Ca întotdeauna când e zdruncinat un pic unul din scenariile mitice ale României moderne, se sare cu vociferări și acuzații de vânzare și trădare fără a face efortul de a înțelege realitatea istorică, sau măcar ce a vrut să spună persoana aflată la sursa scandalului.
Ce spune Lucian Boia? Că până la 1859, moldovenii din Moldova își spuneau „moldoveni” și că Ștefan cel Mare vorbea “aproape aceeași limbă cu cea care se vorbea în Muntenia”. Afirmațiile sunt prudente și exacte, iar Ștefan cel Mare ar fi fost nedumerit dacă cineva i-ar fi spus că e român. Să ne amintim indignarea acelui boier căruia, la Unire, i se spune român iar el se supără, cum zice Alecsandri in Introducerea la Scrierile lui Constantin Negruzzi:
— „Nu-mi spune mie “român”. Român e țăranul, eu sunt boier moldovan“.
Vom înțelege și mai bine ce a vrut să spună Lucian Boia despre evoluția divergentă, dar oprită prin presiuni politice și culturale, a dialectelor limbii române dacă luăm cazul paralel al latinității iberice, unde cele trei mari limbi romanice locale (fiecare cu dialectele ei): spaniola (castiliana), portugheza și catalana au gramatici identice și împart același lexic, dar se disting în primul rând prin modul diferit în care s-a produs eroziunea latinei populare.
Nu există nici o diferență importantă între sintaxa, morfologia și tipologia gramaticală ale spaniolei și portughezei. Ele sunt surori gemene, care s-au tocit fonetic diferit, deși gramatica lor a rămas aceeași.
Lingvistul urmărește fără probleme acele procese paralele care au făcut ca un F– latinesc inițial să rămână F– în portugheză dar să devină prin leniție H– în spaniolă, care H- apoi dispare în spaniolă, rămânând doar în scris, așa încât latinescul facere devine fazer în portugheză (pronunțat făzèr), dar hacer [aθèr] în spaniolă. Pentru vorbitorul de rând, cele două vocabule nu au nimic în comun, după cum e greu de văzut că spaniolul hermano și nazalul portughez irmão sunt același cuvânt ( = frate, din lat. germanus).
La fel, portugheza a împins procesul erodării mult mai departe decât spaniola, înghițind vocalele neaccentuate și făcând cuvintele de nerecunoscut: general a devenit în portugheză geral, pronunțat cu J, pe când în spaniolă acel G– inițial e o fricativă dură pe care o numim jota.
Cum scrierea este etimologizantă în ambele limbi, fraze întregi, sau pagini întregi pot arăta aproape identic pe hârtie, dar vor fi pronunțate total diferit.
Nu altfel s-a întâmplat intre diferitele dialecte ale românei înainte de centralizarea politică și culturală. Astfel, în unele dialecte un V– inițial devenise J-, ducând la pronunții păstrate până azi precum jin și jite pentru vin și vite.
La fel, în unele dialecte un J- inițial era palatalizat ducând la pronunții precum gion pentru june și gios pentru jos.
In Câmpulungul Moldovei, în zona Sucevei, dar și în alte zone ale arealului romano-balcanic, precum în istro-română, sau în albaneza de sud (dialectul tosk) s-a produs fenomenul rotacismului. Altfel zis: orice N a devenit R.
Bire se spune și astăzi în istro-română (încă vorbită în câteva sate din Croația) pentru bine. Sau, pentru a cita dintr-o scrisoare de la 1600 a ciobanilor din Câmpulung al Moldovei către birăul de Bistrița:
“Eu, Gheorghe de Câpulung, scriu închirăciuri și siritati (închinăciuni și sănătate)… etc… Această carti să să deia mira (în mână) birăului de Bistriți.”
(Nicolae Iorga, Scrisori de Negustori, strânse de el din arhive și publicate în 1925, scrisoarea XXX).
Fenomenul rotacismului a afectat în paralel albaneza de sud și unele dialecte românești, făcând ca anumite forme cu rotacism să rămână până azi în cele două limbi, precum verë în albaneză (de la vin) și fereastră în română (fenestra). Putem chiar urmări procesul unei hipercorectitudini care a făcut ca după ce latinescul corona să devină kurorë, cum e până astăzi în albaneză și cum în mod cert a fost curoră în unele dialecte românești, conștiința că acolo trebuia să fie un N a re-transformat cuvântul curoră în cunună, care a rămas în română alături de reîmprumutatul coroană (și cu verbul derivat a cununa: a încorona).
La fel au rămas simultan în română, probabil din dialecte diferite, corectul cânepă (albaneză de nord kanp, cannabis) și rotacizatul cârpă (albaneză de sud kërp).
Acum, e limpede că dialectele românești care nu ar fi fost forțate prin constrângeri politice și culturale să se adapteze unor reguli impuse ar fi evoluat în direcții la fel de divergente precum au făcut-o spaniola și portugheza. Căci dialecte care zic, unele jin, jite, gios, bire și cororă, iar altele vin, vite, jos, bine și cunună devin la fel de distincte precum în peninsula iberică cele care spun fazer și irmão față de cele care zic hacer și hermano.
Moldova era în plină tendință jin, jite, gios, bire și cororă în unele regiuni, în vreme ce în altele se produsese deja acea palatalizare despre scrie Cantemir (cf. link mai jos) care duce la chiatră și chicior, pentru piatră și picior. Divergețe la fel de mari ca și cele care au dus la scindarea portughezei de spaniolă (și de catalană) până la a face ca limbile iberice să nu se mai poată înțelege mutual, deși gramatica lor este structural și tipologic aceeași.
La fel funcționează și continuumul dalectal slavon, care merge într-un arc de cerc de la rusă cu dialectele ei, trecând prin bielorusă și ucraineană cu dialectele lor, spre polonă, cehă, slovacă, leșitică și toate celelalte slave vestice, alunecând apoi în sud spre slovenă, croată (multiplele dialecte slovene și croate), sârbă, macedoneană și bulgară, care, închizând cercul, se apropie lexical cel mai mult de rusă, chiar dacă nu gramatical. Doar accidentele istorice și politice au făcut ca unele din acestea să devină limbi, iar altele să fie reprimate ca dialecte deviante. Multe sunt însă dialectele de tranziție care nici măcar nu pot fi clasate într-o limbă sau alta, dialecte de tranziție între slovenă și croată, între polonă și slovacă, între ucraineană și bielorusă…
Așa că nu e decât o dovadă de bun simț istoric și filologic să spunem că Ștefan cel Mare ar fi fost nedumerit dacă cineva i-ar fi zis că e român.
—
Mai multe în:
— Cantemir si limba femeilor: o explicație amazoniană
https://cabalinkabul.com/2013/05/08/cantemir-si-limba-femeilor-o-explicatie-amazoniana/
— Omagiu moldovenilor: limbă, alcool, femei, extremisme, moldovenii ne arată calea
— Fugind dupa cururile ultimelor istro-românce
https://cabalinkabul.com/2013/02/05/fugind-dupa-cururile-ultimelor-istro-romance/
79 Responses to Ce limbă vorbea Ștefan cel Mare și ce a vrut să spună Lucian Boia?…
Da Alexe, multe s-ar fi intamplat “daca”… Si cand strecori argumente (in cazul tau lingvistice, desi au o legatura doar tangentiala cu subiectul; puteau la fel de bine sa tina de domeniul psihologiei, geografiei istorice, istoriei mentalitatilor, istoriei religiilor etc.), novicii chiar au impresia ca au fost luminati.
Audiatur et altera pars: http://adevarul.ro/moldova/actualitate/Stefan-mare-vorbea-limba-moldoveneasca-boierii-puteanu-cacareaza-1_5541ac58cfbe376e35b2b21b/index.html
Unii spun ca vorbea o ruteneasca!!!
Ce frumos suna :Audiatur et altera pars”!
Lucian Boia, acest Sandra Brown al Istoriei Romanilor, si Alexe, fanul sau: argumente scremute ca sa justifice teze politice contemporane. Vladimir Voronin din Manneken Pis.
Habar n-ai de istorie. La 1812, in “Basarabia” (nu cea initiala care se mai numeste si Bugeac) aproape nimeni nu se considera etnic ruman. De aia Tara Rumaneasca nu se numea Tara Munteneasca, si nici Moldova, Tara Moldovei (Tara Moldoveneasca, Tara Moldovenilor) nu se numea Tara Rumaneasca Numarul 2.
Ruman era in opozitie cu moldovean, nu muntean cu moldovean. Altfel am fi avut Tara Munteneasca si Tara Moldovei, Tara Moldoveneasca. Rumanii din Ardeal, Maramures se numeau si erau numiti “rumani”, cand era vorba de etnia lor. Doar “rumanii din Moldova” se numeau ei insisi “moldoveni” (endonim) si erau numiti asa, de cele mai multe ori, si de catre straini (exonim), cand era vorba de mentionare etniei lor, de etnonimul lor. Se mai intamplau si confuzii, din cauza limbii comune, si atunci strainii ii numeau pe etnicii moldoveni “valahi” (adica “rumani”, valah fiind exonimul rumanilor: the Wallachians, die Walachen, les Valaques etc.). Tara Rumaneasca era Valahia, adica tara rumanilor/valahilor. Rumanii din Ardeal erau numiti tot valahi de catre straini, numai cei din Moldova erau numiti moldoveni. Confuzii se mai faceau de catre straini atunci cand se refereau la rumanii din Dobrogea, unii fiind veniti din Moldova iar altii din Tara Rumaneasca; intrucat limba era comuna strainilor le era greu sa stie cine e moldovean si cine ruman. Moldovenii din Dobrogea continuau sa se considere de etnie moldoveneasca chiar si in anii 1920, desi stramosii lor se stabilisera acolo imediat dupa razboiul ruso-turc de la 1877-8, unii chiar cu mult inainte de razboiul asta, pe vremea turcilor. Desi traiau de la 1878 in Rumania ei continuau sa se considere de etnie moldoveneasca (cine nu crede sa verifice in Analele Dobrogei, intr-unul din numerele aparute in primii 3 ani de existenta a revistei; atentie: nu confundati cu Arhiva Dobrogei!!!). De asemenea in “Dictionarul universal al limbii romane” al lui Lazar Saineanu, la definitia cuvantului “Moldovean”: unul din sensurile date este: “nume pe care si-l dau taranii romani din Basarabia”, adica toti moldovenii din Basarabia, in afara de cativa intelectuali care se considerau rumani.
ruman (endonim) – Wallachian (exonim)
moldovean (endonim) – Moldavian, Moldovan (exonim)
QED ref. trolii lui Voronin: Pai, bine, nea Pavele, ai fost tu la 1812 in Basarabia sa stii cum se declarau ‘etnic’ locuitorii? Dar, hai, treaca de la mine, uite, iti vand un pont: nici oltenii nu se declara, chiar si astazi, romani: “M-a facut mama oltean, mai!”
