Arrival (2016)
De: Denis Villeneuve
Cu: Amy Adams, Jeremy Renner, Forest Whitaker
In Arrival, extratereștrii ajung pe pământ în niște gigantice cochilii plutitoare, iar CIA și Pentagonul o angajează de urgență pe profesoara de lingvistică Amy Adams (actrița, numele ei din film e irelevant) ca să intre în contact cu bestiile din cosmos și să descifreze ce bolborosesc, dat fiind că ea mai tradusese anterior pentru CIA din farsi (persană), așa că agenția are încredere în cunoștințele ei.
Aparent, autorii scenariului au crezut că farsi este o limbă foarte dificilă, care te ajută să intri în contact cu Aliens.
Acei Aliens sunt niști polipi gigantici cu șapte tentacule (heptapozi), care plutesc în vapori mefitici și dătători de clarviziune.
Polipii din cosmos, sau caracatițele galactice, comunică nearticulat, prin niște mormăituri drăcești și bolboroseli, cam la fel cum fac balenele și delfinii, însă au construit nave care zboară cu viteza luminii (sau de un milion de ori viteza luminii, oricum n-are nici o importanță) și se exprimă în scris printr-un sistem ideografic complex, care constă în niște cercuri cu pete și puncte, ca un fel de ticăloșenii Rorschach ce dau coșmare nesănătoase.
Mai joacă acolo Jeremy Renner, într-un rol total neclar, și Forest Whitaker, care completează cota obligatorie la Hollywood de nigger inteligent și dur.
Acum, Arrival, dincolo de ceva efecte vizuale drăguțe, cu tentaculele heptapozilor care desenează ideograme circulare din fum, e interesant doar pentru că pune problema descifrării limbajului unei specii străine. Mai amintește filmul și teoria behavioristă (celebră o vreme, dar cu premise false) numită uneori teoria Sapir-Whorf, de la numele a doi lingviști americani, care teorie spune că limba pe care o vorbim ne determină acțiunile și comportamentul (behavior). Fals, cum știm azi.
Filmul Arrival pune așadar problema limbajului și a comunicării, la fel cum stârnește o reevaluare a tuturor clișeelor despre limbă, vorbire și limbaj (sau, la Saussure: langue, parole, langage).
Multă lume își pune și astăzi întrebarea (admirabil rezumată într-un roman al lui Soljenițîn în care Stalin se căznea să decidă dacă limbajul ține de infrastructură sau de suprastructură) dacă limba este o achiziție socială sau un instinct.
La fel, se mai pune întrebarea dacă noi căpătăm mai multe personalități învățând și asimilând mai multe limbi. In film, Amy Adams e chiar întrebată de partenerul ei Jeremy Renner dacă nu cumva devine și ea un polip extraterestru comunicând cu aceia (chit că respectiva comunicare se efectuează pur vizual și grafic).
Bun, toate teoriile astea populare au fost demontate de mult ca fiind false, dar se poate totuși pune întrebarea dacă un script circular din pete de cerneală cum e cel folosit de sepiile extraterestre din Arrival ar putea fi descifrat în absența cunoașterii limbii lor mormăite, care aduce cu cea a unor delfini satanici. Răspunsul este: NU !
Nu este posibil să descifrezi un sistem de scriere fără a cunoaște, fie și folosind felurite ipoteze de lucru, limba în care a fost ticluit.
Descifrările celebre: egipteana veche pentru Champollion, hitita pentru cehul Hrozny, scrierea maya pentru rusul Knorozov s-au bazat pe cunoașterea unei limbi înrudite cu cea din scriere. Champollion cunoștea copta, limba egipteană modernă, astăzi moartă, dar care descinde direct din egipteana hieroglifelor și a avut imensul noroc de a da peste o inscripție bilingvă, în greacă și egipteană; Hrozny cunoștea cuneiformele asiriene și a dat peste un text hitit în cuneiforme în care a identificat termenul watar = apă în hitită (și alte limbi indoeuropene precum engleza) – plecând de acolo, a aplicat o grilă de descifrare indoeuropeană; Knorozov s-a bazat pe ipoteza că scrierea maya e bazată pe strămoașa unei limbi maya încă vorbită astăzi în Yucatan, în Mexic, și a pornit de acolo ajutat de un manuscris medieval al unui misionar spaniol care dădea valoarea fonetică a unor glife.
