Despre un plagiat al unui fost ministru al lui Ponta: informaționarul societal Răzvan Cotovelea…

Răzvan Cotovelea citeste o prezentare in cadrul conferintei internationale “Mediafax Talks about Digital Europe”, in Bucuresti, marti, 25 martie 2014. SILVIU MATEI / MEDIAFAX FOTO

—

Denunțasem acum ceva vreme un plagiat grosolan al răposatului autor de SF Ion Hobana, care furase din nimeni altul decât Isaac Asimov.

De data asta, peștele este mai mic, însă plagiază din nimeni altul decât Robert Putnam. Robert Putnam este un foarte mare politolog de la Harvard, iar plagiatorul e Răzvan Cotovelea, care anul trecut, în 2014, a fost “Ministrul Societății Informaționale” (?!!) în guvernul Ponta III. Din 2005 predă la Scoala Nationala de Studii Politice.

Ca să plagiezi din Putnam, trebuie să fii foarte prost sau să nu știi cine e Putnam. Sau (cel mai probabil) și una și alta.

Articolul lui Cotovelea The process of changing the European institutional system – a conceptual approach to the institutions,  publicat în 2014 în Analele Universității din Oradea:

.

și care poate fi citit aici: Anale_2014 este în bună parte plagiat din :

.

Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy, de: Robert D. Putnam, Robert Leonardi, Raffaella Y. Nanetti (Princeton University Press, 1993). Un click pe fotografia de mai sus, sau pe titlu, duce la cartea lui Putnam.

La întrebarea: cum a putut  “Ministrul Societății Informaționale” să fure din Putnam fără să se gândească că va fi prins? răspunsurile sunt simple:

“Institutions shape politics. Rules and standard procedures of institutions, leave their mark on the political medium, namely because they structure political behavior. Institutions influence because they give shape to identity, power and strategy.

– Institutions are shaped by history. History matters because of its dependency trail: what happens first (even if somewhat accidentally) influences what will happen later. Individuals can choose their institutions, but cannot chose the circumstances created by them and their choices influence the rules by which their successors will have to choose by.”

Mai departe, Cotovelea preia, rescriind, hălci întregi, practic tot aparatul metodologic al lui Putnam, fără ghilimele, dând însă de data asta o referință bibliografică.

Textul furat e reformulat în engleză, fără ghilimele, pentru a înșela softurile de detectare a plagiatului. Iată astfel ce preia Cotovelea din cartea lui Putnam, începând de la pagina 9, de la understanding the dynamics of institutional performance.

The literature provides three ways of explaining performance (Putnam and Leonardi, 1993: 15-22):

4. The first one focuses on the institutional project. This guidance is a branch of political analysis, risen primarily from the process of constitution conception which is specifical of the nineteenth-century. Considerations on representative government of John Stuart Mill, reflects a confidence of this school of thought in the procedural structured mechanism. Most of Mill’s famous treaty deals with constitutional techniques, and with the discovery of those institutional forms that allow a greater efficiency of a representative government4. This guideline has continued to dominate the performance analysis of a democracy even in the first half of the twentieth century. The collapse of democratic experiments that took place after the first world war and before the 2nd (Italy and Germany), and the immobility of the Third and Fourth French Republic, alongside the greater and greater attention towards social and economic based politics, all this led to a more moderate view on institutional manipulation. A well thought out project does not automatically guarantee performance. However, nowadays, the interest for institutional performance determinants has revived amongst new institutionalism followers as well as between those who wield the ability to put reforms into practice. Those who write constitutions, managerial consultants and advisors attach great importance to project development as part of improving institutional performance. Arturo Israel, specialised in Third World5development, finds it easier to build a street than an organization to take care of that street .
5. A second school of thought which deals with the performance of democratic institutions focuses on socio-economic factors. Sociologists, since Aristotle showed that the success of a democracy depends on social and economic prosperity. Contemporary theorists such as Robert A. Dahl or Seymour Martin Lipset also emphasize on different aspects of modernization (wealth, education, etc.) in their debates on the conditions underlying the stable and efficient democratic governance. An effective democracy is closely linked both in time and in space to modern socio-economic development. Arturo Israel argues that institutional performance improvement is an integral part of modernization (Putnam and Leonardi, 1993: 15-22), as well as Putnam, in his famous How does democracy work, which we mentioned above, observed a striking difference in levels of socio-economic development amongst regions of Italy, this gives us a concrete indication about the complexity of the links that exist between modernity and institutional performance (Putnam, Leonardi and Nanetti, 1993, 45-50).
6. The third way of explaining performance, focuses on socio-cultural factors to explain democratic institutions performance. In The Republic, Plato says that the type of government varies depending on the citizens (Plato, 2005: 251 – 254). More recently, social scientists began to explain variations in national political systems by the differences in the political culture. Almond’s and Verba’s study “Civic Culture” seeks to explain the differences between democratic governments in the United States, Britain, Italy, Mexico and Germany examining attitudes and political orientations gathered under the name of civic culture (Abraham and Sidney, 1989: 3-40). In the American democracy, Tocqueville highlights the link between a company’s moral and political practices. To understand how an institution functions, how different institutions operate in different ways, the researcher must use different techniques. The rigorous field observation and case study used by anthropologists and journalists can and should be borrowed by the aforementioned researcher. These techniques require for the one who uses them to soak in every detail about an institution, to experience its habits and practices, booms and falls. Statistical analysis is as important, because it permits the comparison of several particular cases at once. Also, to unravel the mystery of institutional performance, the past and the various regions that are part of the state should be investigated because we live in a world of constant movement, the forces change, government regimes change regional groupings are created and disappear. Everything is interconnected and every action creates interdependencies. Globalization is the main feature of this century and trends of regionalization is a consequence of it.