Bai prostule: moldovenii din zona Galatiului (Galatilor?) stabiliti in Dobrogea se declara inca in anii 1910-20 etnici moldoveni; citeste intr-unul din numerele Analelor Dobrogei din primii 3 ani de aparitie, nu mai stiu exact care. De asemenea definitia lui “moldovean” din Dictionarul lui Saineanu, la partea cu nume proprii geografice, istorice, politice etc, nu in prima parte, cea cu substantive comune. Este vorba de etnie, nu de provincie/regiune. Se specifica clar in Analele Dobrogei. Nici n-ar fi putut sa mai zica, dupa zeci de ani, ca sunt rumani din regiunea Moldova stabiliti in Dobrogea (multi dintre ei fiind nascuti in Dobrogea), ar fi zis ca sunt rumani dobrogeni (inca o data: deci nu “rumani moldoveni dobrogeni”, ci “(etnici) moldoveni din Dobrogea”, adica “(etnici) moldoveni dobrogeni”, spre deosebire de “(etnicii) rumani dobrogeni”).
troll se scrie cu 2 “l”, nu trol
“nici oltenii nu se declara, nici chiar astazi”, nu “nici oltenii nu se declara, chiar si astazi”
Tot felul de analfabeti gramaticali si istoriografici isi dau cu parerea.
una e etnia, alta e regiunea locuita de aceeasi etnie care locuiesc si (in) alte regiuni
nu exista maramuresean cu limba materna rumana din Maramuresul de Nord care sa nu spuna ca e ruman, care sa spuna ca e “etnic maramuresean” sau etnic moldovean (fara ghilimele de data asta!!!), spre deosebire de majoritatea moldovenilor din Republica Moldova si Ucraina. In Bucovina de Nord, chiar in timpul Austro-Ungariei, a existat o propaganda rumanizatoare. In Basarabia Imperiul Rus a fost mai restrictiv si mai atent si nu a lasat rumanizatorii sa-si faca propaganda. Insa si in Bucovina de Nord exista localitati in care vorbitorii nativi de limba romanica se considera etnici moldoveni si nu etnici rumani.
Chestia asta cu Galatii, Iasii, Bucurestii, Pitestii e prostie, nu exista mai multe orase Galati, Iasi etc.
Daca zici “Bucurestii sunt aglomerati” inseamna ca sunt mai multe localitati cu numele de Bucuresti.
Apropos de Valahia, desi inca nu am citit “Cum s-a rom^nizat Rom^nia”, am remarcat ca in emisiunea dela Digi24 autorul nu a folosit aceasta toponimie in referintele sale, ci pe aceea de Tara Rom^neasca, si asta mi s-a parut cumva …, ciudat…, pentru ca, totusi, acest toponim apare, ca timp istoric vorbind, destul de t^rziu, undeva prin modernitatea secolului XIX, motivatiile fiind, probabil, date, nu in ultimul r^nd, si de considerente politice ale vremii.
Poate ca la apropiata lansare a volumului o buna tema de dezbatut ar fi lamurirea etimologiei, deoarece pare ca in istoriografia autothtona se evita acest toponim, Valahia, cu toate ca pe toate hartile si documentele medievale termenul de referinta era Valahia. Iar daca aceasta era denumirea folosita de cartografii straini, atunci poate trebuie sa tinem cont de denumirile atribuite de cronicarii autohtoni. Adica ar trebui sa cunoastem cum ^si denumeau tara/voivodatul/principatul locuitorii acelui loc, pentru ca o referire la un anumit moment istoric trebuie sa tina cont exact de toponimele acelui moment.
A “grabi” istoria anticip^nd momente ce urmau sa vina, poate crea uneori confuzie, iar confuziile pot fi interpretate in diverse moduri, dupa cum s-a vazut deja in unele momente nefaste ale istoriei. (… adica ma gandesc, la limita, ca s-ar putea specula faptul ca, in cele 3 regiuni istorice ale spatiului in care s-a vorbit si se vorbeste limba rom^na, vezi Doamne, doar in sud ar exista o “Tara Rom^neasca”…).
Cu toate ca nici articolul cu referinta la acest subiect din Wikipedia nu lamureste lucrurile, http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Rom%C3%A2neasc%C4%83 , profit de ocazie si fac rapel la o realizare cinematografica din 1979 care m-a incantat din punctul de vedere al restaurarii istorice a notei identitare a statului medieval valah si poporul care-l locuia in acele vremuri: filmul “Vlad Tepes” al regizorului Doru Nastase, un film care merita revazut pentru ca, rarisim in regimul comunist, este refacut cu migala si acuratete acel tablou de secol XV la care privind ca spectator ai multumirea ca oamenii acelui ev erau cu nimic mai prejos – ca valori morale, de credinta, mod de trai al aristocratiei – comparativ cu contemporanii lor din celelalte regate ale Europei. Chiar merita revazut si meditat asupra afilierii inca de atunci la spatiul crestin european !
Ce fel de rusificare in Republica Moldova daca ei se considera etnici moldoveni? Vasazica moldovenizare 😀
Rusii i-au moldovenizat pe rumanii moldoveni transformandu-i in etnici moldoveni 😉
pai tot e un progres
ar trebui ca moldovenii sa le fie recunoscatori rusilor
Mi-ar placea sa iti spun ca esti un prost dar nu pot, pentru ca nu esti prost. Esti doar un dobitoc, probabil platit pentru a face propaganda ruseasca si anti romaneasca, sau doar un mutant intelectual care a vazut Adevarul Despre Romani.
Anyway, nu o sa imi obosesc degetele in apararea ‘greselilor’ gramaticale pe care mi le-ai ‘descoperit’, ma amuza insa stilul ‘cu spume’ ce te face sa pierzi orice urma de structurare inteligibila a compunerilor tale. Ma limitez doar la ‘trol’ pentru a-ti spune ca asa-i romanu’, asimileaza rapid importurile lingvistice, astfel incat si trollul dispare pentru a face loc trolului. De altfel, ar fi fost si o exagerare pretioasa din partea mea sa te numesc “troll”. Asa ca, trol ramai…
Nu pot insa sa nu repet ca nu esti in stare sa justifici afirmatii despre cum se numeau romanii basarabeni la 1812 sau romanii bucovineni de astazi (aici, ce-i drept, faci concesii, este vorba doar de “unii bucovineni, nu ca basarabenii dela 1812 pe care i-ai vazut tu, ai stat tu de vorba cu ei…). Doar aducerea ca proba a Analelor Dobrogei (nu a Arhivelor Dobrogei, sanchi, cata preciziune 🙂 ) nu este, cum sa zic, o proba :). Referinte, ceva?
Sfarsesc doar prin a-ti ura, ca asa este frumos, “Succes in alegeri, tovarasi moldoveni dintre Prut si Nistru! Jos cizma cotropitorului roman de pe grumazul poporului moldovean!”
“Vom înțelege și mai bine ce a vrut să spună Lucian Boia despre evoluția divergentă, dar oprită prin presiuni politice și culturale, a dialectelor limbii române dacă luăm cazul paralel al latinității iberice, unde cele trei mari limbi romanice locale (fiecare cu dialectele ei): spaniola (castiliana), portugheza și catalana au gramatici identice și împart același lexic, dar se disting în primul rând prin modul diferit în care s-a produs eroziunea latinei populare.
Nu există nici o diferență importantă între sintaxa, morfologia și tipologia gramaticală ale spaniolei și portughezei. Ei sunt surori gemene, care s-au tocit fonetic diferit, deși gramatica lor a rămas aceeași.”
Diferentele dintre gramatica portugheza si cea castiliana (spaniola) sunt intr-adevar destul de mici, s-ar putea putea zice chiar ca mai mici decat cele dintre rumana/romana si aromana (armana, ramana):
in armana nu exista infinitiv (nu exista corespondente pentru “a duce”, “a avea”, doar pentru “ducere” si “avere”, ca ar trebui sa fie: “dutsiri” si “averi”, sper ca nu gresesc). Din punctul asta de vedere armana seamana cu (neo)bulgara, greaca si unul din macro-dialectele albaneze (nu mai stiu daca in toska sau in gega (ghega) exista infinitiv, dar sigur exista intr-unul din cele 2 macro-dialecte sau grupuri de dialecte). Este foarte probabil vorba de o influenta bulgara/greaca, nu de o influenta de substrat balcanic (tracic sau de alta natura). Se pare ca influenta substratului a fost in cazul asta mai puternica in bulgara (eventual (si) in greaca), decat in rumana (decat asupra rumanei), iar bulgara/greaca (eventual albaneza), devenite (cel putin in cazul asta) “mai catolice decat papa” (adica mai “balcanice” decat rumana, mai apartinatoare Uniunii Lingvistice Balcanice decat rumana), a(u) influentat la randul ei/lor limba armana. Teoretic, pastrarea infinitivului in rumana spre deosebire de armana se poate explica si printr-o influenta anti-“balcanica” asupra rumanei (ruso-ucraineana? caci una sarbeasca e foarte improbabila; influente foarte vechi sarbesti asupra limbii rumane nu prea exista si aici exista mai multe cauze posibile, printre care si contactul direct relativ tarziu al rumanei cu sarbeasca), dar se poate explica si printr-o mai mare rezistenta a rumanei la “balcanisme” (cel putin in cazul asta).
Mai-mult-ca-perfectul se formeaza ca in limbile romanice occidentale, nu ca in rumana, este un timp analitic (format din doua cuvinte, imperfectul lui “a avea” + participiul trecut). “Aveam avuta” = avusesem (de observat forma feminina a participiului trecut). Numai in portugheza (probabil ca si in galiciana, daca galiciana poate fi considerata limba) exista doua mai-mult-ca-perfecturi, dintre care unul analitic si unul sintetic.
De asemenea exista 4-5 moduri de formare a viitorului 1 al verbelor, putine dintre ele avand corespondent in rumana (in rumana actuala). Unul dintre tipurile de viitor 1 corespunde viitorului rumanesc arhaic “va sa faca, va sa dreaga, va sa plece, va sa se intoarca”.
De asemenea timpul corespunzator perfectului simplu rumanesc este viu si general, nu regional, ca in rumana si are aproape aceleasi valori ca Past Simple-ul din engleza (was, were), in timp ce timpul corespunzator perfectului compus din rumana se foloseste cam in aceleasi cazuri in care se foloseste Present Perfect Simple in engleza (has/have been). Probabil o influenta bulgara (despre valorile timpurilor trecute din neo-greaca, (comparate, eventual, cu valorile timpurilor trecute din paleo-greaca, greaca koine etc.) si albaneza nu ma pot pronunta.
“Lingvistul urmărește fără probleme acele procese paralele care au făcut ca un F– latinesc inițial să rămână F– în portugheză dar să devină prin leniție H– în spaniolă, care H- apoi dispare în spaniolă, rămânând doar în scris, așa încât latinescul facere devine fazer în portugheză (pronunțat făzèr), dar hacer [aθèr] în spaniolă.”
Exista si exceptii: “joder” (in loc de *”hoder”), portugheza foder, Hernando, dar si Fernando, portugheza Fernando.
“Pentru vorbitorul de rând, cele două vocabule nu au nimic în comun[…]”
Nu in toate cazurile, de exemplu orice spaniol deduce cam ce ar trebui sa insemne “fazer” si orice portughez deduce fara probleme cam ce ar trebui sa insemne “hacer”. Dimpotriva, in cele mai multe cazuri deducerile se pot face fara probleme.
“[…]după cum e greu de văzut că spaniolul hermano și nazalul portughez irmão sunt același cuvânt ( = frate, din lat. germanus).”
Aici dificultatea e ceva mai mare.
“Irmao” ar trebui scris cu “h-“, de exemplu “haver” se scrie cu “h-” (in spaniola “haber”, a avea). Haber, hermano (in spaniola), haver in portugheza, nu vad de ce nu s-ar ortografia “hirmao” in portugheza.
“La fel, portugheza a împins procesul erodării mult mai departe decât spaniola, înghițind vocalele neaccentuate și făcând cuvintele de nerecunoscut: general a devenit în portugheză geral, pronunțat cu J, pe când în spaniolă acel G– inițial e o fricativă dură pe care o numim jota.”
