Nimeni nu poate supraviețui în Rusia fără să posede două lucruri: protecție banditească (крыша, “acoperiș”) și cunoașterea folosirii în orice circumstanțe a expresiei “ëб твою мать” (yob tvayu mat’ =“O fut pe mă-ta” sau “Mă-ta-n cur.”)
“Kрыша” (krîșa) e “ acoperișul”, protecția de care ai nevoie în orice situație. Krîșa e banda organizată din cartier care te apără de orice altă bandă. Prețul nu îl depășește pe cel al unei asigurări, ba chiar poate fi mai mic decât cel al unei asigurări de sănătate la stat.
Dacă deschizi un restaurant, de pildă, vor veni niște domni caucazieni, îmbrăcați foarte elegant, sau poate în trening și bascheți, în funcție de importanța comerțului tău. Îți vor explica forte politicos că în cartierul ăsta se sparg vitrinele și se dă foc la restaurante, dar că ei, contra unei mici sume lunare (ceea ce sicilienii numesc pizzo), ei îți vor asigura protecția. Te pot apăra până și de poliție, dacă e nevoie, pentru că polițiștii din cartier, mai ales în Moscova, practică uneori un racket mai vicios decât gangsterii.
La Moscova, cele mai bune forme de krîșa le asigură, în ordinea asta a eficacității de sus in jos:
— cecenii
— ingușii
— rușii din cartierul Solnțevo
— ucrainenii
— georgienii
In nici un caz nu trebuie căutată o krîșa armenească. Ăia promit, încasează și nu fac nimic. Cum o spunea și Pușkin, în violenta admonestare administrată de un tată cecen fiului său în poemul Tazit :
Dispari de-aici – tu nu-mi ești fiu,
Nu ești cecen – tu ești o babă,
Un laș, un rob, sau un armean.
Поди ты прочь – ты мне не сын,
Ты не чеченец – ты старуха,
Ты трус, ты раб, ты армянин!
Cam asta cu krîșa armenească. Despre krîșa cecenă scriu acum în viitorul meu roman, Pantere Parfumate, care se va petrece în bună parte în Cecenia.
In cap. II, Un acoperiș la Moscova, naratorul, eu, merge la o recuperare de datorii cu cecenii care îi asigură lui krîșa, protecția.
Termenul e esențial așadar pentru a supraviețui în Rusia: “Kрыша” (krîșa). Dar la fel de fundamental, și nu e aici nici o glumă și nici o exagerare, cum o știu bine și toți moldovenii de peste Prut, este să știi: “ëб твою мать” (“Mă-ta-n cur.”)
Verbul ебать (jěbati ), de unde vine ëб, iob, și care înseamnă exact a fute, extrem de vulgar, este identic în sârbo-croată și in mai toate limbile slave, vine din cea mai adâncă preistorie, pentru că exista deja în sanscrită: यभति (yabhati).
Yabhami tvam în sanscrită este corespondentul exact, peste milenii, al sârbo-croatului jebo te = te fut. Ascultați doi croați, chiar și două fete, si veți auzi că o frază din două se incheie cu prietenosul jebo te.
Sigur, dacă îi spui jebo te (te fut) unui mafiot sârb sau croat sau bosniac cu care vrei să te bați în bar, expresia va avea o semnificație deloc prietenească și sperăm că știi să te bați folosind un gât de sticlă pe care ai spart-o în prealabil cu un gest sec in perete.
“Ëб твою мать”, acum. In rusă, “ëб твою мать” (“o fut pe mă-ta”/ “mă-ta-n cur”) se folosește în orice circumstanțe, poate fi o declarație de amor sau o insultă mortală, poate fi o expresie prietenească de simpatie, sau o formulă seacă de deschidere a ostilităților… sau pur și simplu o interjecție, o formulă de mirare, cum o atestă următoarea mostră de folclor urban (culeasă de mine de la scriitorul Eduard Topol, un fel de Limonov mai puțin nociv; traducerea e a mea):
Există o vorbă rusească
Cum alta n-avem, desigur.
Deși cam pare prostească
A noastră e: — “Mă-ta-n cur.”
Să luăm de pildă țăranul
La câmp ajuns în ceas obscur
Bătându-și mârțoaga cu parul,
Răcnindu-i: — “Tu-ți mă-ta-n cur.”
