Am găsit pe un site rusesc foarte simpla explicație din poză despre cum să stai capră.
Poziția de sus e cea bună. Cea de jos e total greșită.
Am mai spus asta odată, dar ar merita să strâng un dicționar de folclor urban, pentru că metaforele zoomorfe nu își corespund întotdeauna.
De pildă, ce numim noi a sta capră, adică a o primi pe la spate, e pentru ruși un rac cu periscop… Foarte excitant, mai ales dacă o faci ziua în amiaza mare în scara blocului, riscând să fii surprins.
Minunatul scriitor evreu-rus Eduard Topol (Topelberg), nu neaparat un dizident, dar plecat in vest in anii 1970, ne furnizează următoarea explicație a expresiei rusesti “ебать с перископом” (literalmente: “a fute cu periscop”): în vremea comunismului, poporetul și-o trăgea rapid la intrarea blocului, în patru labe și pe la spate, ideea fiind că omul o dă, iar femeia (sau celălalt om) scoate capul prin crăpătura ușii și cercetează dreapta-stânga in vreme ce primește pe la spate. Cum se vede, în poziția corectă capul e alert, poate privi dreapta-stânga, periscop. In cea greșită, figurată jos, capul e plecat în mucuri de țigară.
Spinarea jos – capul sus, așa e corect.
Dispozitivul se numește așadar în rusește: ебать раком (a fute ca racul), periscopul fiind optional, cu variantele poziționale: дать раком (“a da racul”) și встать раком (“a sta ca racul”, în imaginarul românesc: a sta capră).
Un rac cu periscop la ușa blocului, in vreme ce ea ține capul afară, privind la gâze si pionieri.
De aici ne furnizează Topol magnificul blues urban al șoferului, șoferul (de camion, desigur) fiind un trickster prezent în toate mitologiile moderne:
Mamă, eu iubesc un șofer !
Șoferul merge c-o mașină,
Ți-o dă ca racul in cabină.
Mamă, eu am sã merg c-un șofer !
Мама, а я шофёра люблю!
Шофёр едет на машине,
Ебëт раком он в кабине —
Мама, я за шофёра пойду.
—
Cum să supraviețuiești în Rusia: “крыша” și “ëб твою мать”
https://cabalinkabul.com/2017/06/13/cum-sa-supravietuiesti-in-rusia-крыша-si-eб-твою-мать/
Despre cum ar trebui să traducem și să adaptăm frumos din rusă am mai scris aici, preluând un fragment din Erofeiev:
Venedikt Erofeiev și sfințenia alcoolului…
https://cabalinkabul.com/2015/06/20/venedikt-erofeiev-si-sfintenia-alcoolului/
14 Responses to Cum să stai capră: un mic ghid estival
Foarte frumos.
” Мама, я за шофёра пойду.” , tradus ( poate in graba ) Mama, eu am sa merg c-un sofer, n-ar suna oare mai bine : Mama, eu dupa sofer m-oi duce ?
Asta pentru ca acel “за ” inseamna literalmente ” dupa ” si chiar asa se folosea in romana adevarata.
Pentru utilizatorul “Prahovean”: Saruna, numele aromanesc al Salonic-ului e mostenit direct din latina, de la Salona. La nordul Dunarii dar si in Dobrogea nu exista toponime mostenite direct din latina, ci numai prin intermediu slav: Drastor/Dristor (Silistra in Cadrilater, Bulgaria) nu e din latina. Daca ar fi fost din latina ar fi sunat Durustor < lat. Durostorum. Nici hidronime/oronime nu exista, in afara de Dunare. Somes e din slava, dar ar fi fost din latina ar fi sunat Sâm(eș) – lat. Samus, Cica in daca tarzie a-ul devenise o. Atunci ar fi trebuit sa fie Sum(eș), din daca prin intermediar latin. Nistru e iarasi prin intermediar slav, Danastris, Danaster ar fi trebuit sa rezulte in Dănastre/Dănastru, oricum ceva care sa inceapa cu "dăn-". Nistru e rezultat din *Dnistru, pronuntare slava imposibila pentru un vorbitor nativ de limba romanica.