Din punctul asta de vedere seamana cu franceza: o fi vreo influenta celtica?
pessoa (spaniola persona – persoana), ter (spaniola tener – a avea, a “tine”, a detine, a poseda).
Interesant ca in “limba corsicana”, de fapt un subdialect italian (nu este nici macar dialect, seama foarte mult cu italiana standard bazata in principal de dialectul toscan; exista multe alte dialecte italienesti mult mai diferite de limba literara decat “limba corsicana”, cum ii zic francezii) exista un fenomen de tip sandhi asemanator cu fenomenul irlandez al schimbarii consoanei initiale a unui cuvant in functie de ultimul sau ultimele foneme ale cuvantului anterior (de exemplu “p” devine “b” daca cuvantul precedent se termina cu o vocala, “s” devine “z”). Poate sa nu fie vorba de o influenta celtica, ci de un fenonem general indo-european (sincer sa fiu nu stiu daca celtii au locuit vreodata in Corsica sau in Toscana, de unde se pare ca provin cei mai multi corsicani autentici – nu vorbim aici de locuitori ai Corsicii veniti din Franta propriu-zisa sau din fostele colonii franceze).
“In Câmpulungul Moldovei, în zona Sucevei, dar și în alte zone ale arealului romano-balcanic, precum în istro-română, sau în albaneza de sud (dialectul tosk) s-a produs fenomenul rotacismului. Altfel zis: orice N a devenit R.”
Rotacismul e de mai multe feluri: rotacism al lui “l” (italiana veche/latina: “angelus” – rumana “inger”), rotacism al lui “s” (latina: “os, oris” (de unde “oral”)), rotacism al lui “n”. Rotacismul se intalnea, poate se mai intalneste si in prezent, si in Maramures si Tara Oasului.
“Fenomenul rotacismului a afectat în paralel albaneza de sud și unele dialecte românești, făcând ca anumite forme cu rotacism să rămână până azi în cele două limbi, precum verë în albaneză (de la vin) și fereastră în română (fenestra).”
Fereastra foarte probabil nu este un rezultat al rotacismului, ci al asimilarii consonantice n=>r
“Putem chiar urmări procesul unei hipercorectitudini care a făcut ca după ce latinescul corona să devină kurorë, cum e până astăzi în albaneză și cum în mod cert a fost curoră în unele dialecte românești, conștiința că acolo trebuia să fie un N a re-transformat cuvântul curoră în cunună, care a rămas în română alături de reîmprumutatul coroană (și cu verbul derivat a cununa: a încorona).”
Din nou e vorba de asimilare consonantica: paleo-italianul (adica latinescul) “corona” ar fi trebuit sa dea fie “curoana” fie chiar “coroana”, cum se pare ca a si dat (nu intotdeauna “o” neaccentuat pre-tonic ramane “u”, de exemplu “dormi” nu “durmi”, cateodata se revine la “o” initial, paleo-italian/latinesc). Nu este sigur ca este imprumutat, poate sa fie chiar mostenit, transmis direct din latina. Poate sa fie totusi vorba si despre un imprumut, pe modelul “comoara” (triplet etimologic cu “camara (de bucate)” si “camera”). “Cununa” pare insa a veni dintr-un alt dialect latin tarziu (asta in cazul in care si “coroana” este mostenit din latina si nu imprumutat), sau poate dintr-o alta limba romanica (abia “nascuta” din latina) in care “corona” din latina devenise, prin asimilare consonantica, * “conona”, de unde “cununa”
Filiera lat. “corona” – rum. *”curoana” – rum. *”cunoana” – rum. “cununa” mi se pare fortata, ca si filiera lat. “corona” – rum. *”curoana” – rum. *”curuna” – rum. “cununa”
Mai interesant mi se pare cazul cuvantului latin “farina”. De ce nu se spune *”fanina”, ci “faina”?
“La fel au rămas simultan în română, probabil din dialecte diferite, corectul cânepă (albaneză de nord kanp, cannabis) și rotacizatul cârpă (albaneză de sud kërp).”
DEX-ul zice ca rumanescul “carpa” vine din neobulgara sau sarba, iar etimonul lui final ar fi un cuvant asemanator paleo-bulgar (adica din asa-zisa “slava veche (bisericeasca)” sau “slavona veche (bisericeasca)”). Sunteti sigur ca slavii au luat cuvantul de la albanezi? Nu stiu daca se potriveste aparitia rotacismului in albaneza cu prima atestare scrisa a cuvantului asemanator cu rumanescul “carpa” in paleo-bulgara, cronologic vorbind. Ca sa nu mai vorbim ca imprumuturi albaneze in paleo-bulgara eu nu stiu sa existe. Exista imprumuturi din latina dar “cannabis” ar fi trebuit sa aiba o forma total diferita de “carpa”, daca ar fi fost imprumutat in paleo-bulgara direct din latina.
“Divergețe la fel de mari ca și cele care au dus la scindarea portughezei de spaniolă (și de catalană) până la a face ca limbile iberice să nu se mai poată înțelege mutual, deși gramatica lor este structural și tipologic aceeași.”
In anumite cazuri, contexte portugheza si spaniola sunt reciproc inteligibile. De exemplu, am urmarit unele din comentariile portughezilor si spaniolilor pe YouTube, referitoare la Uniunea Iberica, daca este posibila, cati dintre portughezi/spanioli o doresc etc. In general se intelegeau reciproc aproape perfect, fiecare postand comentarii in propria lui/ei limba materna: spaniolii intelegeau aproape perfect ce comentau portughezii in portugheza si invers. Depinde de tema, subiectul discutiei si de context.
Dacă tot vorbim de zona Sucevei, tocirea fonetică poate fi diferită de la sat la sat, posibil pentru că majoritatea oamenilor de acolo vin din Ardeal din zone diferite, iar apoi există și o influență din partea minorităților din zonă (polonezi, ucrainieni, cehi, sași). De exemplu, în unele sate (puține) avem aceeși transformare F-H ca în spaniolă, se pronunță „ar hi” (ar fi), hin (fin), Hilip (Filip), în majoritatea exista FI-ȘI șin (fin), Șilip/Șilimon (Filip/Filimon), „ar și” (ar fi), șir (fir), șier (fier, deși și „cer” cam tot așa se pronunță). CE, CI cam tot timpul devine ȘE, ȘI (ca la șier=cer, șioban=cioban, șireșă=cireașă etc.). Altă transformare a fi TI-CI și TE-CE: Marcin (Martin), cindî (tindă), copice (copite), parce/parci (parte), curce (curte) etc. De multe ori ă-ul e înlocuit de a sau î (vadanî în loc de vădană, gasât în loc de găsit, baut/facut în loc de băut/făcut, mamaligî/maligî în loc de mămăligă etc.
PS: la mine în zonă nimeni nu zice „chicior”, ci „chișior”
am scris greșit, cireașă e șiriașî
Corectare a greselilor: in armana se zice, probabil, “aveari” (a avea; dar si avere?), nu “averi”.
Latinescul “corona” a dat in rumana *”curuna”, nu *”curoana”, care a devenit “cununa”, prin asimilare.
@Eduard:
Tara Rumaneasca e numele cel mai vechi si insemna Tara Rumanilor, Rumania
Strainii ii spuneau Tara Valaha, Tara Valahilor, Valahia
Exista Tara Rumaneasca, Tara Rumanilor, Tara Rumaniei, Rumania in opozitie cu Tara Moldovei, Tara Moldovenilor, Tara Moldoveneasca, Moldova.
Nu se numea Tara Munteneasca.
nici Moldova nu se numea Tara Rumaneasca Numarul Doi
Tarii Moldovei strainii ii spuneau tot Tara Moldovenilor, moldovean e si endonim si exonim
ruman era doar endonim, valah era exonimul
Transilvania nu era considerata a fi o tara rumaneasca, desi rumanii de acolo erau numiti valahi de catre toti strainii. Doar “rumanii din Moldova” erau numiti moldoveni (ca etnie, ca popor), si de catre straini, si de catre ei insisi, si de catre “cei din Tara Rumaneasca”, adica de catre rumani.
Rumanii din Dobrogea sau Timoc erau numiti tot valahi de catre straini. In rare cazuri se mai facea confuzia intre valahii si moldovenii din Dobrogea, deoarece limba era apoapre identica, strainii neputand sti intotdeauna cine provine din Moldova, si cine din Tara Rumaneasca, dintre vorbitorii nativi rumana/moldoveneasca din Dobrogea.
Confuzia asta s-a facut la inceput si in legatura cu moldovenii din statul medieval independent Moldova (deci nu moldovenii din Dobrogea). O relativ mica bucata de timp dupa aparitia statului medieval Moldova moldovenii au fost numiti valahi, adica rumani de catre straini, din cauza limbii comune cu “cei din Tara Rumaneasca”, adica cu rumanii si din cauza ca “valah” era numele generic pentru vorbitorii nativi de limbi romanice din estul Europei (si nu numai). Si dalmatii erau numiti valahi de catre slavi, albanezi si greci, fara a se sinchisi ca se facea o confuzie cu rumanii, armanii, istro-vlahii (asa-zisii “istro-romani”) si megleno-vlahii (asa-zisii “megleno-vlahi”). Dupa perioada asta de inertie si de acomodare toti strainii au inceput sa-i numeasca pe etnicii moldoveni moldoveni, continuand sa-i numeasca pe cei din Tara Rumaneasca, Transilvania, “Crisana”, Banat si Maramures (Partium) valahi, adica rumani.
De remarcat ca “tinuturile” erau diviziuni administrative ale statului independent Moldova (corespunzand judetelor din Tara Rumaneasca), in timp ce in lumea slava “tinutul” este statul intreg. “Tinut” vine de la “a tine”, probabil rezultat al unei calchieri a cuvintelor slave “dyrzava” (limba neobulgara), “derzava” (rusa), “drzava” (sarbeasca) care provin de la verbul “dyrza” (neobulgara). In rumana a intrat din medio-bulgara. Oarece ce concluzii se pot trage din aceste nuante de sens???
De asemenea nu exista Tinutul Herta, deoarece nu a existat niciodata un judet Herta, zona Herta facuse parte din judetul antebelic si interbelic Dorohoi. Atentie la terminologie, se pot crea confuzii desi, la cat sunt de istorici “istoricii” rumani, confuziile n-au nicio relevanta, si asa “operele” lor “istoriografice” n-au nicio logica si, deci, nicio valoare; ce mai conteaza o confuzie-doua acolo?
Prostovane, pune mana si citeste, ca esti si incult si prost, dar tot o sa intelegi, du-te la Biblioteca Nationala, a “Academiei” etc. daca esti din Bucuresti si apoi pronunta-te!
Daca rumanii din zona Galatiului se considerau inca etnici moldoveni in anii 1910-1920, normal ca aia din Basarbaia se considerau tot etnici moldoveni la 1812.
Se pare ca in secolul 19 termenul de “ruman” se folosea si in Moldova, alaturi de “vecin” (sau poate il inlocuise?) cu sensul de iobag. Sau, daca nu se folosea, se stia ca rumanii, adica cei din Tara Rumaneasca folosesc cuvantul “ruman” si pentru a desemna iobagii, nu numai ca etnonim (endonim). De
Inainte se folosise numai vecin, in timp ce in Tara Rumaneasca se folosea numai “ruman”.
“Să ne amintim indignarea acelui boier căruia, la Unire, i se spune român iar el se supără, cum zice Alecsandri in Introducerea la Scrierile lui Constantin Negruzzi:
— „Nu-mi spune mie “român”. Român e țăranul, eu sunt boier moldovan“.”
