Pentru admiratorii lui Michel Onfray, filosoful și moralistul nr 1 al Franței de azi, care în ultima vreme alunecă pe o pantă fără limită a provocării, cotidianul din Bruxelles Le Soir publică azi un interviu cu el, în contextul atentatelor de la Bruxelles, în care Michel Onfray spune: “Credeați că patru milioane de musulmani uciși de Occident nu vor conta?”
Michel Onfray, care dă asigurări că a citit Coranul “cu pixul în mână”, spune că textul Coranului nu îndeamnă la violență și că e vorba doar de fraze scoase din context. El compară chiar recuperarea Coranului de către teroriștii musulmani cu recuperarea lui Nietzsche de către naziști. Dacă scoatem lucrurile din context, spune el, atunci și Noul Testament predică violența, dacă e să luăm de pildă episodul în care Isus gonește neguțătorii din templu și sparge tarabele.
Ziarul belgian obiectează însă că nici un creștin astăzi nu justifică violența bazându-se pe textul Bibliei. Civilizația iudeo-creștină, spune însă Michel Onfray, “nu mai are mijloacele de a fi violentă”. Există însă pasaje în Vechiul Testament folosite de evreii integriști pentru a justifica interdicția de a ucide.
In mare, potrivit lui Michel Onfray, întreg progresul moral și social al catolicismului (căci numai la catolicism se referă el, iar nu la creștinism în general) se datorează resemnării și lipsei de vlagă. Și, desigur, influenței subversive a Iluminismului. Lumea islamică, în schimb, precizează el, ca o scuză insistentă, nu a avut niciodată gânditori precum Erasmus, Montaigne, Voltaire, Nietzsche sau Freud.
Intr-un interviu mai vechi, imediat după atentatele din Paris, din 13 noiembrie, interviu acordat aceluiași cotidian belgian Le Soir, Michel Onfray aruncase deja:
— “Franța si occidentul trebuie să înceteze cu politica lor islamofobă.”
Le Soir îl întrebase atunci, sub emoția atentatelor din Paris, dacă nu are impresia că acuză victimele mai degrabă decât făptașii.
Michel Onfray răspunsese: — “Trebuie să ieșim din timpul jurnalistic al emoției și să intrăm în timpul lung al reflecției filosofice. Ceea ce s-a petrecut vineri 13 noiembrie este un act de război, dar e un război care a fost declanșat acum un sfert de secol de către clanul Bush și aliații lui prin distrugerea Irakului lui Saddam Hussein.”
Si Michel Onfray continua atunci apărând “poporul comunității musulmane planetare”. — “Primul agresor e occidentul”, spune Michel Onfray.
El reia toate acestea și în interviul de azi. Terorismul, spune el, este “răspunsul dat de cei slabi celor puternici”. — “Saddam Hussein, Gaddafi, Bașar El Assad fuseseră primiți cu brațele deschise în Franța. Ei nu păreau să amenințe Franța cu atentate până când Occidentul a mers să le bombardeze țările.”
“Operațiunile militare inițiate de Bush după 1991 au cauzat moartea a patru milioane de musulmani. Vi se pare puțin?”
Nu e de mirare că Michel Onfray, fostul gânditor provocator și exeget libertar al lui Nietzsche, Camus și al “gândirii de amiază“ este citat aprobator de către Statul Islamic și ideologii săi.
Singurul lucru care poate fi admirat în noile sale piruete este abilitatea cu care amestecă adevăruri plate cu invective elegante și neadevăruri grotești. Și, desigur, felul în care el inventează un “popor al comunității musulmane planetare”, agresat în bloc de un occident desacralizat și vlăguit… altfel zis: exact mesajul Daesh, al Statului Islamic, doar că dictat de Michel Onfray cu superioritate de cafenea pariziană.
