Picture1
.

In perspectiva apariției iminente la Polirom a labirinticului volum de povestiri In punctul lui rebbe G., am sa prezint pe rând cele 22 de cărți numite arcanele majore ale jocului de tarot. După Nebun, Le Mat, cartea fără număr, despre care am scris aici, iată acum Roata Norocului, La Roue de Fortune.

Având numărul 10, X, ea corespunde literei ebraice yod, iod, cea care a devenit i, iota, in alfabetul grec si in cel latin.
.
Roata Norocului e povestirea a zecea, Carla cu șaua în fantă, dar, ca in orice labirint narativ, cartea La Roue de Fortune apare in multe alte povestiri, deja in prima, Lumea ca spoială și înfometare, unde este o comedie de bâlci, Roata Morții, de pe care vomită naratorul mahmur in vreme ce primește un blowjob. In povestirea Carla cu șaua în fantă,este roata din spate a bicicletei.
.
Tot la roată si la vedenia lui Iezechiel mai fac aluzie si in descrierea scenei in care Carla vine cu copilul in cărucior. Iezechiel vede in cer vehiculul mistic, căruciorul sacru care in Cabală avea sa devină căruța Mercabă (numele dat cu umor tancurilor israeliene, pentru cine nu știa: Merkaba, căruța celestă din Iezechiel) însoțită de cele patru vietăți care mai figurează si pe ultima carte numerotată a Tarotului, Lumea, XXI (ultima, căci Le Mat, jokerul mistic, nu poartă număr.
O știam pe Carla de la supermarket, o văzusem deja cu căruciorul prin cartier, împingându-l cu vigoarea cu care se dă impuls unui berbece de asalt. Îmi spusesem pe loc că dacă se râde de bărbați că nu-și controlează țâșniturile de adrenalină când se trezesc cu o armă bine uleiată în mâini, echivalentul la femei este căruciorul blindat. De câte ori, pe trotuar sau în vreun magazin, n-am avut cu toții în față câte una care vine frontal, cu figură dușmănoasă, fălci încleștate, împingând spre tine căruța Merkabă din vedenia lui Iezechiel, tancul lui Rommel în pustiul Libiei, atacând direct, ață, implacabil și fără să-ți arunce vreo privire când tu plonjezi într-o parte, lăsând-o să treacă triumfal cu chivotul pe roți în care o arătare stacojie urlă modulat ca sirena pompierilor. Piedica discretă poate fi atunci riposta, încoronată de un remake al scenei scărilor din Crucișătorul Potemkin.
in-punctul-lui-rebbe-g_egoproza
Apoi, Carla are șaua în fantă si pentru ca in Histoire de l’Oeil a lui Georges Bataille, cea mai violent-pornografică scriere din literatura modernă, cand eroina, nimfomana asasină Simone, pedalează goală pe bicicleta, frecandu-și vulva de șa, naratorul are impresia ca roata din spate, învârtindu-se rapid si prăfuit, ii dispare fetei in fantă, provocându-i orgasmuri in serie… Asta da roată a norocului !
.

Acum despre litera yod, iod,י, a zecea, ca si cartea respectivă de Tarot, si despre fortune (La Roue de Fortune):

Litera iod, i, este litera cea mai măruntă, ca dimensiuni, in toate cele trei alfabete, ebraic, grec si latin (toate trei descinzând in linie dreaptă din cel fenician, de altfel). In alfabetul ebraic, iod e practic doar un punct suspendat,  י . In alfabetul grec e o liniuța verticală. La fel era si in cel latin, pana cand in Evul Mediu i s-a adăugat un punct, pentru a face litera sa se deosebească de un simplu separator de paragrafe, cum e ăsta:  | .
(Si nu ne putem împiedica sa ne întrebam dacă nu cumva punctul adăugat deasupra lui i, iota, nu căuta de fapt sa imite litera ebraică, aceasta fiind la rândul ei practic doar un punct… la mine: punctul lui rebbe G.)
.
Cititorul nu-și va da seama, la o primă lectură, ce țesătură de simboluri e ascunsă sub aparența frivola a acelor 22 de povestiri erotice (încă o data: 22 e numărul cărților majore din Tarot si al literelor alfabetului ebraic, ceea ce a stârnit o întreaga școala de ocultism cabalist creștin in occident in secolele XIX-XX). De pilda, in Carla cu șaua în fantă, care corespunde cartii de Tarot Roata Norocului (personajul umbla pe bicicleta) si literei iod, i, iota, copilul urlător e dat cu iod:

Mersesem la ea acasă, sperând că va fi lăsat copilul în arendă undeva. Dimpotrivă, când am intrat tocmai îi dădea sânul, făcând în același timp dublajul sonor al unui film porno. Mașinuța vie de urlat, mânjită cu iod roșiatic pentru a încetini nu știu ce boală care în trecut ar fi fost mortală, sugea tăcută din ea, rotind din ochi și degete dolofane, în vreme ce Carla horcăia și gemea foarte natural și convingător, sincronizându-se cu nesfârșitele și nefireștile împerecheri de pe ecran, timp în care-i dădea sânul copilului. Avea la îndemână, pe două mese stânga-dreapta, tot felul de obiecte moi, cârpe si străchioare cu clei pentru a produce plescăituri și bolboace sonore.

De aceea Carla îi reproșează naratorului: Nu pricepi oiotă. Expresia, învechită, a nu pricepe oiotă, făcea la origine direct aluzie la literă: iota fiind cea mai maruntă, ca dimensiuni, din alfabet. La fel, expresia frantuzeasca  ne pas bouger d’un iota. Asta vine din Evanghelia lui Matei: Caci adevarat zic voua: inainte de a trece cerul si pamantul, o iotă din Lege nu va trece.
La fel:  Tu ne comprends point, spun francezii. Le point de rebbé G. 
.
Isprăvind cu iota asta, sa trecem acum la noroc, fortune, La Roue de Fortune. Fortune este de fapt același cuvânt cu românescul furtună. Am mai spus-o si in Dacopatie:  familiara furtună nu e altceva decât italianul fortuna (=noroc), urcand la latinescul Fortuna(=șansa divinizată). Nouă ne-a venit prin sîrbă (vrtuna), bulgară (fărtuna) sau greacă (φοuθρτοῦνα) din… turcă (fırtına), care la rândul ei îl luase din italiană (genoveză) in sensul exclusiv de stihii… furtună.
.

In engleză, latinescul medieval fortune înseamnă astazi exclusiv avere, in schimb in franceza veche, precum in italiană, ambivalentul fortune începuse sa se specializeze in sensul de dezlanțuire a stihiilor, a elementelor marine: “Leurs vaisseaux eurent si grande fortune sur mer, que plusieurs nefs furent perdues.” (Froissart). De aceea si astăzi in franceză pînza ce poate fi lăsată ridicată pe vreme de stihii e numita “voile de fortune”.

(Am menționat turcescul fırtına [pronuntat: fîrtîna], luat de noi ca furtună, și pentru că ne arată ce relative sunt convențiile grafice: pentru a reda vocala închisă î, cea pentru care româna folosește o căciuliță, un accent circumflex (î, â), lingviștii lui Ataturk  au decis sa înlăture punctul de pe i, revenind la forma primitiva a literei:  ı .

Asa încât, sub aparența lor de frivolitate erotică, povestirile din In punctul lui rebbe G. ascund o întreaga rețea de simboluri si referințe culturale. N-am sa le spun pe toate. Poți citi Ulise al lui Joyce si fără sa ai mari cunoștințe despre Odiseea. Toate metaforele criptate se situează la un alt nivel hermeneutic. Ba chiar Joyce a scris-o dinadins asa. Referințele literare ai mitologice precise din Ulise sunt, pentru cine le ghicește, ca un joc suplimentar (precum metafora cu “marea de culoarea mucilor“)
 cine se va mulțumi doar cu spoiala narativa de sex si moarte tot va fi câștigat.
Cu Joyce in Pula…
Cf. si:

Tarot: Cine este Le Mat?

https://cabalinkabul.com/2016/09/21/tarot-cine-este-le-mat/

In punctul lui rebbe G.

https://cabalinkabul.com/2016/07/19/in-punctul-lui-rebbe-g-3/

Despre autentica simbolică a Tarotului și cum nu e bine să te joci cu simbolurile, aici:

Introducere în Tarot (cap. 1): Ignoranța lui T.S. Eliot în The Waste Land…

https://cabalinkabul.com/2016/08/04/introducere-in-tarot-cap-1-ignoranta-lui-t-s-eliot-in-the-waste-land/

“Marea de culoarea mucilor”!… ( In Pula, Joyce dezleagã secretul lui Homer)

https://cabalinkabul.com/2013/01/26/marea-de-culoarea-mucilor-in-pula-joyce-dezleaga-secretul-lui-homer/