Ruman/roman era taranul iobag. Boierul se prefacea ca nu stie ca ruman/roman insemna si ins apartinator etniei dominante si majoritare din Tara Rumaneasca, nu numai taran iobag. Asta pentru ca nici nu voia sa auda de etnia rumaneasca, e vorba de rivalitatea dintre Tara Moldovei si Tara Rumaneasca din Evul Mediu, pentru teritorii si nu numai. El care foarte probabil ca stia despre numeroasele razboaie rumano-moldovenesti din Evul Mediu, ca reprezentant al elitei Tarii Moldovei, cum sa inceapa sa nu se mai considere etnic moldovean si sa inceapa sa se declare etnic ruman, adica tocmai etnia vrajmasa timp de secole etniei moldovenesti??? Sa treaca de partea vrajmasului??? Asa, dintr-o data??? Cum ramane cu sangele varsat impotriva “celor din Tara Rumaneasca”, a rumanilor (etnici)??? Cum sa abdice de la propria istorie, cum sa-si tradeze istoria, patria si etnia??? Se vede cat dispret avea pentru etnicii rumani, numindu-i tarani iobagi, prefacandu-se ca nu-si da seama ca “ruman” nu inseamna numai iobag. Desi poate, totusi, in Moldova ei nu incepusera sa fie numiti si rumani, ci doar vecini, el foloseste termenul “ruman” cu sensul exclusiv rumanesc, exclusiv al celor din Tara Rumaneasca, de iobag pentru a-si arata dispretul pentru etnia rumaneasca.
Faptul ca limba e aproape identica nu e un argument: austriecii, liechtenstein-ienii vorbesc nemteste dar nu sunt nemti, croatii, bosniacii musulmani si muntenegrenii vorbesc sarbeste, dar nu sunt sarbi etc.
“Exista Tara Rumaneasca, Tara Rumanilor, Tara Rumaniei, Rumania in opozitie cu Tara Moldovei, Tara Moldovenilor, Tara Moldoveneasca, Moldova.
Nu se numea Tara Munteneasca”
in opozitie?,.,la acest comentariu am de spus doar :CE PACAT!
Nationalismul e in crestere peste tot, iar Romanul, dintotdeauna mai tacut declara ca erau doua tari diferite
.Dar daca ca tot cititi acest site ,tara Albaniei exista? Albanezi ? ori au fost adusi recent de OZNuri ,cu limba veche de 2000de ani , numind de altfel Bukureshti-ul(Bucuresti) printr-o calatorie in timp trecut?
Recomand tuturor cartea Evolutia statalitatii moldovenesti in epoca contemporana, autor Victor Stepaniuc:
http://ro.scribd.com/doc/93343012/Victor-Stepaniuc-Evolutia-Statalitatii-Moldovenesti#scribd
@Liviu Petre:
bai da ce lingvist esti tu!
te pomenesti ca scrii si uichend, softuer, harduer, znaipar sau snaipar???
chilometru, chilogram, Pachistan, Sri Lanca etc.???
mai bine ziceai ca a fost o greseala de tastare, ai uitat sa tastezi si al doilea “l” (din troll), era mai plauzibil.
acum stiu ca habar n-ai cum se scrie troll corect
ma rog, tu nu ai habar de multe 😉
cum ar fi istoria adevarata dar si multe altele
Ramane cum ti-am zis. Hai, pa!
P.S. Unde ziceai ca poate fi citita opera stiintifica a lingvistului si istoricului Pavel Stanescu, in afara de blogu lu Alexe? (daca nu oti 🙂 fi unul si acelasi lingvist… )
Chapeau dle Pavel Stănescu,asta pentru cunostintele dumitale de linvistica dar si de istorie!Mai rar oameni ca d-ta in aceste zile cand prostovanii sunt la putere!
@Liviu Petre: n-ai tu bani sa te duci la Bucuresti sa citesti “opere” ca Analele Dobrogei, nici sa-ti cumperi Dictionarul lui Saineanu, probabil esti un moldovean pomanagiu caruia nu-i vine sa creada istoria adevarata, care crede ca rusi sau sovieticii sau moldovenii patrioti (asa-zisi moldoveni “statalisti”) au falsificat istoria, cand, de fapt, rumanii au falsificat-o; posibil sa fii din Republica Moldova, indoctrinat de “istoriografia” rumaneasca. Arhiva Dobrogei a aparut doar 2-3, inaintea Analelor Dobrogei, am mentionat-o ca sa nu cauti in alta parte, dar tu n-ai bani sa cauti niciunde. Plus ca esti asa de indoctrinat ca nici n-ai crede ce scrie acolo, chiar daca ai face rost de respectivul volum.
ca sa nu mai vorbim ca esti foarte agramat; ba, mai bine, sa vorbim:
nu se zice: “daca nu oti fi…”, ci “daca nu ati fi…”
Citeste macar cartea lui Victor Stepaniuc, sa vezi cum se purtau rumanii cu etnicii moldoveni din Basarabia in timpul Rumaniei Mari, cum ii mai pedepseau ca nu voiau sa se considere etnici rumani, ci o tineau pe-a lor, cu “moldovenismul”, adica continuau sa fie patrioti moldoveni, cum Basarabia era numita Siberia functionarilor incompetenti sau corupti, trimisi de la Bucuresti sa-i pedepseasca pe moldovenii etnici.
[…] Cum spune maestrul Eftimie, Dan Alexe și poveștile lui nu prea merită luate în seamă, despre orice ai discuta cu Dan Alexe tot la limba albaneză ajungi. Există un termen german pentru disfuncția asta: ”Fachidiot”, pe românește ”când ai un […]
Domnule Dan Alexe
vad ca iar m-ai banat si nu stiu de ce, poate fiindca am vorbit urat de moldoveni.
http://www.george-damian.ro/plan-de-lucru-pentru-cartea-ce-limba-vorbea-stefan-cel-mare-6126.html
ia uite si la George Damian, “istoricul”
cica orice ar vorbi cu dvs tot la limba albaneza se ajunge; omului nu-i prieste subiectul, se simte cu musca pe caciula, stie foarte bine ca albanezii nu sunt urmasii ilirilor, nu sunt neo-iliri, ci neo-traci, urmasii (tuturor) tracilor, inclusiv ai dacilor, deci proprietari de drept ai teritoriului trac, inclusiv Rumania.
ia incearca dumneata o analiza lingvistica comparativa a cuvantului “moldAv”,”MoldOva” cu cuvantul cehesc VltAva, amandoua fiind traduse in germana prin Moldau. Cum se explica traducerea comuna din germana? Avem radicalurile V-L-T si M-L-D
Se poate pleca de la (Veliko) Tyrnovo (Tarnova) – Tarnava (bulgara Tyrnava, sb Trnava)
“-ovo” (rumanizat “-ova”) vs “-ava”
deci ar putea sa existe si MoldAva (exista “moldAv”), care prin asimilare vocalica ar fi dat Moldova?
dar si VltOvO.
Dupa incursiunile lui Stefan cel Mare in Transilvania, orasul Baia Mare solicita dreptul de a-si consolida sistemul de fortificatii . Prin privilegiul acordat de regele Matei Corvin, la 9 noiembrie 1469, cetatenii orasului puternic afectat de raidurile moldovenilor primesc permisiunea sa-si construiasca ziduri mai solide. In documentul redactat in latina se mentioneaza ca aceste fortificatii au menirea de a proteja localitatea impotriva atacurilor VALAHILOR din MOLDOVA! Marele exhibitionist Lucian Boia ar trebui sa faca un drum pana la Baia Mare ca sa consulte documentul si sa ne explice cum este posibil ca miturle nationaliste romanesti din sec. XIX sa fi afectat mintea functionarilor cancelariei regale unguresti. Sau poate nici ei si nici Matei Corvin nu cunosteau realitatile moldovenesti? Doar trecusera aproape doi ani de la ultima vizita in Moldova ! Probabil Lucian Boia si acolitii lui se considera mai inteligenti decat sunt.
esti prost ba
confuzii se mai intamplau, din cauza limbii comune a rumanilor si moldovenilor
mai ales in timpul lui Stefan cel Mare, nu trecusera decat vreo 100 de ani de la aparitia statului medieval Moldova, confuziile se faceau mai ales la inceputul existentei Tarii Moldovei, dar si a Tarii Rumanesti, a fost o perioada de inertie, acomodare cu realitatile din Moldova pentru straini
Nu se zice :”Esti prost”, se zice : “Esti boist “! Si nu esti numai incult, esti si lipsit de curaj . Fricosii se ascund dupa pseudonime.
tu vorbesti de inculturam, dobitocule!
ma-ta e boista ca se lasa fututa de boi 😉
moldovean idiot
VITA SINE CULTURA QVASI IMAGO MORTIS EST!
Nu putem ști cînd au apărut și cît de răspîndite erau pe vremea lui Ștefan cel Mare rostiri dialectale de tip jin, jite, gios, bire și cororă, chiatră și chicior, Primele texte scrise românești sînt mult după moartea lui Ștefan și nici cele tipărite în Moldova nu folosesc aceste forme. Ele există, poate au apărut abia după moartea lui Ștefan, și nu se știe dacă erau răspîndite în întreaga Moldovă ori numai în unele zone periferice ale ei.
Se poate teoretiza că moldovenească putea să ia o evoluție separată de română, precum portugheza de spaniolă, dar e cazul să se resemneze toată lumea cu ideea că nu s-a întîmplat așa.
Să urmărim cu o emisiune în „limba moldovenească” a televiziunii din Tiraspol, deținută de regimul separatist: https://youtu.be/HY__SJJqeDI
Nici vorbă de jin, jite, gios, bire, cororă, chiatră și chicior. Limbă română literară, mai corectă decît cea vorbită în Ferentari.
Nu e voie la Tiraspol să se spună că e limbă română. Peste tot numai alfabet chirilic. Cine spune în Transnistria că româna e aceeași limbă cu moldoveneasca e dușman al poporului. Dar în școlile „moldovenești” din Transnistria se studiază – cu alfabet chirilic, că ăla latin e al fasciștilor români – George Coșbuc – om care a avut păcatele lui, dar totuși moldovean n-a fost.
(a nu se confunda școlile moldovenești din Transnistria cu cele cîteva școli românești care n-au recunoscut autoritatea regimului separatist, folosesc alfabetul latin și periodic sînt hărțuite)
Ioan de Tarnave::
„Bogdan voievodul românilor din Maramureș, adunând la el pe românii acelui district, a trecut în taină în țara Moldovei, care era supusă coroanei Ungariei, dar din cauza vecinătății tătarilor de mult timp părăsită de locuitori. Și cu toate că a fost combătut mai adeseori de oastea regelui însuși, totuși crescând marele număr al românilor locuitori în aceea țară, s-a dezvoltat ca stat.”
mai leneś, monștrilor, au ars tămâie Aurel Pop și alti istorici!
Sunt cu Ochiul pe voi!