———–
Despre Michel Onfray și Nietzsche mai scrisesem aici:
10 Responses to Când Michel Onfray face jocul Statului Islamic…
Așadar, pe de-o parte Occidentul nu mai are “mijloace de a fi violent” dar totuși a ucis 4 milioane de musulmani. În aceste condiţii aştept momentul în care civilizaţia iudeo – creştină va avea mijloace de a violenta partea masculină şi matură a rape-fugiaţilor din vest. Apropo, această parte a musulmanilor nu era cazul să nu aibă timp de trecut Mediterana deoarece ar fi fost cazul să lupte în ţările de origine (indiferent de ce parte)? Remarc faptul că dl. din imagine nu pare a purta pe corp vreo cicatrice (indiferent dacă originea acesteia s-ar fi datorat muncii grele sau vreunui sport contondent) ceea ce spune multe. Din câte îmi aduc aminte parcă Platon înainte să filozofeze își purtase fizicul prin suprafețele de lupte libere ale Greciei antice.
Irakul e populat de irakieni, teroristul-manelist Salam de Salam e marocan, refugiaţii sunt sirieni şi Gaddafi libian.
Ideea de a-i pune pe toţi la un loc ca şi cum ar fi un singur neam cu un măreţ conducător (scorniceştean) sună destul de absurd.
Nea Onfray ăsta doar vrea să epateze. Pentru că e ’cool’ şi ’trendy’ (mai ales în sferele francofone) s-o faci pe-a Gică-contra.
Dă bine şi la vânzări… 🙂
multi agenti kgb/fsb in occidentul asta vlaguit…
cand il acuzi pe Bush de actualele violente ale extremistilor musulmani, inseamna ca esti dus cu pluta rau de tot…
si nici o acuzatie la “political correctness” si dezastrul creat de ele in occident… (oare cum dreaci s-a vlaguit occidentul asta?) si presiunea lor asupra religiei, (in general); e adevarat, ele dezarmeaza crestinismul si sufla in pinzele islamistilor…
ce sa zici in fata acestor aberatii?
“Multi chemati, putini alesi!” Problema e doar cine alege si promoveaza. In rest… blablalba
nesecitoO saber el precioO del boOletoo poOr favoOr!!es un placer saber que la banda mas chida de toOdoO MéxicoOse presente en nuestra ciudad!! Y QUE VIVA EL ROCK & ROLL
Conflictul cu Islamul e inevitabil odata ce intri in contact el dar, intradevar, Vestul l-a amplificat prin aducerea de zeci de miloane de musulmani in Europa in ultimii 30 de ani. L-a transformat astfel intr-un conflict intern permanent ce ar fi putut fi evitat daca ar fi controlat imigratia.
Intelighentia frantuza da tonul la perversiuni ideologice . Baudrillard era in extaz dupa 9/11 , spunind ca acele atentate impotriva ,statului, autoritar ( a unei abstractii deci , nu impotriva unor oameni cu slujbe ) era ,visul, oricarui european ( el vedea in actele teroriste o ,deconstructie, a capitalismului ) , Derrida ii tinea isonul , vorbind despre cai verzi pe pereti , Foucault lauda revolutia iraniana etc. , etc. , ca sa nu ne intoarcem pina la Sartre , maoistul . Mi se pare ca la sadismul teroristilor raspunde un masochism postmodernist ( si nu doar figurat , Foucault , Bataille , acesta isi exprima regretele ca nu a putut ,perfortma, un sacrificiu uman ! , din pur interes antropologic , fireste , mai toti , nietzscheeni- freudieni , cu fineturi ) . Postmodernii astia hermafroditi sunt , pesemne , excitati de razboinicii pagini si barbari .
Comparatia permanenta a “Orientului” cu istoria “Occidentulul” e o pista derulanta. “Orientul” nu a avut reformatie. Nu a avut iluminare. Nu a a ut ganditori, ca… . Noi suntem norma, ceilaltii sunt cei care nu corespund la norme. Mi se pare ca Edward Said a scris cartea sa degeaba.
[…] primul rând, Charlie H. îi lichidează pe oportuniștii precum Michel Onfray, filosoful și moralistul nr 1 al Franței de azi, care în ultima vreme alunecă pe o pantă […]
[…] Când Michel Onfray face jocul Statului Islamic… […]