Sau iată, la fel, machitorul
Căzut, care strigă-n azur:
— “Murim aicea de sete,
Ei, Doamne, tu-ți mă-ta-n cur.”
———
Есть русское слово такое,
Дороже его не сыскать.
Оно хоть и очень простое,
Но русское: “ëб твою мать.”
Возьми, например, мужичонку.
Он выехал рано пахать
И крикнул своей лошаденке:
“Ну, трогай же, ëб твою мать.”
Вот пьяный лежит под забором,
Проснулся и начал рыдать:
“Неужто помру тут с позором?
О, Господи, ëб твою мать!…”
—
Așa că atunci când închei un pact de “kрыша” (krîșa), de “acoperiș”, protecție, cu mafioții din cartierul tău moscovit, să nu cumva să uiți, când bateți palma, să le spui: “ëб твою мать” (yob tvayu mat’ =“O fut pe mă-ta” sau “Mă-ta-n cur.”) Vor fi cei mai fideli protectori ai tăi.
Despre cum ar trebui să traducem și să adaptăm frumos din rusă am mai scris aici, preluând un fragment din Erofeiev:
Venedikt Erofeiev și sfințenia alcoolului…
https://cabalinkabul.com/2015/06/20/venedikt-erofeiev-si-sfintenia-alcoolului/
8 Responses to Cum să supraviețuiești în Rusia: “крыша” și “ëб твою мать”
pai e la fel ca la noi; doar ca la noi nu vin de la diverse gasti, ci chiar de la partidele politice; mai ales cele care au puterea in localitate
Asta era sistemul si in Romania in anii ’90…si inca mai e in unele locuri
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21821546-bucuresti-cinci-barbati-acuzati-batut-sefii-unei-case-pariuri-nu-vrut-plateasca-taxa-protectie.htm
Sistemul asta era cu mult inainte de 1990.
Industrializarea fortata si stramutarea satelor intregi in cartierele muncitoresti ca sa faca loc extractiei de lignit in Oltenia a adus toate animozitatile din locurile acelea stravechi in noile cartiere de locuinte comfort 3, 2, 1, garsoniere, etc.
In copilaria mea, ai mei fiind din Rosia de Jiu, a trebuit fie sa ma bat, sa ma aliez sau sa ma descurc pe cont propriu cu cei din Valea cu Apa, Timiseni, Urdari, Plopsor, Moi, Turceni, Turcinesti, Glavan, Negomir, etc. Mai exact, cei din cartierul 9 Mai erau pe partea Jiului cu Termocentrala de la Rogojel, fiecare sat cu blocul asociat (Rosia de Jiu – D, Urdari F, Negomir E, Timiseni, (G), iar cei de partea alalata a Jiului erau Moi (M), Turcemi (N), Turcinesti, pe Mioritei si Minerilor, etc.
Parintii se urcau in cel mai lung personal din tara la Termo (amandoua), fie la exploatarile minere, iar copiii mergeau la scoala generala numarul 11, numarul 12, numarul 13, si ne bateaam regulat dupa scoala, pana in clasa a opta, si nu era neobisnuit ca parintii sa se bata dupa schimbul de noapte, dupa ce trageau niste vodca fie “La pierde duba”, ori la “Matul Orb” sau “Geamuri multe”, amintuindu-si din copilaria lor cu vacile pe tapsan sau vendete dinaintea lor.
Un razboi crunt intre 9 Mai, unde bravii militieni veneau cu PM-urile cate 6 odata sa il ia pe Tudose la sectie, dupe ce il batuse pe baietii din centru (Olari, Victoriei), de bani gata, directori si mancatori de cacat de la partid, ca erau multi din astia in zona, in discoteca la Tineretului. Apoi Tudose iesea bine frumos de la sectie, ca nea Tudose al mare avea un frate pe la procuratura militara si pe vremea aia Ceasca militarizase termocentralele si decretul 400 era la mare pret.
Daca adaugi si moldovenii veniti in bazinul carbonifer cu actiunea 11.000 (avem nevoie de 11 mii de oameni), actiunea 7 mii din orfelinatele lu ceasca de peste tot si actiunea 4 mii, apoi adaugi si arabii lu Arafat care stateau toata saptamana inchisi la Sadu, la fabrica de aramament, veniti sa se scoleasca cu trupele speciale in munti sa mai omoare niste evrei, era ceva efervescenta pe vremea aia. Au fot ceva batai epice cu boritii de arabi, ca toate fetele trageau la ei ca aveau bani, mortii mamii lor.