Prostovane
exact asta am spus si eu
faptul ca ungurii sau alti straini ii numeau rumani (=valahi) nu inseamna ca moldovenii insisi se numeau rumani.
e vorba mai ales de perioada de inceput a Tarii Moldoveni, prin sec 17-18 numai cei neinformati dintre straini scriau ca in Tara Moldoveni traiesc rumani.
asa, si ce?
si croata, muntenegreana si bosniaca sunt egale cu sarbeasca
si ce-i cu asta?
austriecii sau liechtenstein-ienii nici macar cu pretind ca nu vorbesc germana
vezi si americanii, canadienii, australienii, neozeelandezii etc.
portughezii, brazilienii (portugheza braziliana e mai diferita de cea din Portugalia decat e croata de sarbeasca si toti brazilienii nu pretind ca nu vorbesc portugheza dar pretind ca sunt si sunt un popor diferit)
“Dar în școlile „moldovenești” din Transnistria se studiază – cu alfabet chirilic, că ăla latin e al fasciștilor români[…]”
da alea sunt scoli moldovenesti ca acolo oamenii respectivi se considera moldoveni etnici, nu ai tu dreptul sa le reprosezi nimic, daca asa se considera, asa si sunt.
iar rumanii au fost fascisti, mai fascisti decat multi alti aliati ai lui Hitler, iar isi fapt aparitia negationistii Holocaustului.
Exista si o carte de Dennis Deletant: Aliatul uitat al lui Hitler in care se descrie cam cat de fascisti au fost rumanii. Sau o fi si asta “non-istoric sovietic/rus/ucrainean/ungur/bulgar”. Bine ca aveti voi si sarbii “istorici adevarati” (in realitatea paralela in care existati).
corectura: “si totUSI brazilienii nu pretind…”, nu “si toti…”
@ Victor Grigor
“VITA SINE CULTURA QVASI IMAGO MORTIS EST!”
asta pe daceste e? parca erai dac
cu sange slav
apud Florin Stanciu
fostii coleg ai lui boia, din liceu, spun ca individul era tampitel si plin de el, genul de prostovan caruia iti vine sa-i bagi ciori moarte in ghiozdan. ma si mir cum pot atatia sa-si piarda timpul cu un asemenea ins
Pare putin cam arogant cateodata, desi incearca sa se prefaca. Oricum individul s-a atins prea putin de granitele Rumaniei Mari, numai la Cadrilater a recunoscut ca n-are niciun drept Rumania, mai recent a zis si ca nici la Transilvania nu are niciun drept, dar am impresia ca am cam dat-o la intors.
O singura minciuna rumaneasca neomorata de Boia: ca Bucovina a devenit pare a Rumaniei Mari dupa unul din(tre) principiile lui Woodrow Wilson, adica principiul etnic. Ultimul recensamant austriac ii arata ca etnie majoritara (majoritate relativa) in toata Bucovina pe ucraineni (care insa erau numarati separat de hutuli, cu hutulii, asa-zisii ” ‘rumani moldoveni’
slavizati “, majoritatea relativa a ucrainenilor ar fi devenit si mai mare. In Bucovina Septentrionala ucrainenii detineau majoritatea absoluta. Maramuresul a fost impartit intre Cehoslovacia (aproximativ 2/3 din el) si Rumania, dupa Primul Razboi Mondial, dar Bucovina nu a fost impartita intre Polonia si Rumania sau intre Uniunea Sovietica si Rumania ci a devenit toata parte a Rumaniei. “Crisana” (care in vest tine pana la Tisa) a fost impartita intre Ungaria (Szeged, Debrecen si alte localitati) si Rumania, desi in “Crisana” luata ca un tot unitar, ca o provincie geografica (mai putin istorica) unitara, ungurii detineau majoritatea in 1920 (Trianon). Daca s-ar fi aplicat “modelul” Bucovinei tot Maramuresul, dar si fostul comitat ungar Ugocsa (“Ugocea”, cu capitala la Halmi/Halmeu) in intregime ar fi trebuit sa devina parte a Cehoslovaciei, iar “Crisana” toata ar fi trebuit sa ramana parte a Ungariei.
Si acum exista o fasie (de fapt, mai multe) ingusta/inguste de localitati, mai ales in Bihor si Satu Mare, la granita cu Ungaria, in care majoritatea absoluta a populatiei e ungureasca. In judetul Arad sunt doar vreo 3-4 sate cu majoritate ungureasca la granita cu Ungaria. In Timis nu stiu, acolo e si granita cu Serbia, s-ar putea sa fie si acolo. Daca s-ar face referendumuri in satele alea unguresti, adica daca s-ar proceda democratic si s-ar respecta sfantul drept la autodeterminare al popoarelor, localitatile ale s-ar uni cu Ungaria (inclusiv oraselele Carei, Salonta, Halmeu)
Prostovane
exact asta am spus si eu
faptul ca ungurii sau alti straini ii numeau rumani (=valahi) nu inseamna ca moldovenii insisi se numeau rumani.
e vorba mai ales de perioada de inceput a Tarii Moldoveni, prin sec 17-18 numai cei neinformati dintre straini scriau ca in Tara Moldoveni traiesc rumani.
Unde scrie ca moldovenii insisi se numesc rumani? Care cronicar, calator etc. strain, occidental sau nu spune ca moldovenii pe limba lor spun despre ei insisi ca sunt de etnie rumaneasca???
Nu putem sti daca Stefan/Urmas direct al lui Bogdan,/Voivodul maramuresan,/Cel care muntii a trecut;/ Roman sa-si zica n-ar fi vrut/ Dar STIM ca Boia Lucian/ Denigratorul lui Parvan,/Conside- rat de prosti un Zeu/ Nu e decat un biet…pigmeu,/Un instrument folositor/ Numit si “coada de topor”/Intr-un limbaj lipsit de stil,/ Adica , idiot util/ Cu care poti ciopli de zor/ Mii de codite de topor/ Din fibra de cominternisti,/ De alogeni, pupincuristi,/ Numiti de catre popor BOISTI!/Si-apoi la urma , pe rastel/ Poti sa gasesti un toporel/Cu numele de Tmocel?/Facut de ma-sa pe imas/ Cu cromo- zomul Y -H!
Fierbe creierasul in tigaie/ Timocuta cartea rasfoieste/ Uite , deodata pe o foaie/ Chipul doct din pagina-i zambeste:/Este Boia!!!Cat n-a povestit/ Tata despre viata-i minunata/ Il numesc istoric renumit/ Mii de idioti din tara toata./Si aseara tata a laudat/ Opera-i mai mult ca niciodata/ Si pe El,cel care , luminat,/Drumul catre U.E. ne arata!/Iar pe-acei istorici “angajati”/Filosofi,poeti”natio- nalisti”/Cu manie aprinsa i-a infierat/Zicand despre ei ca sunt “fascisti”./Mult se mai gandeste Timocuta/ Euforic, mut de incantare,/ Cartea o aseaza pe masuta/ Cu portretu-n fata , ca un soare!/Si bagandu un deget in gurita,/ Cu manuta sub invelitoare/ Modeleaza chiar si-n somn , din puta/Chipul Europei Viitoare!/Dar nu-i singur Timocuta,nu-i,/Ca o calda mangaiere simte/ Cum ve-gheaza fin sub freza lui/Cel maibun si mai “corect” parinte.
Asa ba, iti bati joc de rumanii din Timoc?
analiza genetica ti-ai facut-o? baga-mi-as pula in ma-ta aia moldoveneasca si in tac-tu ala la fel de moldovean si la fel de sarantoc, lasa ca vezi tu saptamana asta:
1. distrugere de alte elemente de patrimoniu rumanesc din celuloza (mai pe intelesul de tradator de rumani timoceni si sugator de pula bulgara, ucraineana si ungureasca: carti)
2. s-ar putea sa “vedeti” si ceea ce v-am promis demult
Gaseste exemple de moldoveni care sa spuna despre ei ca sunt rumani moldoveni si nu etnici moldoveni (din surse rumanesti, moldovenesti sau straine) inainte/in afara de cronicari care sa spuna despre ei insisi ca sunt rumani, oameni simpli, din popor care sa fie citati de altii spunand ca sunt rumani din Moldova.
nu cronicari moldoveni care, dupa ce au citit 2-3 carti, si-au dat seama ca cuvantul “ruman” vine de la Romanus, pe cand “moldovean” nu are o origine clara si e cel mai probabil ori slav, ori pre-roman (roman, adica tinand de Imperiul Roman, nu “ruman”), adica nici pe departe asa de prestigios ca “ruman” si atunci s-au hotarat sa-si convinga compatriotii moldoveni mai “inculti” ca e preferabil sa renunte la endonimul/etnonimul “moldoveni” in favoarea celui de “rumani”. Ca sa aiba cu ce se lauda, cu “mostenirea latina/romana” ne-lingvistica inexistenta. Bine ca aparu Florin Stanciu (moldovean stabilit la Bucuresti?) dar si alti geneticieni ca sa restabileasca adevarul istoric.
“Nu putem sti daca Stefan/Urmas direct al lui Bogdan,/Voivodul maramuresan,/Cel care muntii a trecut;/ Roman sa-si zica n-ar fi vrut/ Dar STIM ca Boia Lucian/ Denigratorul lui Parvan,/”
😉
“loJica” de ruman moldovinesc, de fapt de moldovean rumanizat
dupa “logica” ta nici boierul din timpul lui Negruzzi n-ar fi putut sa nu se considere etnic ruman, dar, ce sa vezi, se considera etnic moldovean si ii mai si dispretuia si ura pe rumani. Urmasul direct al lui Bogdan (nume/cuvant bulgar), “voivodul” (corect “voievodul”, Djuvara, daca dupa el te-ai luat, habar n-are ca “voievodul” e corect, e o versiune incetatenita de mult in limba rumaneasca si e si fonetic corecta) maramuresean (nu “maramuresan”!!!), deci urmasul direct sau mai putin direct al lui Bogdan, voievodul maramuresean, boierul moldovenesc din timpul lui Negruzzi ruman sa-si zica n-a vrut.
Bai, faptul ca Bogdan asta s-a lasat moldovenizat arata ca pe teritoriul Moldovei a gasit multi moldoveni, (mult) mai multi decat maramuresenii lui care:
1. se considerau etnici moldoveni
2. i-au moldovenizat etnic pe maramuresenii imigrati (care se considerau etnici rumani), fiind mai multi decat etnicii rumani (din Maramures)
Apropo: Bogdan, Parvan = cuvinte bulgare
Ce e BOISTUL? Eun lung / Prilej pentru prostie / Căci mii de pagini nu-i ajung / Şi tot mai multe scrie!
Idiotuli fara lojici (al doilea “i” e aproximativ dar nu identic cu “i” din “ingenuchea”)!
Deci moldovenii etnici din Basarabia se considerau rumani in perioada interbelici, “prima rusificare”/”prima moldovenizare”, cea de dupa 1812 fusese anulata de propaganda “re-rumanizatoare” din perioada Rumaniei Mari, dar sovitetisii i-au re-“rusificat” (de fapt “re-moldovenizat”, i-au facut sa se considere etnici moldoveni din nou, dupa “moldovenizarea” dintre 1812 si 1919) din nou in perioada 1944-1991. Atunci de ce cei mai multi moldoveni din Bucovina Septentrionala nu au fost “moldovenizati”, “rusificati” in aceeasi perioada??? Sunt extrem de putini etnicii moldoveni din Bucovina Septentrionala care nu provin din Basarabia (regiunea Cernauti nu cuprinde numai Bucovina Septentrionala, ci si Basarabia Septentrionala si “tinutul”, zona Herta, care nu face parte nici din Bucovina, nici din Basarabia, ci din “Moldova propriu-zisa”).
Chiar asa mare diferenta sa fie intre bucovineni si basarabeni??? Sau nu cumva moldovenii din Basarabia nu s-au considerat niciodata in perioada interbelica “etnici rumani din Basarabia/Moldova”, ci etnici moldoveni?
