“Florii” este impropriu tradus în română ce se sărbătorește astăzi, pentru că nu flori îi aruncau pe cale Domnului ierusalimitanii când a intrat El, Mesia, în cetate așezat triumfător pe un măgăruș, ci parte din straiele lor și crengi tăiate din copacii din jur (finic, dafin, frunze de palmier etc.). Nu flori, însă, nici o Evanghelie nu menționează vreo floare și poate nici nu era încă sezonul. Nici o floare acolo, textul spune clar: haine și crengi sau frunze smulse din copac.
Iar crengile apar, oricum, numai la Matei și Marcu (Mt 21,1 – 9, Mc 11,1 – 10). Luca și Ioan nu menționează decât hainele aruncate în drum. N-avem nici o floare nicăieri. Doar haine, crăci, flenduri și zdrențe.
ἄλλοι δὲ ἔκοπτον κλάδους ἀπὸ τῶν δένδρων.
In Marcu ( Mc 11,1) la fel, se aruncă și se împrăștie hainele în drum:
τὰ ἱμάτια αὐτῶν ἔστρωσαν εἰς τὴν ὁδόν:
pe când alții taie crengi din copaci:
ἄλλοι δὲ στοιβάδας ἔκοπτον ἐκ τῶν δένδρων.
Crengile au nume diferite în Matei și Marcu, însă ceea ce ne interesează este verbul aruncării în toate versiunile:
estrõsan / ἔστρωσαν / e-strõ-san
Este aoristul de la στρωννύω, strõnnuõ, a împrăștia, sau: στόρνυμι, stornumi, eu împrăștii. A împrăștia așa cum împrăștii paiele, straw, în mod uniform.
Pentru că aceeași rădăcină a dat în engleză straw : paie. Ceea ce împrăștii ca pat, culcuș, pentru oameni sau animale. To strew: strewn, strewed, straw.
Tot în greacă, aceeași rădăcină a mai dat și στρατός (stratós, “armata, un strat uniform de oameni”, căci și strat de la aceeași rădăcină vine). De aici însă și: strategia.
Mai interesant: în latină aceeași rădăcină a dat verbul sterno, sternere, de unde a-sterno: a așterne moștenit de noi. De aici avem noi așternutul, care la origine consta din paie împrăștiate. Așternut și straw au așadar aceeași etimologie indo-europeană.
Avem însă aceeași etimologie și în cuvîntul strat, din latinescul stratum. Un strat e ceva care a fost împrăștiat, a-șternut în mod uniform, ca paiele (straw). Nici nu e de mirare că în mai multe dialecte românești (dar și în albaneză: shtrat) strat, straturi e sinonim cu așternutul. Straturile sunt cearșafurile. Sau stratul din grădină, de legume, de pildă, care și el e întins, etalat. Strat (ca și așternut) este așadar etimologic înrudit cu englezescul straw. Pentru că se așterneau paie. Sau altceva, în mod uniform, precum credincioșii își estrõsan / ἔστρωσαν / așterneau hainele în fața lui Isus.
In mod deloc surprinzător, în Biblia gotică a lui Wulfila verbul grecesc estrõsan e tradus prin strawidedun ana wiga: le împrăștiau pe drum: to strew, straw, strewn, street. Wulfila a simțit acolo că estrõsan și strawidedun au aceeași rădăcină.
Street, da, desigur, pentru că cea mai prestigioasă evoluție a termenului este cea din strada / street / Strasse. Strada (la origine strata) nu e altceva decât o acumulare de straturi, de așternuturi de paie sau altceva împrăștiate uniform și compact. Strewed englezesc e echivalentul perfect al latinescului tardiv strata / strada.
Din nou, precum fidelii își estrõsan / ἔστρωσαν flendurile în fața Domnului, făcându-i o stradă spre suferință și salvarea păcatelor noastre, avem acum și revelația faptului că straw, street și strada au aceeași rădăcină cu așternutul și strategia, strat-egia.
Un strat compact de straie și crengi din copaci călca așadar măgărușul Lui, o stradă spre Golgota. Nici o floare însă acolo. Evenimentul biblic nu are nici o legătură cu florile și botanica. Eventual cu paiele, strada, strategia și moartea iminentă. Paiele așternute ale Logosului.
Intrarea lui Cristos în Bruxelles, James Ensor, 1888
25 Responses to Duminica Floriilor: o stradă de paie pentru Mântuitor… dar nici o floare acolo
Domnule. Ai reușit sa minimizezi un eveniment de acum +2000 ani. Felicitari! Unde este ADEVĂRUL?
Ce este adevărul?
Adevărul este un Cine?
“Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”.
Realitatea este adevărul și cum realitatea este relativa, noi având acces decât la o reprezentare a realității, prin urmare și adevărul este relativ fiind o reflectare a realității noastre. În concluzie adevărul despre care vorbim este subiectiv di nu obiectiv. Inceputul evangheliei lui Ioan, un început gnostic, încearcă sa spună ca adevărul obiectiv este accesibil doar inițiatilor,adica acelora care prin cunoaștere descoperă adevărul care vine de la Creator prin intermediul Cuvântului care-ți arata Calea ca sa înțelegi Viața.
