“Suicid“!… Când aud asta imi vine să-mi pun capăt zilelor.
Ah, oribilul neologism “suicid” care ne sluţeşte limba, “suicid” în loc de sinucidere, a se sinucide, a se omorî, a-și pune capăt zilelor, etc…
Suicid îmi dă piele de găină. S-a omorât sună așa frumos și natural.
De ce suicid? Când deodată văd că s-a strecurat si în germanã: “Suizid” zic și unii nemți afectați în locul venerabilului Selbstmord folosit de Luther… ca să-mi dau seama ca e aici o nuanță fină: accentul în Suizid în germană e pus pe neseriozitate… Adica pe încercarea mimată de a comite “suicid”… cã dacã ar fi Selbstmord, ar insemna că trebuie luat în serios…
Și deodată mi-am amintit că într-un interviu dezastruos în Adevărul și Andrei Pleșu a fost întrebat odată dacă a “cochetat cu suicidul”… ”
La care filosoful moralist răspunde că: “Aş spune că am trei piedici la chestia asta. Mi se pare lipsită de umor faza aceasta…” etc.
De “suicid” il intrebi, de “chestie” si “fază” îți răspunde…
“Razors pain you;
rivers are damp;
acids stain you;
and drugs cause cramp.Guns aren’t lawful;
nooses give;
gas smells awful;
you might as well live.”
—-
5 Responses to Când aud “suicid” îmi vine să-mi iau zilele
Nemtii mai au un termen frumos, mai ceremonial: Freitod
corect nu se scrie filosofie, ci filozofie. Exista si cuvantul teozofie care nu are varianta teosofie (cel putin in DEX). Doar in Dictionarul de neologisme din anii 1980 era trecuta si varianta teosofie. E o varianta invechita, care mai apare doar la Saineanu si Scriban.
De asemenea corecte sunt bazin, viteza, chiar daca in franceza se scriu cu dublu “s”. Deci corect ar fi si “premiza, dizident” asa cum le pronunta cei mai multi; pronuntarile “premisa, disident” sunt fortate, nenaturale.
Cuvantul “suicid” e un englezism cu origine romanica sau latina, cum sunt si locatie, computer si altele. Chiar daca sunt urat, e romanic/latin. Nu inteleg purismul anti-englezisme a la Pruteanu, cand limba noastra e plina de cuvinte slave. Ce sa facem acum, sa evitam sa mai folosim cuvintele cu etimologie slava, turceasca, maghiara, greaca? Ca sa nu mai vorbim de cuvintele pur-frantuzesti, unele cu etimologie latina, altele nu, cuvinte care nu se gasesc in nicio alta limba romanica. Unii incepusera chiar sa zica ordinator in loc de computer/calculator. Sunt unii care zic “sit de internet” in loc de “site de internet”. Sunt unii “lingvisti” romani care propun ca englezismele sa fie acceptate doar daca exista si in franceza: era unul care zicea ca “star” (vedeta) poate fi acceptat in romana fiindca exista si in franceza. Mai sunt unii care folosesc cuvantul “holdup” fiindca l-au intalnit in franceza. Din cate am auzit la televiziunile italiene, italienii folosesc multe cuvinte englezesti, unele dintre ele neintrate in franceza: jobs act, welfare, customer care. Nu cred ca vreun lingvist italian se orienteaza dupa franceza sau alta limba romanica; eventual daca este purist, respinge cuvintele din engleza in ansamblu.
Intr-adevar, imprumuturile lingvistice sunt inevitabile.
D.p.d.v. tehnic, exista traduceri adecvate din engleza in romaneste, ca si in franceza de altfel.
Network = retea = reseau, Computer network = retea de calculatoare = reseau d’ordinateurs, Database = baze de date = base de donnee.
Este normal, materialul teoretic din Aho, Ulman, Knuth a fost furat pe scara larga din afara si tradus sub numele catorva profesri intr-o compilatia, iar acolo unde este imposibil de tradus, cum ar fi IP address = adresa de ip, download = descarcat = telecharger s-a folosit englezescu original. Romanii folosesc download frecvent, gandesc ca noua generatie de asistenti / lectori / conferentiari din informatica sunt mai slab pregatiti decat scoala veche a lui Moisil, asistentii lui Moisil fiind creatorii fenomenului romanesc formidabil din informatica locala / globala.
Fenomenul nu este singular, tranzitia de la o disciplina teoretica (informatica de 5 ani era 3 matematica pura plus doi de informatica, ceva cursuri de algoritmi fundamentali si teorie pe la inceputuri) la una aplicata a influentat domeniul tehnic in mod semnificativ. Scoala de informatica de la noi, si din USA / UK / France / Italy / Germay nu mai pregateste teoreticieni, ci lucratori specializati, chestiile fundamentale sunt pentru anul 4 si mai sus, in timp ce se studiaza la greu cum se folosesc limbaje de progamare. Am avut interni si chiar tineri absolventi lucrnd pentru mine care nu pot sa scrie un algoritm cu pistolul la tampla, dar stiu cum sa caute solutii la problema pe internet, fara sa aiba habar de ce merge. Zeitgeist-ul vine cu simplificarea limbajului, asa ca baiatul din Bangalore se intelege cu ala din Wenzhou si cu cel din Bucuresti / Budapesta / Guadalajara / Islamabad / Dubai intr-un fel de pidgin englezesc simplificat.
Tangential, serialul francez La Zone Blanche (Black Spot in engleza) foloseste englezescul kidnaper, nu cred ca exista termen similar in franceza? Dar in romana? rapire de copil? Gandesc ca kidnap = kid + nap, adica un copil mic care e luat cand doarme? Exist un echivalent social cultural in Franta, Romania, Italia, Ungaria?
Mai vrem cu Plesu. E atat de jalnic, incat e comic invers decat vrea el sa para glumet. Omul asta e aur curat pentru bascalie.
E termenul strict medical, adoptat de mase.