Tu ce explicatie dai faptului ca rumanii etnici ar fi disparut din Moldova dupa sosirea maramuresenilor si ar fi fost inlocuiti cu moldoveni etnici? Vasazica vin maramuresenii care se considerau etnici rumani, se stabilesc printre alti rumani etnici, gasiti acolo in Moldova, dar si unii si altii dispar si apar etnicii moldoveni.
Si boierul ala moldovean din secolul 19 despre care vorbiram cum de se considera etnic moldovean daca se tragea din Stefan cel Mare si “Bogdan cel Maramuresean”. Nici Fani sel Mari nu se tragea direct din Bogdan, nici boierul moldovean din secolul 19 nu se tragea direct din Fanici, nu ca ar avea vreo relevanta directea sau indirectea genealogica. Daca etnicii moldoveni nu au existat nisiodati pana la 1812 sau 1944 cand au fost “inventati” de rusi, cum de boierul ala se considera etnic moldovean in sec. 19??? Sau moldovenii aia din Dobrogea la inceputul sec. 20??? Poate mintea Alecsandri, poate si ala era platit de rusi. 😉
Boistule, esti un abis de comica prostie/ In tot ce pana acum ai scris/ Si-n tot ce vei mai scrie./ Caci daca ma-ta te-a prasit / Cu boii pe pasune,/ De unde sa fi mostenit / Un strop de intelepcine?/ Si daca-n turma ai crescut/ Cum poti sa ai pretentie/ Tu,BOU, sa fii recunscut/ Ca SEDES SAPIENTIAE ? Cand tu nu poti nici sa vorbesti/ Caci vorba ta e muget; Si n-ai nici minte sa gandesti/Caci n-ai in tine cuget;/ Cum oare iti imaginezi/ Ca poti sa scrii o foaie/ In care sa nu delirezi/ Varsand pe gura zoaie?Cand nu ai fata, ci doar CUR !/ Si n-ai nici macar nume:/ Ce poti da tu lumii din jur?/Decat doar SPURCACIUNE!
moldoveni, moldoveni
rau ii si hii frustrat
pisa-m-as pi tini de moldovean prost 😉
Si X-ul mitocondrial (M), cum mai gasesti doar in Nepal !
vasazica acum nu mai e buna “stiinta” moldoveneasci (Florin Stanshiu)
cand nu vi convini voui, nu mai ii buni
slavuli, cand de penibil poti si hii, si hii slav jenetic si inamic al slavilor in ashelasi timp
Vantu’ o zoaie ratacita/ Mi-a adus manjind ferestra,/ E BOISTUL ce vomita/ Pe-al lui bot prostia asta: /Zicand de Stefan cel Mare/Ca de-ar fi fost intrebat : ” Esti roman ?”de-asa intrebare/ El poate s-ar fi mirat !/O atare judecata / Este demna de un BOU /Ce-are mintea intunecata/ Ca o cripta de cavou/ Caci Moldova de cand este, -Asta se stie precis-/Cei din jur, prinzand de veste, /Despre moldoveni au zis ca-s romani…si numai domnul/ VALACHORUM MOLDAMENSIS/ Lucrul de toti cunoscut/ – Dupa mintea acestui BOUR-/ Singur el n-ar fi stiut!/ Caci atunci cand n-ai stiinta / De ceva- cazi in mirare-/ Cand primesti tu cunostinta/ Chiar si printr-o intrebare!/Dar cum poti sa te miri oare/ C-ai aflat pe alte cai/ Ce cunoaste fiecare/ Chiar de la parintii sai;/Si cum poate sa te mire / Ce-i de toti stiut si spus/ Daca esti intreg la fire/ Si n-ai mintea la redus?/ Insa noi n-avem dovada -/ Si de-aceea nu insist -/ Despre Stefan sa se creada/ C-avea minte de BOIST !/ Chiar de-avea pe-a lui stindarduri / Capete de boi pictate/ El tinea BOII in grajduri ,/ Nu in Universitate!/ Totusi,hai sa-i dam crezare:/ STEFAN POATE S-A MIRAT … / Insa nu de intrebare,/ Ci de BOUL ce-a intrebat!
sugi pula moldovene
FIAT TIBI APUD VERBUM TUUM!
vai draga Alexi dar ma bannasi in sheea she privesti bolohovenii
ocshidentalizatu Alexi draguli dar vad ca nu prea ai mentalitati ocshidentali
bini ci ii lasi pi tati antisemtitii sa postezi, se dovedesti totusi ca esti prost/moldovean
FIAT TIBI APUD VERBUM TUUM!
aiasta pe dasheshti ii?
ti-ai facut analizili jenetishi?
lasi ca o si vezi tu, pramatii tradatoari de rumani din Timocu sarbesc
carevasazica etnicii rumani din Maramures s-au stabilit la est de Carpati, unde au gasit tot etnici rumani dar cu totii au devenit etnici moldoveni
iar tara au numit-o Moldova ca Tara Rumaneasca numai ce se infiintase, si deci pusesera monopol “muntenii” pe numele asta. Nu puteau sa-si numeasca statul Tara Rumaneasca Nr 2, de unit cu Tara Rumaneasca elita maramureseana nu voia, ca ar fi devenit sluga “muntenilor”, deci au inventat un nume pentru noul stat, Moldova, dupa raul omonim. La inceput se considerau etnici rumani din Moldova, dar, cu timpul, au inceput sa se considere etnici moldoveni.
Desigur ca nu exista nicio dovada pentru o asemenea ipoteza, mai probabil e ca locuitorii din Moldova se considerau de etnie moldoveneasca, numele etniei provenind probabil de la raul Moldova desi nu e exclusa nici varianta inversa, si fiind mult mai numerosi decat rumanii maramureseni care se considerau de etnie rumaneasca (nu moldoveneasca, nici macar maramureseneasca sau ardeleneasca), i-au asimilat dpdv etnic pe acestia. Probabil nu e o coincidenta ca Moldova nu a intrat in stapanirea Imperiului Roman, cu exceptia unei foarte inguste fasii extrem-sudice, si ca deci etnonimul ruman din latinul Romanus nu a patruns acolo. E adevarat ca el a patruns in Crisana si Maramures care nu au facut parte din Imperiul Roman, pentru ca in muntii de acolo s-au refugiat rumanii ardeleni din cauza migratorilor, dupa care au coborat si au luat in stapanire si o mare pare din “Crisana” si Maramures, rumanizandu-i pe slavii autohtoni si pe ungurii de acolo, dar si o mare parte din Ardeal. Insa faptul ca etnonimul ruman s-a extins si in “Crisana” sau Maramures nu inseamna ca trebuia sa se extinda si in Moldova.
BOULE, ITI AMINESTI VORBA DIN BATRANI LASATA? DIN BETIE TE TREZESTI, DIN PROSTIE …NICIODATA!
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/05/01/ce-limba-vorbea-stefan-cel-mare-si-ce-a-vrut-sa-spuna-… […]
[…] Cum spune maestrul Eftimie, Dan Alexe și poveștile lui nu prea merită luate în seamă, despre orice ai discuta cu Dan Alexe tot la limba albaneză ajungi. Există un termen german pentru disfuncția asta: ”Fachidiot”, […]
Dan Alexe sugi pula muistule! Modereaza in pula mea comentariile
Cursul raului Moldova nu se intersecteaza deloc sau aproape deloc (probabil deloc) cu acea parte a teritoriului Moldovei care a apartinut Imperiului Roman (partea sudica a Moldovei): adica cu partea regiunii geografice Moldova in care ar fi patruns expresia latina “civis romanus” care mai apoi a devenit endonimul “ruman”. Inca un argument in favoarea faptului ca locuitorii rumanofoni/moldavofoni ai Moldovei s-au numit si s-au auto-numit “moldoveni” si nu “rumani” din punct de vedere etnic inca dinainte de infiintarea statului medieval Tara Moldovei si ca povestea ca numele Tarii Moldovei vine de la raul Moldova si nu de la etnicii moldoveni care locuiau acolo este doar o poveste (etnonimul “moldovean” este foarte posibil sa provina de la raul Moldova dar nu si numele statului medieval: Moldova = Tara Moldovei). Cei din sudul Moldovei este posibil sa se fi auto-denumit “rumani” dar sa fi preluat etnonimul de “moldoveni” ca endonim dupa ce teritoriul locuit de ei a fost incorporat in Tara Moldovei (asimilare etnica).
Faptul ca in germana Moldau inseamna si Vltava si Moldova (provincia=fosta tara independenta, nu cred ca au auzit nemtii de raul Moldova) poate fi un argument ca moldovenii s-au numit moldoveni (ca etnie) cu secole inainte de “descalecatul” lui Bogdan, imediat dupa patrunderea limbii latine acolo (daca intr-adevar popoarele ruman si moldovean nu sunt venite de la sudul Dunarii). Doar sudul Moldovei a apartinut Imperiului Roman si e foarte posibil ca acolo (ca si in Muntenia) romanizarea sa nu fi existat niciodata, spre deosebire de Ardeal, Oltenia si Banat care formau provincia romana Dacia. Muntenia si sudul Moldovei tineau de provincia romana Moesia, si asta mai mult nominal. De fapt, lipsa bisericilor antice din Rumania (cu exceptia Dobrogei) ne indreptateste si mai mult sa consideram ca rumanii si moldovenii sunt veniti din sudul Dunarii (avand in vedere terminologia crestina “bazica”, care, fiind latina, nu putea fi mostenita din latina la nordul Dunarii, unde nu exista biserici antice, deci nici crestinism).
adjectivul “moldAv” cu “a” seamana si mai mult cu VltAva, iar amandoua se traduc in germana prin Moldau.
Actuala tara Moldova = Republica Moldova se numeste Moldawien.
Faptul ca in germana Moldau inseamna si Vltava si Moldova (provincia=fosta tara independenta, nu cred ca au auzit nemtii de raul Moldova) poate fi un argument ca moldovenii s-au numit moldoveni (ca etnie) cu secole inainte de “descalecatul” lui Bogdan, imediat dupa patrunderea limbii latine acolo (daca intr-adevar popoarele ruman si moldovean nu sunt venite de la sudul Dunarii). Doar sudul Moldovei a apartinut Imperiului Roman si e foarte posibil ca acolo (ca si in Muntenia) romanizarea sa nu fi existat niciodata, spre deosebire de Ardeal, Oltenia si Banat care formau provincia romana Dacia. Muntenia si sudul Moldovei tineau de provincia romana Moesia, si asta mai mult nominal. De fapt, lipsa bisericilor antice din Rumania (cu exceptia Dobrogei) ne indreptateste si mai mult sa consideram ca rumanii si moldovenii sunt veniti din sudul Dunarii (avand in vedere terminologia crestina “bazica”, care, fiind latina, nu putea fi mostenita din latina la nordul Dunarii, unde nu exista biserici antice, deci nici crestinism).
adjectivul “moldAv” cu “a” seamana si mai mult cu VltAva, iar amandoua se traduc in germana prin Moldau.
Actuala tara Moldova = Republica Moldova se numeste MoldAwien, nu Moldau, si nici MoldOwien.
