discipline and punish: how Russia is stifling Internet freedom

https://www.europalibera.org/a/jurnal-de-corespondent-dan-alexe/28472746.html

și

Gulagul digital… Cum Rusia lui Putin ucide libertatea internetului

https://www.neweurope.eu/article/discipline-punish-russia-stifling-internet-freedom/

După care avut loc ciocnirea publică, la Paris, săptămâna trecută, de care spuneam, cu un domn nepregătit intelectual de la ambasada rusă, care se prefăcea că nu știe, de pildă, că LinkedIn e închis și interzis în Rusia (ca și în China, de altfel).

 

Cum se poate riposta?

Bun, hai să admitem că nu sunt troli politici români sau moscoviți și că printr-un hazard excepțional mi s-au închis ambele conturi Facebook pentru că eu folosesc un limbaj nepotrivit iar algoritmii nu au umor. Ce se poate atunci face? Mi se spune insistent ca după ce voi fi de-blocat pe contul principal ar trebui să limitez postările trecute astfel încât să fie vizibile numai prietenilor, ba chiar să-mi curăț lista de prieteni… dar asta înseamnă, redusă la scara publicului meu românesc, sfârșitul social media, opusul a ceea ce ni se promisese, nu așa trebuia să fie spațiul de dezbateri publice, agora. Asta înseamnă că se va ajunge la un Facebook atomizat, unde fiecare va posta numai pentru prieteni, un Facebook de pisici și postări inaccesibile pentru alții, contrariul total al comunicării în era accesului presupus la informație.

Principiul meu, pe Facebook, era, tocmai, că la mine totul era public, absolut toate postările. La mine oricine putea comenta, iar eu am blocat foarte rar, ba chiar și atunci am blocat doar troli rasiști, antisemiți, sau care mă insultau gratuit, cu scopul vizibil de a strica o conversație. Simt că ideea ofensivei care a făcut să mi se închidă ambele conturi FB este aceea de a sparge comunicarea liberă, de a atomiza spațiul virtual în comunități izolate de prieteni cu mesaje ascunse.

Ideea de dezbatere publică nu va mai fi astfel posibilă, în asemenea condiții de fărâmițare, iar cel mai îngrijorător este că de acum nu mai poți vorbi liber și că se ajunge la o atomizare între celule de prieteni, cu conținut închis. Opusul a ce ni se promitea. Dacă era să ajungem la asta, atunci puteam comunica între noi și pe email.

Așa că după ce voi fi deblocat, peste o lună, spre Crăciun, va trebui să găsesc o strategie codată. Să folosesc de acum întensiv intensiv blogul, acesta chiar și pentru texte scurte, dând doar indicații neutre, prudente, pe FB despre ce e înăuntrul postării, astfel ca motoarele de căutare să nu identifice anumite cuvinte.

Facebook e pe cale de a deveni un sinistru spațiu de cenzură, irespirabil dacă e lăsat pe algoritmii mașinilor. Asta nu mai este inteligență artificială, ci prostie totalitară artificială.

Dacă până și eu am să ajung să scriu: “Te f**t”, atunci s-a dus naibii ideea de spațiu public și tot ce însemna social media.

blocked