E ciudat cum "foarte la sudul" liniei Jirecek s-a pastrat un toponim latin (cu origini grecesti: Thessaloniki) iar la nordul Dunarii nu exista niciunul.
Apropo: unde pot gasi studiul lui Mihai Ciocarlie? As dori sa stiu ce toponime albaneze vechi din Moesia Superior exista.
Vicus Petra (=Satul Piatra pe latineste) din judetul Tulcea se numeste in romaneste Camena, din bulgara kamenna = pietroasa. De ce nu se numeste Piatra in romaneste daca (proto-)romanii au locuit in Dobrogea din antichitate neintrerupt? De ce Saruna nu se numeste Solun (in bulgara = Salonic) in aromana dar in Dobrogea toponimele latine au ajuns in romana prin filiera bulgara? In zona Salonicului populatia bulgara era masiva si compacta pana in sec. 20. Asta zona de aparitie a “slavonei bisericesti”.
Corectura: Dârstor, nu Drâstor.
Mi-ar plăcea să vă cunosc, sau măcar să vă “follow” pe vreun sait de socializare.
Despre cuvantul Craciun: e clar ca vine de la un cuvant albanez care inseamna butuc. De Craciun sau de solstitiul de iarna se da foc unui butuc. Craciun in suedeza = Jul, Yule in engleza e solstitiul de iarna, yule log sau yule clog e butucul respectiv. koročun se pare ca in belarusa inseamna demonul mortii, dupa wikipedia ceheasca.
Asa cum Teodor are corespondentul feminin în Doroteea și desemnează același lucru, respectiv “darul lui D-zeu”, la fel și Crăciun are corespondentul feminin în Natalia și înseamnă “nașterea Domnului”, adica Natale Domini, respectiv Creatio, Creationem Domini.
La ultima discuție, privind “closca” ți-am sugerat să afli de ce răsculatul Ioan Oarga era poreclit “Closca” ca să găsești noi sensuri ale acestui cuvânt, a cărui etimologie este clar latinesca, sensuri care lipsesc cu desăvârșire în limbile slave și albaneza.
Forma aromaneasca cartshun/carciun (sau cum se scrie conform ortografiei aromane) pare a fi originala, fara metateza romaneasca care exista si in limbile slave. Tot asa de bine poate fi o forma mai tarzie, rezultata din vechiul Craciun contaminat cu albanezul kërcuni (sau kërcunj?). Totusi faptul ca acest cuvant exista in toate limbile slave nu face probabila originea albaneza, si nici cea romaneasca, avand in vedere influenta mica romaneasca/albaneza asupra slavilor. Deci o etimologie latina sau slava e iarasi posibila. Etimologia slava din cuvantul proto-slav care insemna scurt (bulgara kratyk) + sufixul intensificativ -un este posibila. Butucul este un copac scurtat, adica taiat, asta daca intr-adevar exista in albaneza un radical asemanator. Cortar, a scurta inseamna in spaniola a taia.
Carciun se spune în aromana, adica Ti multsa and! Sh Carciun cu sanatati! La Multi Ani! Și Crăciun cu sănătate!
Eu vorbeam de ortografia aromana oficiala, nu de cea romanizata.
Am gasit ca in aromana se spune si Cărciun, si Crăciun (ultima forma fiind identica cu cea romaneasca). Cele mai multe site-uri dau insa numai prima forma. Exista si un cuvant cărțun (sau ceva asemanator), deci un dublet al lui Craciun, imprumutat mai recent din albaneza, care inseamna butuc. Forma aromaneasca Carciun seamana mai mult cu etimonul albanez, posibil sa fie mai veche in comparatie cu romanescul Craciun, cu metateza.
Kërcuni este forma articulata dialectala ghega (butucul), in albaneza tosca/standard se zice kërcuRi.
Forma initiala s-ar putea sa fi fost Craciuni, din kërcunj, pluralul nearticulat al cuvantului albanez kërcu = butuc (adica “butuci”). In slovaca se pare ca exista trei forme, una terminata in “-nj”: kračuň, kračún si kračun. In maghiara se zice Karácsony, deci tot cu “-ny” final.