Abia in 330 d.Hr. crestinismul e acceptat in Imperiul Roman. Cea mai veche biserica de la nordul Dunarii, din teritoriul Rumaniei a fost descoperita foarte recent, acum cativa ani si e abia din sec. 7. Foarte straniu e de ce nu apare nicio biserica crestina la nordul Dunarii care sa dateze dinaintea retragerii aureliene sau de dupa aceea, dar dinainte de sec. 7 (daca intr-adevar ceea ce s-a descoperite e o biserica si, mai ales, daca e o biserica rumaneasca, a “purtatorilor” culturii Dridu. Sec. 7 e deja cam tarzior, slavii deja traiau pe teritoriul Rumaniei de vreo 100 de ani, de exemplu la Silistra ei s-au stabilit in 590, dar Silistra e mai la sud de teritoriul Romaniei, in nordul Bucovinei Meridionale si al Maramuresului Meridional probabil ca traiesc de la inceputul sau mijlocul sec. 6.
Oricum nu exista cultura Dridu in Pannonia, unde Anonymus isi inchipuia ca ungurii lui gasisera rumani, nici probabil la est de Pannonia, pe teritoriul interfluviului Dunare-Tisa. Insisi “arheologii” rumani il contrazic pe Anonymus.
Interfluviul Tisa-Dunare n-a apartinut niciodata Imperiului Roman, deci n-avea cum sa fie romanizat. Ca limba rumana sa ajunga pana in Pannonia unde sa o “gaseasca” Anonymus, mai precis unde sa-i “gaseasca” Anonymus pe vorbitorii de rumana (de fapt ungurii cu cateva secole inaintea lui). Este exclus ca “rumanii din Pannonia” sa nu fi fost “purtatori” ai culturii Dridu, asta in cazul in care cultura Dridu este intr-adevar rumaneasca. Faptul ca nu exista cultura Dridu in Pannonia dovedeste ca nu erau rumani acolo la sosirea ungurilor. Cultura Dridu e probabil cultura “bulgarilor” turanici, care mai apoi a fost preluata si de bulgarii slavi. Primul Regat/Imperiu Bulgar nu a ajuns niciodata mai departe de Pesta, nu si-a extins niciodata dominatia la vest de Dunare, adica in Pannonia, dar interfluviul Tisa-Dunare i-a apartinut o bucata de timp.
Este exclusa o expansiune gigantica a rumanilor pana in Pannonia, pornita din “Crisana ungureasca” (zona imediat estica Tisei, in jurul oraselor Debrecen si Szeged), dupa romanizarea acesteia (se stie ca nici macar “Crisana rumaneasca” — zona judetelor Bihor, Arad, Satu Mare si partial Salaj — nu a apartinut niciodata Imperiului Roman) pornita ori din Ardeal, ori din Banat, ori din ambele regiuni, si trecand prin interfluviul Tisa-Dunare. La fel de exclusa e si existenta rumanilor in Moesia sarbeasca si la nord de ea, in Pannonia, trecand prin Moesia bulgara ca sa ajungem in Muntenia + Oltenia si de aici in Ardeal si apoi in Crisana (mai intai rumaneasca, iar apoi si in cea ungureasca) inca de pe vremea Imperiului Roman si a romanizarii tuturor teritoriilor astora; lasand, desigur neromanizat teritoriul dintre Tisa si Dunare, unde Imperiul Roman nu a ajuns niciodata. Adica e exclus faptul ca populatia romanizata din Pannonia, Moesia, Muntenia, Ardeal, “Crisana”, Banat + Maramures, Moldova, Basarabia si Bucovina sa fi vorbit aceeasi limba romanica, rumaneasca. Prea e urias teritoriul.
Istoriografia bulgara sustine ca cultura Dridu e turco-bulgara, ceea ce ma face sa cred ca mai departe, adica mai la vest de Dunarea ungureasca, adica in fosta provincie romana Pannonia, nu se afla localitati Dridu. Pesta, care este partea ne-pannonica a Budapestei, a fost un oras bulgar si are un nume bulgar. Pesta se afla in interfluviul Tisa-Dunare, Buda se afla in Pannonia. Daca nu exista localitati Dridu in Pannonia, nu aveau cum sa existe rumani acolo in timpul existentei civilizatiei/culturii Dridu (sec. 7-11), adica inclusiv la sosirea ungurilor in Pannonia nu puteau exista rumani, deoarece cultura Dridu “este” (cica) rumaneasca iar alta cultura rumaneasca pe vremea aceea nu mai exista (Dridu cica ar fi rezultatul omogenizarii/fuzionarii culturilor precedente Biharea, Ipotesti-Candesti si Hansca). De ce nu exista cultura Dridu in fosta provincie romana Tracia, adica la sud de Balcani, ci numai in Moesia, daca intr-adevar e o cultura turco-bulgara??? Simplu, pentru ca turco-bulgarii au trait doar in Moesia, spre deosebire de bulgarii actuali, (slavo-)bulgarii. Dar turco-bulgarii au fost asimilati total in secolul 10, slavizarea lor incepand inca din sec. 9. Adevarat, dar si sfarsitul temporal al culturii Dridu nu e foarte departe de disparitia, asimilarea totala a turco-bulgarilor. Probabil ca in sec 11 nu mai exista cultura Dridu, sau, daca exista, exista in foarte putine locuri unde probabil mai ramasesera turco-bulgari neasimilati.
De aftfel, nu exista nicio explicatie de ce cultura Dridu se iveste in Bucovina mult dupa ce apare in toate celelalte “pamanturi romanesti”, de ce la sudul Dunarii, in Moesia teritoriul culturii Dridu este mult mai mare decat cel al culturii Ipotesti (deci cultura “romanica” Dridu se extinde de la nordul la sudul Dunarii, cand, de fapt, ar fi trebuit sa fie exact invers, deoarece Moesia a fost romanizata cu mult inaintea teritoriului de la nordul Dunarii (daca ala chiar a fost romanizat vreodata) + Moesia era inca parte a Imperiului Bizantin, fost Roman de Rasarit in sec 7 si putea inca oferi protectie unei populatii romanice, pe cand “Dacia” fusese de mult parasita si lasata in voia sortii si a migratorilor invadatori), din “Dacia”.
În Panonia exista singura cultură din „Balcani” ce poate fi legată clar de Roma, a cărei continuitate poate fi urmărită, în mijlocul Avarilor, Slavilor, dispărând subit în secolul X.
Keszthely
De ce dialectul maramuresean e asemanator cu cel moldovenesc, iar mai la sud de Maramuresul istoric (rumanesc/meridional), adica in mare parte din judetele Bistrita-Nasaud, in judetele din Secuime si in Brasov dialectul este mult mai putin asemanator cu cel din Moldova, desi toate zonele respective sunt vecine numai cu Moldova (cu exceptia jud. Brasov)??? Judetul Bistrita-Nasaud nu e vecin cu Muntenia, Oltenia, Banatul. Asta poate insemna ori ca:
1. rumanii din Moldova sunt intr-adevar veniti din Maramures (sau marea lor majoritate), astfel incat i-au maramuresenizat lingvistic (dialectal) pe moldovenii gasiti acolo, astfel incat dialectul moldovean e foarte asemanator cu cel maramuresean. Exista si varianta ca rumanii maramuresenii sa nu fi gasit picior de moldovean romanicofon la stabilirea lor in Moldova. Atunci de ce dialectul moldovenesc nu e identic cu cel maramuresean??? Din cauza ca s-au dezvoltat divergent, eventual influente lingvistice straine, diferite in cele doua dialecte, faptul ca populatia non-romanicofona gasita de rumanii maramureseni la stabilirea lor in Moldova (in principal slavi) care au fost rumanizati de maramureseni erau intr-atat de numerosi (desi politic rumanii (fost-)maramureseni conduceau tara) incat si-au pus amprenta pe dialectul maramuresean, modificandu-l putin.
2. asta poate insemna ca rumanii dintr-o mare parte a jud. Bistrita-Nasaud (care era pe vremea aceea locuit exclusiv de ne-rumani: sasi si secui), Secuime si Sasime (jud. Brasov) au venit si s-au stabilit (mult) mai tarziu in aceste zone, (unii din Muntenia, altii din zone din Ardeal in care nu se vorbeste maramureseneste, ci dialecte mixte [nu exista “dialect ardelean”, doar maramuresean, moldovenesc, muntenesc, banatean, eventual si crisan], ca de exemplu zona Fagarasului, a Muntilor Apuseni), asimilandu-i pe nerumanii gasiti aici. Sau poate ca erau extrem de putini rumani “autohtoni” vorbitori de dialect maramuresean, inca ramasi nedeznationalizati/neasimilati de (catre) nemti si unguri, care au fost apoi asimilati dialectal (datorita numarului lor mic) de rumanii veniti mai recent din alte zone ale Ardealului sau din Tara Rumaneasca/Moldova (in Moldova nevorbindu-se 100% maramureseneste, existand destule deosebiri), ceea a facut ca in acele zone ale Ardealului, vecine cu Moldova si actualele judetel Prahova si Dambovita, sa se piarda dialectul maramuresean care era “autohton”. In Sasime secole de-a randul rumanii nici nu aveau voie sa se stabileasca permanent: abia mai tarziu germanii le-au dat voie sa se stabileasca pe pamanturile lor, dar si atunci la periferie: Marginimea Sibiului, Scheii Brasovului (“schei” insemnand “bulgari”, “slavi” in general sau si una, si alta, fiind folosit pentru toti slavii in mod vag, general, dar cand era vorba de etnii slave particulare existand mai multe nume, bulgarii neavand insa un exonim rumanesc special si diferit de “schei” = slavi, spre deosebire de sarbi, rusi, lesi (=polonezi); rumanii din Scheii Brasovului, primii rumani din Brasov sunt de fapt slavi din grupa bulgarilor rumanizati)
Dar de ce exista in Bucovina si Maramures “cultura tumulilor carpatici”, pe vremea cand in restul tarii erau “culturile foarte asemanatoare si inrudite” Ipotesti (Muntenia, fara Oltenia!!!), Hansca (“restul Moldovei” pentru cei care considera ca Bucovina e doar o parte, o sub-provincie a Moldovei) si Biharea (Crisana, Banat, Ardeal)??? De ce “cultura tumulilor carpatici” e atat de diferita de cele 3 culturi “premergatoare culturii pan-rumanesti/proto-rumanesti/pan-proto-rumanesti Dridu”??? Dupa “cultura tumulilor carpatici” mai exista o alta cultura specifica Bucovinei (si Maramuresului??? imi scapa numele acum), inainte ca “cultura Dridu” sa-si faca, in sfarsit, aparitia si acolo, in “Arboroasa” “noastra” moldo-rumaneasca/rumano-moldoveneasca (pentru moldovenii care se considera rumani, adica pentru moldovenii care considera ca “moldovean” e doar un nume regional, “regionim”), sau in “Arboroasa” “lor” (etno-)moldoveneasca (pentru moldovenii care se considera etnici moldoveni si care considera ca Bucovina ar trebui sa apartina Republicii Moldova, nu Rumaniei, si nici Ucrainei)
A nu se confunda reto-romana cu reto-romanica: ultima reprezinta numele grupei limbilor romanice formate din reto-romana (romansa, rumansa), laDina (pe care eu o numesc prin analogie reto-laTina) si fiulana.
In alte limbi exista cuvinte diferite pentru limba reto-romana si limbile reto-romanice. Reto-romana este doar una din cele 3 limbi reto-romanice si, de fapt, singura care se vorbeste in Retia (adica in Elvetia), celelalte 2 se vorbesc in Italia. Din cauza asta pare cam gresita formularea limbi “reto”-romanice, cand doar 1 din 3 se vorbesc in Retia. Daca tot se aplica prefixoidul “reto-” la toate 3 limbile, atunci “laDina” ar putea fi numita “reto-laTina”, deoarece numele ei provine din latinul “latinus, -a, -um”, pe modelul numelui “reto-romana”, “romana” din Retia (Roma fiind capitala Latium-ului rezulta ca “limba romana” este tot una cu “limba latina”).