Dupa 90, fiecare sat isi facu carciuma si taraba lui si un adevarat razboi cu foc si bataie pentru tarabagii, marfa de la polonezi si turci, dupa ce platforma industriala se duse dracului, incepand cu fabrica de ciment luata de francezi si inchisa, fabrica de sticla luata de elvetieni si inchisa, fabrica de excavatoare grele luata de nemti si inchisa, fabrica de caucuiuc, combinatul de construit hidrocentrale, etc. Si in sfarsit, vazui ca pervazul de la ferastra nu mai fu gri (negru de la cuciuc, alb de la ciment) si ca aerul din Tg-Jiu nu mai imi dadu nici un atac de astm. Dar trebui sa fiu atent sa nu ma vada Pruna, din Urdari, mortii ma-sii, ca frate-meu se ciondani azi noapte cu Magdalena (asta avea parul alb ca l-au inchis din greseala in arzatoarele de sub cazanele de la termo inainte sa le dea foc, noroc ca l-au vazut pe circuit inchis niste soldati de la paza si au oprit ciclul, ii albise parul de la soc si de atunci ramasese cam instabil mental si mai alcoolic decat era) cand iesi din schimb si Magdalena e din gasca lu Pruna, trebuie sa vorbesc cu Tarzan sa vad cum ma fofilez cu Pruna si cu frate-meu, deseara la campia soarelui, can ies fetele la produs o sa ii fac cinste cu niste alexandrion.
Apoi plecai din tara si toate acestea devenira amintiri.
Asta era sistemul si in Romania in anii ’90…si inca mai e in unele locuri
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21821546-bucuresti-cinci-barbati-acuzati-batut-sefii-unei-case-pariuri-nu-vrut-plateasca-taxa-protectie.htm
Pana si slavismele au fonetism asemanator in romana si albanez. Castravete se zice kastravec, cu aceeasi schimbare a locului consoanelor (imi scapa acum termenul lingvistic), nu KRastavec, cum e in limbile slave: bulgara krastavica, sarba krastavac. Castravete e un dublet al lui *castraveţ (probabil neatestat), dupa cum vrabete se poate zice vrabeţ sau e singularul refacut al pluralui “castraveţi” al formei initiale “castraveţ”. Nu stiu cum se zicea in asa-zisa slavona. Etimonul pare a fi un cuvant slav (bulgar dialectal sau slavon) *kastravec, sufixul “-ec” corespunzandu-i sufixului sarbesc “-ac”. Acelasi etimon sta la baza cuvantului albanez, nu cuvantul sarbesc.
Alt cuvant klocke (cu “c” cu sedila si “e” cu trema) din albaneza inseamna closca. Etimonul slav e KVocka sau KVacka, cu “kv” nu cu “kl” la initiala. E adevarat ca si cuvantului rus “svoboda” ii corespunde in sarbeste “sloboda” dar closca se zice kvacka sau kvocka in sarbeste. Poate ca in unele dialecte slave exista si “klocka”.
Daca nu e vorba de pure coincidente datorate adaptarii asemanatoare a cuvintelor slave la fonetismul albanez/roman si daca nu e vorba de imprumuturi din aromana in albaneza, atunci paralele albano-romane se adauga la zestrea legaturilor vechi albano-romane si eventual la ipoteza ca albaneza e tracica si formeaza substratul limbii romane.
