.
Maidan e numită piața centrală din Kiev, termenul venind din turcă (prin tătarii din Crimeea). Româna (cea din România, nu însă și din Republica Moldova) e singura limbă în care maidan a luat un sens depreciativ.
Venit din turcă, meydan a intrat în toate limbile care au avut de-a face cu Imperiul Otoman, inclusv așadar în Ucraina. In turcă, însă, termenul vine din persană și arabă. Termenul persan care desemnează o piață vine însă la rândul lui din arabă, unde medina înseamnă pur și simplu oraș. Araba însăși luase medina din siriacă și ebraică, in ebraica modernă medina desemnând statul, Medinat Israel. In arabă, de asemenea, e numele orașului prin excelență în care se refugiase Mahomed: Medina.
Este vorba, in orice caz de un termen care trimite la un urbanism avansat, iar în majoritatea limbilor afară de arabă și ebraică maidan desemnează o piață pietruită, un loc central.
Doar în română maidan e practic un teren viran și nepietruit prin definiție… La Kiev e piața centrală a capitalei; la români maidan e doar un teren abandonat… Trimitere la două noțiuni diferite de istorie a urbanismului. Nu ar trebui să ne mirăm: străzile din București erau în trecut atât de noroioase, șuvoaie mocirloase acoperite cu scânduri, încât au fost numite… poduri: Podul Mogoșoaiei, de pildă (Calea Victoriei de azi).
Aici trebuie să căutăm originea lui a cerși: în balcanicul și turcescul cearșia, piața, talciocul, centrul și fudiliile târgului.
Așa cum târgul grecesc agora a dat agorazo, a cumpăra, iar piața slavonă trg, târgul, a produs a târgui, tot așa cearșia balcano-turcească a dat la noi: a cerși.
De aici, de la cearșie, vine cerșetoria, nu de la a cere.
Avem o dovadă indirectă în originea lui cherhana: în toata lumea irano-otomanã, din India pîna in Balcani si in toata Asia centrala, sintagma persanã “karhana” a devenit termenul generic pentru atelier sau fabrică (de la pers. kar = munca, a munci, si hana = casã, local, cladire… karhana >> locul in care se munceste organizat, atelierul.
Si astazi, din hindi pînã în turcã, karhana = fabrica, uzinã, atelier, etc., orice loc in care se munceste structurat, in echipa. Numai in românã, mostenit din contactul cu otomanii, in special in Dobrogea, cherhana desemneaza exclusiv locul in care se pune peștele in lazi si butoaie…
… era in mod vizibil singura activitate de manufactura organizata a cerșetorilor de localnici.
Derizoriul lingvistic este însă general în Balcani. Am pomenit mai sus Logosul lui Platon și Socrate, însă Logos și-a pierdut în greaca modernă sensul. O trimitere comică spre Vorbă și Cuvânt (Εν αρχή ην ο Λόγος, La început a fost Cuvântul, ο Λόγος) mai are doar în termenul άλογο, a-logo, literalmente”cel care nu vorbește” și care desemnează: calul !
De aici, de la grecescul alogo, lipsit de logos, am calchiat și noi formula: necuvântătoarele pentru a numi animalele.
3 Responses to A cerși prin Balcani…
O mica obiectie, mocirla strazilor era o belea intalnita peste tot in Europa, nu doar in “metropola” bucurestiana, ca dovada, fotografiile de epoca de oriunde si razatoarele omniprezente in arhitectura cladirilor.
Mie îmi pare că ar fi mai justificată apropierea de stilul zeflemitor, derizoriu ori de batjocură utilizat de noi în multe cazuri care implică cuvinte de altă origine. Exemplu: niznai, mojic, sictir şi multe altele care nu-mi vin acum în minte.
Ştie cineva etimologia cuvântului nevleg?
S-auzim de bine.
Bravo domnule!