In filmul nostru însă, nu avem nimic similar. Caracatițele care zboară cu viteza luminii sunt surprinzător de pasive lingvistic, prin capul lor scârbos dar bine intenționat nu trece ideea să o ajute pe Amy Adams să le înțeleagă bolboroselile și cercurile pătate, o lasă să facă ea tot, să găsească neverosimila cheie.
La un moment dat, filmul se termină.
Despre tentativa mea de descifrare a limbii etrusce, a acelor eleganți etrusci care au fondat Roma, dar ne-au lăsat mii de iritante inscripții de neînțeles:
A structural comparison of Etruscan with the Kartvelian languages
Despre idei false în lingvistică am mai zis la microfon și aici, pe Europa Liberă:
„Di ci”, „di și”: etiologia în lingvistică, sau de ce vorbesc moldovenii „altfel”
http://www.europalibera.org/a/28249907.html
Alte filme cu Amy Adams:
Big Eyes (2014) – despre psihopați și furtul intelectual
https://cabalinkabul.com/2015/04/08/big-eyes-2014-despre-psihopati-si-furtul-intelectual/
American Hustle, un film frumos, cu o “voice over” care se împotmolește magistral
‘Her” – o lecție de scenariu… și cum se trișează…
https://cabalinkabul.com/2014/03/19/her-o-lectie-de-scenariu-si-de-cum-se-triseaza/
A mai jucat și în The Master, fimul perturbant cu Joaquin Phoenix și cu răposatul Philip Seymour Hoffman:
“The Master”- o manipulare fără sfarsit…
https://cabalinkabul.com/2013/03/17/the-master-o-manipulare-fara-sfarsit/
Alte filme cu Jeremy Renner:
“Mission: Impossible — Rogue Nation”, o decriptare ideologică, sau: când China decide ce vedem la cinema
Avengers: the Age of Ultron (2015) – Fabrica de Dumnezei
https://cabalinkabul.com/2015/05/03/avengers-the-age-of-ultron-2015/
— Alte filme cu Forest Whitaker:
Star Wars, Rogue One: din care aflăm din nou că nu există variantă “corectă” a mitului
The Butler (Majordomul) – un film eficace, dar care nu ne păcălește
https://cabalinkabul.com/2013/09/13/the-butler-majordomul-un-film-eficace-dar-care-nu-ne-pacaleste/
10 Responses to Arrival (2016), despre cum se descifrează limba polipilor cosmici și a etruscilor morți elegant
Filmul Arrival pune, pe lăngă problema limbajului și a comunicării și problema alegerilor: ce aș face dacă ar fi să știu totul dinainte?Aș schimba sau n-aș schimba cursul evenimentelor? 🙂
Trebuie spusa cea mai tare chestie cinematografica din noul val romanesc. Film romanesc (afacerea est dacă nu mă insel) SUBTITRAT ÎN LIMBA ROMANA. Superba recunoaștere a neputinței și disperării.
[…] in competitie la Best production design cu Arrival și La La […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2017/01/23/arrival-2016-despre-cum-se-descifreaza-limba-polipilor… […]
[…] competiție pentru cel mai bun film cu Arrival și La La Land, dar nu știm de […]
[…] Figures e nominalizat în trei categorii, printre care Best Picture, în competiție cu Arrival și La La […]
[…] fost selecționat într-o singură categorie, pentru imagine, Best cinematography, împreună cu Arrival și La La Land (cf. linkuri mai jos). Dar chiar și pe partea de imagine, offf… Da, peisaje […]
[…] competiție la Oscar cu Arrival, La La Land și Hidden Figures, Moonlight e un film cu negri duri, oprimați de societate, idioți […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2017/01/23/arrival-2016-despre-cum-se-descifreaza-limba-polipilor… […]
[…] doar că oricare din filmele în competiție merita mai mult premiul decât Moonlight, inclusiv Arrival, La La Land sau Hidden Figures merita premiul (dar nu Fences). Moonlight a mai primit și […]