Duminica Floriilor este o sărbătoare pe care creștinii au suprapus-o peste cele păgâne. Știm din descrierea lăsată de istoricul roman Aemilianus Marcellinus când serbau creștinii nașterea Domnului care nu corespunde cu cea de astăzi. Mai știm ca primii creștini erau sobri cu sărbătorile în opoziție cu păgânii. Dar pentru ca lumea greco-romana era religioasa și iubea serbările au fost inventate, redenumita sărbători păgâne ca fiind creștine. Dacă analizează cineva câte obiceiuri populare sunt de florii poate vedea cum creștinismul s-a suprapus peste alte credințe.
Frumos, asta e clasica. Gandesc ca daca o spuneai pe latina se prindeau mesterii…
Birt Nicolae. Nu văd prin ce a minimalizat o explicație, în esența ei de sorginte filologică, un eveniment de acum 2000 de ani. Nu exită nici o notă de persiflaj sau bășcălie în comentariul de mai sus.
Ar putea proveni si cuvantul stroh din aceiasi familie ? Etimologia data de dictionare ( stroh ar proveni din germanul stroh = paie ) nu mi se pare plauzibila, pentru ca strohul provine intodeauna din inflorescenele fanului, care, in timpul depozitarii, se lasa pe pod ( podea ) unde constituie un strat uniform.Numai dupa constituirea in strat “resturile” fanului capata denumirea de stroh. Am in vedere si faptul ca strohul se folosea candva si ca asternut.Paiele dau pleava, nu stroh.
https://ioanflorin.wordpress.com/2017/04/10/de-ce-dan-alexe-n-are-dreptate-atunci-cand-are-dreptate-sau-cum-am-pierdut-anul-acesta-o-sticla-de-talisker/
Am incercat sa intru in link dar pagina este goala si nu gasim subiectele!
Reblogged this on Trufe și Aguride and commented:
Esrtrada
[…] Duminica Floriilor: o stradă de paie pentru Mântuitor… dar nici o floare acolo […]
Așa, și?
Așa și? ce
[…] — Duminica Floriilor: o stradă de paie pentru Mântuitor… dar nici o floare acolo […]
[…] — Duminica Floriilor: o stradă de paie pentru Mântuitor… dar nici o floare acolo […]
Nu mele de Istrate de unde vine? de la Istros sau de la stratos?
[…] citit cu interes însemnările cetățeanului Dan Alexe (vezi AICI) la pericopele despre intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Din păcate, textul biblic nu […]
În cărțile bisericești se numește „Duminica stâlparilor”. Numele de „Florii” s-ar putea să aibă legătură cu vreo sărbătoare romană, dacă îmi aduc aminte eu clar.
Banuiesc ca Florii a venit de la Floralia, sarbatoarea romana, nu?
Bine că n-aţi pomenit de daci, că sărea Dan Alexe la bătaie…
Cand vrea Dan Alexe de la frunze, vegetație, la flori este doar un pas semantic care poate conduce la alte analogii spre flori eventual operele lui Monet. Cand nu vrea Dan Alexe frunzele de palmieri nu mai sunt vegetatie-flori ci vegetație paie-straturi-stradă. Ba chiar îți demonstrează ca intre frunze și strada este o legătură logică mai puternică decât între frunze și flori 🙂 N-ai cum să nu îl admiri pe omul acesta 🤓.
Floriile nu au nici o legatura cu Isus. Aceasta religie a fost pusa la punct de romani si unele sarbatori au fost integrate in noua poveste.
Floralia era o sarbatoare romana care tinea 6 zile si la care erau prezenti si taranii si prostituatele printre bogatii Romei care aveau parte de sarbatori in general. Se purtau flori pe cap, in par…
Evangheliile care istoric vorbind incep cu Marcu si nu Matei arata exact cum povestile despre Isus se infloresc si cum personajul ajunge ditamai zeul in Ioan. Este un basm frumos cu vagi urme de adevar care din pacate a tinut mult prea mult.
Daca floriile s-ar fi intamplat asa cum sunt descrise in Evanghelii atunci din partea romanilor Isus era deja condamnat la moarte. Rebeliunea impotriva sistemului inseamna moarte.
Chiar si in acest sens Evangheliile evolueaza de la “vinovati sunt romanii” la “vinovati sunt evreii”…pentru ca altfel religia asta nu ar fi existat niciodata la acest nivel in sensul ca romanii nu ar fi acceptat-o ca religie de stat.
Era flaviana aduce insa multe schimbari…de citit.
[…] Dan Alexe explică ce se sărbătorește de Florii. […]
Este minunat acest personaj Alexe Dan, păcat însă că paiele la care se referă înlocuiesc creierașul lui. De altfel, acest om “de bine” este un atotștiutor…,vedeți și voi!
Si daca cracile alea aveau flori pe ele mai pula?