Aceste trei paragrafe masive, care constituie nucleul articolului, sunt de fapt preluate inabil, rescrise și nedate ca citat, ci ca aparținând logosului lui Cotovelea.

Furând imprudent și neinteligent, se ajunge la comicării: Acolo unde Putnam îl citează pe Tocqueville și scrie:

“Tocqueville highlights the connection between the “mores” of a society and its political practices”,

Putnam dã sursa citatului; Cotovelea scrie:

 In the American democracy, Tocqueville highlights the link between a company’s moral and political practices.

Hoțul român a înlocuit prostește “mores” prin moral, crezând că e același lucru (necunoaștere suficientă a limbii engleze și a istoriei filosofiei și politologiei), dar sursa dată de Cotovelea într-o notă de subsol pentru această perlă rău înțeleasă din Tocqueville este:

http://findarticles.com/p/articles/mi_m1571/is_33_16/ai_65091771/

Să te prăpădești de rîs, nu alta.

Desigur, dacă periem si restul articolului, cu siguranță vom găsi și celelalte surse pe care Cotovelea le-a folosit.

De multe ori, nici nu e nevoie să căutăm. Astfel, o frază în textul lui Cotovelea precum:

European Economic Community (EEC) occurred in the late 1950s as a response to the problems Europe was facing after the Second World War.

este în mod limpede furată de undeva. In primul rând fraza a fost preluată incomplet, căci nu are articol hotărât: THE European Economic Community… Apoi, verbul occurred e pretențios și scos dintr-un cu totul alt context, aruncat acolo de cineva care nu știe bine engleza.

Dar mai ales, întreg acest paragraf care rezumă istoria Uniunii Europene nu are nici un sens acolo, el e limpede pur și simplu aruncat la întâmplare, fără legătură cu restul articolului, separând de fapt două hălci disparate: cea furată din Putnam și cea care urmează după paragraful cu UE, despre cele trei conceptual approaches.

Cât despre nivelul academic, la pagina 30 găsim chiar următoarea notă de subsol:

http://www.wikipedia.org/constructivism

Lămurindu-mă de natura plagiatului, i-am scris acest email :

“Stimate domnule Răzvan Cotovelea,

Descopăr cu surprindere și mâhnire că articolul dumneavoastră :

THE PROCESS OF CHANGING THE EUROPEAN INSTITUTIONAL SYSTEM – A CONCEPTUAL APPROACH TO THE INSTITUTIONS

din Analele Universității din Oradea este în bună parte un plagiat. Ceea ce am găsit este indiscutabil și de nerefutat. Voi cerceta și restul articolului, însă aș dori să vă ofer șansa unei explicații înainte de a revela public faptul.

Vă mulțumesc.

Dan Alexe”

Nu mi-a răspuns, dar sunt convins că de la Putnam, căruia de asemenea i-am scris, voi primi un răspuns.

—

Cf. și:

Plagiatorul Ion Hobana – un hoț leneș… sau despre SF-ul românesc și un furt din Isaac Asimov…

si

Cum poți plagia în mod involuntar drama unui gîndac…