Văd tot mai multe lume care preia și difuzează, de pe site-uri obscure sau ale unor tabloide anti-UE, articole cu predicții de falși experți, în toate limbile, care anunță că Le Pen va câștiga în Franța.

Unii o fac cu voluptate, alții cu oroare, dar o fac intens, de parcă nu s-ar fi învățat lumea cum e cu “fake news” și cum funcționează propaganda difuză, menită să descurajeze. Odată ce Facebook și Internetul sunt înecate de asemenea articole, ele se acumulează și, evident, aduse la cunoștința prietenilor francezi, sau chiar traduse pe site-uri în Franța ele produc apatie și abandon. Ce să mai mergem la vot în ziua aia?… Oricum câștigă Le Pen, o spun atâția experți străini.

E ca și cum în „satul planetar” al informației totale se revine astfel la comunicarea difuză și aluzivă.

Sau, să lluăm altă tehnică: cea a unui montaj foto extrem de lesne de făcut și difuzat. Din cateva clickuri, se combină două poze: a) barca pneumatică a unor disperați fugari africani în largul mării, gata de orice ca să ajungă în Europa, și b) liderii care în ianuarie 2015 au mers braț la braț câțiva metri prin Paris, pentru a protesta împotriva asasinatelor de la Charlie Hebdo.

Acesta e montajul foto care atunci a făcut înconjurul lumii pe Internet: François Hollande și toți ceilalți lideri care s-au dus ostentativ la Paris în ianuarie 2015 să-și afișeze sprijinul pentru libertatea presei, unii venind însă din țări extrem de represive. Cu toții stau îngrămădiți pe barca pneumatică, ținându-se de mâini parcă pentru a nu aluneca în apă.

Iată, demonstrația e făcută în acest montaj foto: totul e ipocrizie în politică. Liderii s-au mobilizat atunci fățarnic pentru o mână de morți europeni, dar acum, confruntați cu drama repetată a ilegalilor înecați în cimitirul marin al Mediteranei, nu mișcă un deget, în vreme ce Europa anunță doar măsuri represive, de pază a frontierelor, ba chiar plănuind să scufunde bărcile traficanților de sclavi.

Oare? Un montaj foto poate fi mai convingător decât zece discursuri mincinoase.

Ideea sugerată de fotomontaj nu e justă, iar cele două realități suprapuse vizual nu au nimic în comun, însă rapiditatea cu care s-a propagat fotografia trucată si numărul de internauți care au preluat-o și difuzat-o mai departe arată – daca mai era nevoie – că Internetul nu e folosit neapărat pentru exactitate si informare, ci pentru a combate creativ, printr-un bruiaj sistematic si permanent al tuturor codurilor.

Să luăm acest fotomontaj. Ce înseamnă el? Că ar trebui să-i punem pe politicieni pe-o barcă și să le dăm drumul pe apă, cum se făcea în Evul Mediu cu ceea ce se numea Corabia nebunilor, când o comunitate urca toate persoanele inutile grupului pe o barcă și-i dădea drumul pe gârlă, lăsându-i, literalmente, în „plata Domnului”?

E foarte probabil că autorul fotomontajului n-a vrut să sugereze ceva atât de radical, ci doar o nemulțumire difuză față de felul în care merge lumea. Odată însă slobozit pe Internet, mesajul nu mai e controlabil.

Or, cu asemenea ostilitate difuză se confruntă astăzi guvernele și autoritățile politice tradiționale. Simplul fapt că mesajul e confuz, iar acuzațiile vagi, ar trebui să-i facă pe strategii politici să inventeze forme noi de comunicare. Iar publicul să nu mai răspândească aiurea texte viclene și obscure care o dau deja câștigătoare pe Le Pen. Cum spuneam: în „satul planetar” al informației totale s-a revenit la comunicarea difuză și aluzivă.