“Maldoror trecea cu buldogul său și iată că vede o fetiță ce doarme sub un platan. Crezu mai întâi că vede o roză. Se dezbracă repede, ca omul care știe ce va face. Gol ca o piatră, se aruncă pe fetiță, smulgându-i rochia… în plin soare!
Nu insistăm pe neplăcerile cauzate. Nemulțumit, Maldoror se îmbrăcă la loc rapid, privind spre cărarea prăfuită de unde nu venea nimeni, și ordonă buldogului să gâtuie cu colții fecioara sângerândă. Ii arată dulăului unde să muște locul prin care încă respiră victima mursicată și se retrage, ca să nu vadă cum intră dinții în venele rozalii. Porunca îi păru prea severă buldogului. Fiara crezu că i se cerea ceea ce se făcuse deja, așa încât acel lup cu botul monstruos violă la rândul lui delicata copilă.
Din pântecul ei sfâșiat sângele îi curge de-a lungul picioarelor, în iarbă. Gemetele ei se amestecă cu plânsul animalului.
/…/
Maldoror aude agonia durerii, mirându-se că victima era atât de tare încât încă nu murise. Se apropie de altarul sacrificiului și, văzând că buldogul se dădea unei josnice împerecheri, cu capul ridicat deasupra capului fetei, ca un naufragiat deasupra valurilor și furtunii, îi dădu un picior în bot care îi sparse câinelui un ochi. Buldogul o luă la fugă pe câmp, trăgând după el, pe o bucată de drum ce pare întotdeauna prea lungă, trupul fetei.
/…/
Stăpânul câinelui scoase un briceag ca un scalpel și, văzând că gazonul încă nu dispăruse sub sânge, despică, fără să pălească, vaginul nefericitei copile. Din gaura lărgită extrase organele interne: mațele, bojocii, plămânii, ficatul și în final inima, toate aduse la lumina zilei prin gaura înspăimântătoare.
Sacrificatorul vede atunci că fetița era moartă de mult, ca un pui de găină golit de măruntaie…”
Fragment din “Cântecele lui Maldoror” de Lautréamont, monument al literaturii franceze…
Doar așa pentru că ne întoarcem la o mentalitate prudă și temătoare, iar în România se reproșează unor autori că ar exagera în descrierea sexualității și a violenței.
Mi s-a spus și mie recent la o editură.
Si, da, Lautréamont era mult mai violent si nociv chiar si decat Sade. Oare ce ar fi crezut și înțeles Tagore, să spunem, dacă ar fi citit Sade și Lautréamont ?
Despre Lautréamont si Sade am mai scris aici:
Surrealist bestiality avant la lettre (not for the fainthearted)
https://cabalinkabul.com/2013/07/05/surrealist-bestiality-avant-la-lettre-not-for-the-fainthearted/
La masă cu pelicanul, sau când Cantemir restabilește un adevăr biblic
Cum am fost Marchizul de Sade…
https://cabalinkabul.com/2015/07/14/cum-am-fost-marchizul-de-sade-2/
6 Responses to Despre Lautréamont și cum n-avem habar ce înseamnă violența reală în literatură
“Păi măi dar tinerii din ziua de azi nu mai citesc nimic” ………. Răspuns: Foarte bine, chiar încurajez “necititul”. Orice joc pe calculator nu poate întrece în violenţă grafică porcăria mai sus expusă.
Reblogged this on MM's Blog and commented:
Fragment din “Cântecele lui Maldoror” de Lautréamont, monument al literaturii franceze…
Francezii din vremea lui Lautréamont şi din cele 7-8 decenii după moartea lui erau mai puţin şocaţi de obiceiul tăierii victimei la mațe, bojoci, plămâni, ficat și inimă cu scalpelul. Fiindcă aşa se distrau ei, tăind capete. Iar acum se miră că arabii au învăţat asta de la ei şi se luptă să îşi depăşească profesorii.
(Indiciu: căutare cu Google, ce sancţiuni aplicau francezii pentru avort înainte de 1950.)
Slavaaa Junker, Slavaaa FMI, Slavaaaa USA, Slavaaa Rosssiiiiaaa, Slava russian mobs, yidish mobs, arab mobs, Slavaaa financial advices & trading, Slavaaa corruption, Slava FIFA§UEFA care organizeaza meciuri de desene animate, spalari de bani si racketing cu fotbalisti, si mai puteti adauga tot felul de alte slave in functie de dorinte si cunostinte.
[youtube https://www.youtube.com/watch?v=ngRm5mBLTPQ&w=560&h=315%5D
Era sa uit. Unchiul Sam a zis ca nu el de vina ca niste idioti grobieni care au primit cadou (oarecum) sisteme de supraveghere electronica si online le foloseau eventual ca sa se amuze si nicidecum in scopurile bine stabilite.
Oooo sa traiti domnul Sever Voinescu! Gradul e mai mare ca functia la dumneavoastra sau invers? Eu cred ca sunt mici amandoua. Aveti asa, o urma rotunda pe freza. E de la sapca de pionier. Asa e domne’, noroc cu traducerile actualizate din Shakespeare, ca altfel, nu stiu, cred ca era de groaza. Cum cultura a ce a mai ramas din romani se apropie de nivelul culturii de capsuni eu va propun sa va scriu si eu un text cu tematica literar artistica, dar nu anglo – saxona ci gitano-hispanica: hastalavista bafto delo delo!