Se poate folosi “reto-romana” ca parte a limbilor “reto-romanice”
dar si “romansa” ca parte a limbilor “reto-romane” (nu “reto-romanice”!!!)
Revenind la rumana si aromana: amandoua provin dintr-o limba-mama comuna iar numele lor, (auto)glotonimul/endoglotonimul ambelor provenind din cuvantul latin “romanus, -a, -um”.
Adica aceeasi situatie ca in cazul limbii ruse fata de belarusa si rusyna/ruteana. Toate 3 provin din slava de est comuna, slava comuna de est, si toate 3 pastreaza radicalul “rus-” in componente glotonimului lor. Ce ar trebui sa insemne asta, dupa “lingvistii” rumani??? Ca belarusa si rusyna sunt dialecte rusesti??? Unele dialecte rusyne sunt mai apropiate de slovaca, decat de ucraineana (nu ca ucraineana ar fi un dialect rusesc), deci, conform “lingvistilor” rumanesti, slovaca este un dialect rusesc (sau rusa e un dialect slovac).
Domnule timocean, aveţi o singură problemă în argumentarea dv., habar nu aveţi despre ce vorbiţi.
România a câştigat războiul, nu s-a aplicat niciun principiu, fiindcă nici alţii nu l-au aplicat sute de ani, ani când Maramureşul era majoritar românesc.
Desigur, principiul este folosit, s-a votat într-o anumită măsură, dar nu a avut o valoare deosebită, reală, urmând un război cu Ungaria.
Pentru o putere care a câştigat total războiul, după sute de ani de opresiune, venirea ei la masa negocierilor este o faptă nobilă. Nu ne putea opri nimeni să luăm tot până la Tisa, inclusiv Beregul, precum nu a putut opri nimeni Turcia.
Apoi aveţi o mică problemă, nu cred că înţelegeţi ideea, regulile nu se refereau la o anumită populatie dintr-o provincie, ci dintr-o ţară, un grup compact, treceţi uşor de la regiuni geografice, la comitate, în funcţie de interes.
Dar, dacă tot vorbim de regiuni, românii erau majoritari în Partium, deşi România a luat doar +/- 60%. Încă puteam revendica şi părţi din Partiumul extins, la o negociere „amicală”, fiindcă după regula dv. aveam dreptul, având o majoritate zdrobitoare faţă de ucrainieni, una destul de liniştitoare faţă de unguri în Partium. Deci puteam cere de preferinţă părţi din Partiumul extins, să spunem Beregul şi Ungul, fiindcă în comitatele Bihor, Severin, Arad, Sălaj, Sătmar, Ugocea, Maramureş(Partium) trăiau 1 189 576 români şi 934 913 maghiari. Dar, dacă excludem Ugocea şi Sătmarul(care au fost doar parţial sau temporar în regiune), situaţia este chiar tragică pentru maghiari.
Dar, pentru a nu părea că dezavantajăm ucrainienii, putem adăuga Bereg şi Ungul la calcul şi rezultă 1 189 924 români, 1 101 827 maghiari, 354 194 ucrainieni, interesant, dar nu de ajuns.
Apoi despre ce Cehoslovacie vorbiţi, ăia nu aveau niciun drept, nici istoric, nici etnic, nici cultural pe domeniile Codrenilor, pe domeniile lui Tatomir, pe munţii maramureşenilor, doar incompetenţa liderilor a făcut ca Maramureşul să fie ciuntit în favoare unei ţări căreia îi „păsa” foarte mult de maramureş. O construcţie, o ţară artficială, pentru a impulsiona două popore mai mici, fără legătură cu Maramureşul.
Ucrainienii erau greco-catolici, slovacii catolici, erau mulţi români care şi-au pierdut identitatea care nu aveau o atitudine ostilă(desigur, nu se cânta hora unirii) faţă de unire. Repet, dacă rutenilor nu li s-a recunoscut dreptul la o ţară, România avea singurul drept acolo, cel mai mare, dovadă este şi buna integrarea a ucrainienilor din Maramureş!!!
Deci vă rog, vorbiţi despre probleme care vă depăşesc.
Deci, domnule timocean, în locul lui Brătianu, mergeam cu acele statistici, cu diplomele medievale, cu cadastru din Maramureş, cu actul de unire a bisercii cu Roma (biserică care, supusă în timp Muncaciului, ne-a rutenizat destul de bine), cu argumentul convieţuirii de secole, influenţele de orice tip reciproce, paralizarea economică a Beregului şi Maramureşului prin acea graniţă şi le spuneam, cehilor şi austriecilor, cum a spus un băiat ce nu prea mai avea majoritate prin Erebor, „ I(we) have the only right!!”.
Dar Brătinu avea probleme cu Serbia, era mai interesat de partea sudică, aşa că ne-a umilit total, atât verbal, cât şi prin ce tratat a scos( a luat mai puţin decât se votase, nici măcar nu a luat până la linia frontului, ne-a condamnat la sărăcie, iar, spre fericirea dv., Cehoslovacia a primit regiunea, care a ajuns în mâinile sovietice, care au educat-o în stilul „rominii fascisti”. Mă rog, cel puţin pe ucrainieni, fiindcă la maramureşeni asemenea bazaconii nu prind, nordul având o contribuţie destul de puternică la Unirea de la Alba Iulia, la renaşterea demnităţii naţionale etc.
Aş dezbate şi problema Bucovinei, dar acolo avem distinşi moldoveni. Un lucru clar, celelalte minorităţi priveau cum hoarde de bolşevici, polonezi şi ucrainieni comit genociduri prin Galicia, Podolia, iar în apropiere exista totuşi un rege, un regat destul de stabil, doar din indiciul ăsta ar trebui să vă prindeţi. A fost un fel de efect Basarabia, unde adia vântul sovietelor, lucru care a mai redus din setea de putere a boierilor şi i-a făcut mai hotărâţi :)).
@IVGA Inainte de a-l acuza pe incompetenta pe bratianu ar trebui sa reveniti la realitate:Romania a pierdut razboiul odata cu pacea de la buftea, fiind resuscitata doar dupa victoria antantei in vest plus strapungerea frontului de la salonic care a scos din joc bulgaria. Chiar asa, “incompetentii” care au condus negocierile au luat in final binisor mai mult fata de intelegerea din 1916: Basarabia in plus, vestul crisanei si o treime din banat in minus. Cat despre nordul maramuresului, la negocieri nu poti avea chiar totul, mai exista si ceilalti. Iar daca cei care au castigat de fapt razboiul ne-au spus “pana aici” cred ca a trebuit sa ne supunem. In maramuresul de nord erau 20 de mii de romani dintr-o populatie totala de 220 de mii, deci nici nu s-a pus problema sa luam tot N Maramuresului. Tot ce am negociat si nu am reusit a fost partea din regiunea sighet de la nord de tisa care avea vreo 18 sate romanesti plus un orasel, totalizand vreo 15 de mii de romani.
S-a pus.
Problema era să le dăm libertate, parlament regional, lucru neauzit în regatul vechi, iar mai apoi nou.
Dacă făceam acest pas de bun simţ, două limbi oficiale şi un parlament la Hust, era mult mai uşor să luăm Huţulia decât Banatul tot.
Problema nu a fost Cehia, a fost o problemă de neprezentare şi neînţelegere a epocii. Noi eram în plin naţionalism de 1848, când alţii erau deja spre un libertarianism civic.
Dacă erau Roxini la conferinţă, România ar fi luat tot, însă cei ce au fost nu înţelegeau limba noastră.
🙂
[…] Cum spune maestrul Eftimie, Dan Alexe și poveștile lui nu prea merită luate în seamă, despre orice ai discuta cu Dan Alexe tot la limba albaneză ajungi. Există un termen german pentru disfuncția asta: ”Fachidiot”, pe românește ”când ai un […]
“..Așa că nu e decât o dovadă de bun simț istoric și filologic să spunem că Ștefan cel Mare ar fi fost nedumerit dacă cineva i-ar fi zis că e român”
parerea trebuie respectata;dar la ce va folosesc aceste teribilisme,le-asi numi eu?!Aduc ceva constructiv în valoarea si cultura noastra a moldavo-românilor…?!?!
Ași fi foarte curios ce-ar fi raspuns strabunicul meu acestui Lucian Boia.
Si daca tot l-ati pomenit pe Stefan vel Mare,căruia Mihail Sadoveanu,pentru prima data l-a numit STefan cel Mare si Sfant….
Marele G.Calinescu a scris:
Cea mai uimitoare izbinda a domnului Mihail Sadoveanu este aceea cu privire la limba.
Daca Stefan cel Mare si Sfant s-ar scula din mormant si ar vorovi cu noi, am incredintarea ca pe noi nu ne-ar pricepe, dar pe Mihail Sadoveanu, da.!
Cu deosebit respect,stranepotul
marelui autor moldovean-român
Mihail Sadoveanu.
Jordan H.
[…] Cum spune maestrul Eftimie, Dan Alexe și poveștile lui nu prea merită luate în seamă, despre orice ai discuta cu Dan Alexe tot la limba albaneză ajungi. Există un termen german pentru disfuncția asta: ”Fachidiot”, pe românește ”când ai un […]
Sa fim seriosi, ideea ca institutiile statului roman au uniformizat limba romana este cel putin ridicola, daca stam sa ne uitam la actualele institutii ale statului roman si ne imaginam cum aratau aceleasi institutii acum 2-300 de ani. Raspunsul este mult mai simplu de atat, natiunea si limba daco-romana s-au format mult mai tarziu si nu au avut timpul fizic sa se regionalizeze atat de mult.
[…] http://cabalinkabul.wordpress.com/2015/05/01/ce-limba-vorbea-stefan-cel-mare-si-ce-a-vrut-sa-spuna-l… […]
p devenit ch in Moldova e o urma a trecerii celtilor si pe aici. Astfel, exista qGaellica (Irlanda, insula Man, Scotia) – ei pronunta k in loc de p – si pGaellica (Tzara Galilor, Bretania, Galiza) – ei pronunta p in loc de k. Astfel, in primul grup, Ciaran [kiran] din Irlanda devine Pieran in Tzara Galilor dar e tot Petru (ma, rog, Petran), de fapt. Prin urmare, pe la noi au trecut celtii din primul grup.
Boia nu știe nici el ce a vrut să zică, iar dl Alexe nu este onest când încheie: “Așa că nu e decât o dovadă de bun simț istoric și filologic să spunem că Ștefan cel Mare ar fi fost nedumerit dacă cineva i-ar fi zis că e român.”
Fals. Legenda lui Roman și Vlahata din Cronica “Moldo-rusă” (1504) ne spune clar că pentru Ștefan ar fi fost firesc să îi zici român și nu ar fi tresărit deloc. Cronicarul vorbește despre Romanii Vechi (Romanovicii) și cei Noi. Domnul Boia ar face bine nu doar să citească, ci și să înțeleagă. La fel de nedumerit ca Boia, a fost pesemne și BOIArul moldovean, dar nu Ștefan. De la Ștefan până la boier sunt 350 de ani. Până la Boia 500 🙂
Pe Ștefan îl chema MUȘAT. Așa îi chema și pe tată și pe bunic… Daco, istro, macedo și aromâna au: “mușat” = frumos de la “mumușat”, mumos, frumos. Fără corespondent în albaneză și încă o cireașă mușeată, mușețelului i se mai zice și romaniță.