Faptul ca nu exista niciun cuvant asemanator in poloneza si mai ales in slovena poate fi un argument pentru originea romaneasca in slovaca, ruteana, ucraineana, bulgara si sarba. Din bulgara este posibil sa fi patruns si in rusa. Mai greu e de explicat de ce cuvinte asemanatoare exista in belarusa si ceha, desi ele puteau intra din rusa si, respectiv, slovaca. In ceha este posibil sa fi patruns si de la romanii stabiliti acolo, in Valahia morava.
Wikipedia slovaca zice ca in maghiara cuvantul ar fi patruns din slovaca. Mai spune ca in belarusa cuvantul karačun ar insemna “lucru stramb, in special LEMN” (daca am reusit sa inteleg eu bine). In schimb, wikipedia ceheasca spune ca in belarusa koročun inseamna demonul mortii. Карачун in slava veche de est ar fi insemnat chiar “moarte”. Si in romaneste se zice “i-a venit Craciunul”, adica i-a sunat ceasul mortii, probabil deoarece porcul se taie in ajunul Craciunului.
Forma karačun in rusa si ucraineana nu poate fi explicata ca fiind forma cu polnoglasie, specifica limbilor est-slave si care ar corespunde formei kračun din limbile sud-slave. Doar forma koročun este cea regulata, cu polnoglasie. Lui “voloh” din rusa si ucraineana ii corespunde “vlah” din bulgara si sarbo-croata. Acesta ar fi inca un argument pentru originea ne-slava a lui “Craciun”, pe langa faptul ca nu exista in poloneza si slovena.
Interesant ca in maghiara si bulgara cuvantul contine vocala “o”, nu “u”: Karacsony, respectiv Kračon.
Buna ziua domnule Alexe,
revin cu intrebarea anterioara ( plasata pe About – acolo s-a nimerit 🙂 ), poate cu mai mult noroc de aceasta data.
… Domnule Alexe, va rog sa-mi spuneti daca aveti vreo explicatie despre cum a ajuns ca diverse nume cum ar fi “Morar”, “Boar”, etc, sa ajunga la forma “Morariu” etc, cu accent pe i. Am inteles de unde si cum a aparut vocala “u”, dar nu stiu nimic despre “i”.
Multumesc si succes mai departe.
Caius Bulea
PS
Mi-ar place sa stam de vorba la un pahar cu vin.
Nu sunt ( din pacate ) dl.Alexe.Il astept si eu. Cat despre Morar, Boar s.a.,se presupune, cu destul temei ca, la instituirea starii civile oficiale, numele romanesti din Ardeal au fost inscrise in forma lor scurta, nenaturala insa, spre a avea o rezonanta ungureasca.Asa au iesit Morar, Boar, Lingurar, Morosan etc. Pentru a sublinia originea latina, de care se facea mult caz in sec. 19, numele au fost declarate cu o silaba finala care incerca sa imite terminatiile us, sau um din latina. Si pentru ca nu se putea, totusi, spune : ” Morarus “, sau ” Boarus ” si nici ” Morarul “, ori Boarul ” au fost inventate aceste nume cu iu in coada.(la artificii asemanatoare au recurs si ungurii, dupa ce starea civila a fost tinuta de functionari romani )
Oricum latinitatea asumata din sec XIX era cel putin mai tonica decat acest mai mult decat autentic dacism mioritic care pare sa cuprinda brava inteligentia autoctona si nu stiu de ce parca simt in spate frisoane reci, junghiuri albe de fildes din stepa nesfarsita, mesteceni rosii si pravoslavnici. Mai ca mi vine sa ma leg de catarg ca Ulyse.
Domnul Dan Alexe explica in Dacopatia de unde ne am pricopsit cu vocala “u” la sfarsitul unui cuvant terminat in consoana (pag 128). Analiza domniei sale pare rationala. In acest context nu mi explic i-ul si accentuat pe deasupra. O caricatura desavarsita. Pare ca se poarta mai mult in sudul tarii, totusi. Imi place Rock F M si mai ales domnul Boaríu. Zambet.
Ca fapt divers n ai treaba cu rusa poti sa te lasi