Inteleg ca nu prea va plac rusii dar Dvs. omiteti un lucru important si “foarte logic”: asa cum americanii, britanicii, francezii au stapanit si stapanesc teritorii care nu le apartin, tot asa si rusii au dreptul sa cucereasca cat vor. Nu sunt mai imorali decat unii occidentali. Dvs. proveniti din Basarabia, poate de asta ii urati atat de mult. “Argumentul” cu faptul ca in Occident e democratie si ca in Rusia e dictatura nu sta in picioare. Si in Rusia probabil o sa fie democratie in viitor. Asta nu i-ar incalzi prea mult pe ceceni sau pe alte popoare cucerite, dupa cum nici pe corsicani, basci nu-i incalzeste ca in Franta este democratie sau pe catalani, basci si galicieni ca Spania este mult mai democratica decat Rusia. Alt lucru omis de Dvs.: teritoriile romanesti furate de rusi sunt acum la ucrainenii pe care Dvs. i-ati aparat pe site-ul asta de ocupatorii rusi sau sunt o tara independenta (Republica Moldova). Asa ca rafuiala cu rusii este fara sens. In America bastinasii traiesc si acum in rezervatii sau sunt bastinasi vorbitori de spaniola imigranti din Mexic. Studierea rusilor de pe pozitia de “superioritate” “occidentala” a romanilor, ca si cand romanii ar fi intr-adevar occidentali si superiori (si nu balcanici) doar pentru ca sunt cu cate sute de kilometri mai la vest de rusi si pentru ca vorbesc o limba romanica (care are “rude” in Occident) este foarte ridicola. Imi si imaginez niste englezi sau francezi care ii cunosc cu adevarat pe romani ce crede despre noi cand ne apucam sa le povestim ce betivi si inculti sunt rusii. In sinea lor se gandesc: lasa ca nici voi nu sunteti mai breji! Dvs. evident nu sunteti atat de caustic si incisiv cu rusii, fata de alti romani, dar analizarea rusilor ca si cum ar fi niste broaste moarte de catre un popor asa de mic si insignifiant cum sunt romanii pentru mine e extrem de hazile, ca sa nu spun ridicola. Imi aduce aminte de reportajele cu tigani si cersetori de la televiziunile ungare.
Mda, interesant punctul dvs. de vedere. Aproape ca inteleg atitudinea rusilor de prin Bay Area, si cunosc destui pe aiciea, aroganta de imperialist tarist sau sovietic care trebuie sa-si duca existenta in mijlocul retardatilor de americani sau fosti untermenschi din sfera de influenta sovietica, extazul si prosternarea catre nemti / elvetieni si usoara condescendenta fata de francezi. Cum ar zice Goethe, rusii de aici se inchipuiesc ca valoreaza foarte mult si se pretuiesc foarte putin in realitate, “well, it is our tragedy, overeducated and underpaid”. E cam plina zona de PhD rusi care nu s-au potrivit in sistemul de cercetare / sistemul privat si care au relatie de ura / dragoste cu Donald Trump.
Ceea ce vreau sa spun este ca materialismul dialectic si istoric vizavi de rusi este viu in Europa, intrebati pe orice neamt RDGist, roman, ceh, slovac, ungur despre rusi si raspunsul e intedeauna precedat de echivalentul “mortii mamii lor”. Poate umilinta nivelului scazut de trai adus de socialismul biruitor or tintele de pe talpa cizmei rusesti peste secole, cine stie, dar asta nu ii face pe cei din spatele cortinei de fier “insignificanti”, “mici”, numai frustrati. Este soarta imperiilor mari sa fie injurate si balacarite, numai sa ascultati odata despre invectivele franco – germane, anglo – germane, olandezo – germane, anglo – olandeze, italiano – franceze – germane. Cel putin astea sunt imperii mari, se asteapta sa fie criticate de neemnificativi. Dar wannabe astia de unguri, cu politica revizionista de “identitate ungara indiferent de origine”, revitalizata recent dupa ce a fost moarta de mai bine de un secol, este de-a dreptul iritanta. As zice ca toate invectivele astea la adresa rusilor, Domnule Albanofil, ar trebui sa le interpretati ca si complimente. Nu am intalnit pe nimeni care sa zica “regulamentul organic si ocupatia ruseasca / sovietica” a fost benefica pentru familia si neamul meu, pe ce lume traiti?
Stimate Domnule Dan Alexe,
Mulțumesc pentru articol!
Vreau însă să menționez că, în viziunea mea, traducerea “— “Murim aicea de sete,” pentru “Неужто помру тут с позором?” nu este potrivită. Recomandat ar fi “Chiar voi muri aici de rușine?”.
Setea la care faceți aluzie, duce mai mult spre o “comă alcoolică”, pe cînd originalul face trimitere la rușine, care este cumva opusul setei continue de beție.
Știu că sunt detalii, dar tocmai aceste subtilități redau mesajul… greșit în acest caz.
Nu vin în apărarea bețivilor din Rusia, dar prefer să fim corecți în absolut toate circumstanțele, și nu doar așa… selectiv.
Toate bune!