3BB6B4F200000578-0-image-a-22_1483101155805
Fotografie neautentificată de țărani care în timpul foametei organizate de Stalin în Ucraina, holodomor, vând în talcioc presupuse resturi umane pentru consum.
 ————-
.
Iată că acum Patapievici compară ceea ce el numește “corectitudinea politică” cu stalinismul.

Eh, Gulag fără cheag… Cum adică stalinism? După “reductio ad Hitlerum” (cf. mai jos) a lui Băsescu, dăm acum de “reductio ad Stalinum” a lui Patapievici.

“Corectitudinea politică” nu este stalinism. Corectitudinea politică nu bea mustăcios, nu se desfată în orgii criminale cu pantaloni bufanți și vipușcă, ba chiar el însuși, Patapievici, nu se dovedește deloc corect politic atunci când compară o simplă retorică manieristă cu un flagel genocidar, stalinismul. Asta nu mai e dezbatere de idei.

Cred că pe Patapievici îl deranjează mai mult corectitudinea semantică, cea care pufnește când îl aude pe el zicând:

— „N-am nimic cu Islamul, dacă mă chestionați, eu știu multe despre islam, am citit Coranul, deci nu pot fi acuzat de islamofobie decât dacă sunteți corecți politic”.

Patapievici a citit Coranul și știe multe despre islam! Restul e doar stalinism și corectitudine politică.

Atunci uite o reducere ad Hitlerum/Stalinum pe gustul lui:

— „Chestiunea care stă in centrul lumii de astazi este problema terorismului musulman, islamic, care se revendica dintr-o interpretare a Coranului si a traditiei, o interpretare care, din pacate, nu e periferica pentru ca majoritatile nu o resping, iar atunci cand ‘radicalizatii’ – cum se numesc azi – isi termina treaba, gasesc intotdeauna un consens, o scuza sau un adapost in majoritatile care, nu-i asa, corect politic este sa le distingi cu grija de extremistii care fac rele. In momentul in care critici aceste lucruri, stigmatul este pregatit, esti islamofob, esti rasist.
(Patapievici, discurs la Casa Universitarilor-Colegiul Academic din Cluj, cu ocazia conferinţei sale “Dumnezeu şi experienţa modernităţii”)

— “Problema e că Talmudul iudaic nu este o carte care să îl pregătească pe om pentru lumea de dincolo, ci doar pentru o profitare manipulare a vieții de aici… etc, etc.” (Hitler, Mein Kampf)

Și Hitler spunea că citise Talmudul în detaliu și că știa multe despre religia iudaică. Și Patapievici a citit Coranul.

E grotescă apropierea? Desigur, am făcut-o forțat și lesne, ca să arăt ce ușor este să folosești vorbe mari precum:
— “corectitudinea politică” este un fel de stalinism.

Dar nu așa dezbatere de idei dorim, venind mereu cu Stalin și Hitler. Tu, intelectualule român, Pol Poți mai mult.

La fel, Argumentum ad miserum de la Traian Băsescu…

Traian Băsescu a dat în populismul cel mai josnic. Nu doar că îl laudă pe Trump, dar vorbește pe Facebook (cf. link aici) despre “o Europă dominată de Germania, care ne poate aduce aminte cu uşurinţă de dezastrul secolului XX, marcat de două conflagraţii mondiale”.

Recunoști un spirit nevolnic atunci când invocă nazismul într-o argumentație… Adică, potrivit lui Băsescu, Germania lui Merkel, cea mai pacifistă țară de pe planetă, ne poate duce într-un război mondial.

Băsescu e atins așadar de acea maladie a spiritelor inferioare numită de Leo Strauss “Reductio ad Hitlerum”…

Ideea din “reductio ad Hitlerum” e că într-o înfruntare verbală prelungită, cel mai stupid și violent dintre cei care argumentează va sfârși prin a-și compara adversarul cu Hitler, sau, dacă sunt mai mulții, cu naziștii. Sau va pretinde că adversarul te poate atrage într-un război genocidar. Nu, nu Trump, ci Merkel, potrivit lui Băsescu.

Argumentum ad miserum…

Iar despre Andrei Pleșu mai spusesem, și el cu o bizară diatribă, ca și Patapievici și Băsescu, cu o ofensivă împotriva “corectitudinii politice”, sau impotriva a ce imagineză ei că e aia.

În cazul lui Pleșu, care scrie în Adevărul, în “Noua limbă de tinichea”, despre corectitudinea politică americană și englezirea limbii române (două fenomene total diferite, dar hai să trecem), ar fi fost bine ca cineva să-i verifice mai întâi cunoștințele de engleză și dubioasele exemple ale “corectitudinii politice”americane pe care le dã el, căci se vede că Pleșu nu prea știe limba engleză. Zice el:

— “ [In SUA] nu e frumos să mai spui tablei pe care scriu elevii şi profesorii din clasele gimnaziale, „blacktable”. Sună rasist! De ce „neagră”? Cum s-or simţi tinerii de culoare, cînd aud acest perfid epitet discriminatoriu? Să-i spunem mai bine „chalktable”, adică tabla pentru cretă.”

Domnule Pleșu, tabla de scris din clasă s-a numit întotdeauna alternativ “blackboard” (iar nu “blacktable”, care nu e decãt o masă de culoare neagră) sau “chalkboard” (iar nu “chalk table”, aceasta fiind o măsuță pentru copii. Copiii învață să scrie cu cretă pe o “chalk table”, o măsuță scundă la care ei stau așezați, unori făcând caca. Chalk table nu este o “blackboard” și nici o “chalkboard”.

Iar “chalkboard” pentru tabla din clasă se spune de pe timpul lui Faulkner, care era departe de a fi corect politic. Pe vremea lui Faulkner exista segregare rasială, dar până și atunci un elev nigger scria în clasă tot pe “chalkboard”.

Cu spuneam, nu așa dezbateri de idei dorim, simpliste abuziv, venind mereu cu Stalin și Hitler. Tu, intelectualule român, Pol Poți mai mult.

18700050_1495081723858994_4857020270007351376_n

Copii americani scrijelesc pe o “chalk table”, neștiind cât de aspru îi judecă Andrei Pleșu…

Cf. și:

Trădarea clericului Pleșu…

https://cabalinkabul.com/2015/01/13/tradarea-clericului-plesu/ 

“Soumission” (2015) – Houellebecq și islamul, “religia cea mai cretină”

https://cabalinkabul.com/2015/01/01/soumission-2015-houellebecq-si-islamul-religia-cea-mai-cretina/

Anarhia, Supraomul si stânga nietzscheana (și transpunerea ei în Iran)

https://cabalinkabul.com/2013/08/10/anarhia-supraomul-si-stanga-nietzscheana-si-transpunerea-ei-in-iran/

Occident vs. Islam… progresul prin încălcarea poruncilor sacre…

https://cabalinkabul.com/2013/06/12/occident-vs-islam-progresul-prin-incalcarea-poruncilor-sacre/

și

Sunniți – șiiți: două religii diferite…

https://cabalinkabul.com/2015/04/06/sunniti-siiti-doua-religii-diferite/