 .Cea mai mare eroare morală, culturală, strategică, socială etc. ar fi fost ca Charlie Hebdo să închidă după atentate… arătându-le asasinilor că pot câștiga în felul ăsta. Așa, lucrând sub șoc, cu cei mai buni dintre ei deja îngropați, punându-l pe Mahomed care plânge pe copertă și anunțând că iartă, au dat o teribilă lovitură morală fanaticilor și asasinilor. Dumnezeu ucide – Charlie iartă.Apoi, cu admirabilă demnitate, în numărul de azi, ei arată iarăși că știu să râdă de ei înșiși, și de toată lumea. |
In timpul ăsta, în Bangladesh :
COPIL: — “Suntem din toată inima cu voi.”
Este de altfel revoltător cum ignoranți precum CTP sau Cristoiu au putut să prezinte drept rasiști și islamofobi unul din cele mai pacifiste grupuri de intelectuali din Franța…
Ceea ce nu au înțeles ei, desigur, în România, este chestiunea laicității. Charlie Hebdo este o revistă laică într-o țară laică. Asta o pun ei deja în acest număr complet, scos la timp, în ciuda masacrării celor mai buni dintre ei (până acum). Editorialul de pe paginile 2-3 o spune limpede: ceea ce e în joc acum e chestiunea laicității.
p.2
Cei de la Charlie nu se dezic nici aici și pun, pe p. 2:
TERORISTUL: — “Nu trebuie să ne luăm de ăia de la Charlie… altfel au să fie considerați martiri și, când ajung în Paradis, labagiii au să ne ia toate fecioarele.”
iar pe p. 3:
— Ce viitor au jihadiștii noștri?
— Paznici la Carrefour.
p. 4
se ocupă de teoriile conspirațiunii care au izbucnit după măcelul din 7 ianuarie. Textul spune:
“Teoria complotului are această particularitate că e imposibil de demontat: fiecare element adus pentru a o deconstrui este interpretat de către complotiști ca o “dovadă” suplimentară că ei au dreptate.”
Cafetiera (mașina de cafea) de la Charlie n-a existat niciodată… de altfel e stricată și acum.
p. 5 e din nou despre jihadiști.
ERASMUS [programul UE de studii în străinătate]
— Nu aveți nimic pentru Siria? Păi, ce să fac, o să deturnez un avion…
și
— Nu lua asta cu tine. O să plătim supliment de bagaje.
p. 6
Economie și știință. P. 6 are un articol al lui Bernard Maris (asasinat), economistul revistei și unul de Antonio Fischetti (cel care a scris cronica filmului meu Cabală la Kabul) despre cei morți.
p. 7
obișnuitele texte idealiste din Charlie despre Planeta fără viză și o lume fără violență.
pp. 8 – 9, paginile de mijloc sînt, ca de obicei, rezervate unui reportaj,
de data asta cei de la Charlie fac gestul minunat de satiriza până și mizanscena grotescă a participării șefilor de stat la manifestația in favoarea lor.
Desenul spune aproximativ:
“O familie de clowni decimată – dar au venit alții în loc.”
p. 10 e de politică externă.
Charlie se ocupă de atentat așa cum a fost văzut de musulmani, de Statul Islamic, de Boko Haram din Nigeria, dar strecoară și o mică glumă creștină:
Atenție la insolație.
ISUS: — “Poate cineva să mă întoarcă pe o parte?”
p. 11
Aici sînt de obicei eme de societate pur franceze. De data asta avem și o bandă desenată despre business-ul luării de ostateci
p. 12
p.12 – cultură și cinema.
p. 13 – societate
p. 14
– un extras dintr-un interviu cu Charb, asasinat, în care își exprima neliniștea.
p. 15 – 16, ultimele
diverse caricaturi, printre care :
După vizita la revistă, moartea la tipografie.
TERORIST: — Mi-e teamă să nu părem prea intelectuali.
și
“Desenator la Charlie – 25 de ani de muncă.”
“Terorist – 25 de secunde de muncă.”
“Terorist: o meserie de trândavi și labagii.”
Iată. Demnitatea supremă. După asasinate comandate de Dumnezeu, Charlie iartă asasinii. Charlie e laic, ateu, ca și Franța oficială, ca și cultura libertății în Europa de la Rabelais până in zilele noastre, trecând prin Revoluția franceză. Charlie rîde de toate fanatismele, nu de credința simplă.
Este halucinant este felul in care habotnicii români de dreapta, anti-islam de altfel, au atacat Charlie pentru caricaturi cu Mahomed.
Franța nu are, ca Grecia sau Anglia, o lege care pedepsește simbolic blasfemia. Religia e o problemă individuală, ca și homosexualitatea sau vegetarianismul.
Argumentul teologic al interdicției desenul nu stă de asemenea în picioare. Musulmanii își interzic lor înșiși să-și reprezente profetul, sau pe Dumnezeu, după cum și-o interzic și evreii. Dar nu au nici un drept să le-o interzică celorlalți. Lumea e plină de credințe și culte, nu trebuie noi să le urmăm toanele și nu trebuie nici să avem respect pentru toate insanitățile. De ce atunci să bem alcool și să mâncăm porc, dacă îi ofensează pe musulmani?
Charlie a primit un sprijin admirabil de la celelalte ziare franceze.
Le Canard enchaîné (Rața înlănțuită), care apare tot săptămânal, în paralel cu Charlie Hebdo, a fost fondat în 1915, în urmă cu exact un secol, în timpul Primului Război Mondial. Atât de mare a fost și a rămas influența acestui săptămânal satiric, încât canard (rață) a rămas până astăzi un sinonim pentru ziar.
Le Canard este modelul absolut al ziarului de satiră politică. Din rațiuni editoriale și grafice, și-a păstrat tână astăzi formatul desuet de acum un secol. Are doar opt pagini, cu un grafism anacronic. Jurnalismul de acolo, însă, este de cea mai înaltă calitate. Reportaje, analize politice și excelente analize economice. Cronici de film, cărți și teatru. Invitați externi cu opinii despre evenimente din actualitate, interviuri.
Le Canard a luat partea lui Charlie, publicând caricaturi cu islamiștii.
Intr-un, un imam inarmat le spune sinucigașilor:
— Nu avem voie să-l desenăm pe Profet.
Elevii:
— Dar amantele lui?
—
Ziariștii de la Canard au primit deja, la rândul lor, amenințări cu moartea.
—
La fel, Libération, ziarul fondat de Sartre, are astăzi pe prima pagină doar o serie de blestemății:
—
Furuncul de Cristos.
Rabin de rahat.
Scârba de Dumnezeu.
Tabernacul.
Buda de mahala.
Pe barba Profetului.
Partuză de dreapta.
Dumnezeu e un cretin.
Porc kasher.
Psihopapă.
Pulă de urs.
Labă de călugărițe.
Orhideoclast.
Jurnalist…
Omorâți-ne.
—
Cf. si:
Numărul din ziua asasinării –
Charlie Hebdo: o decriptare completă, pagină cu pagină, a ultimului număr…
și, despre reprezentare și imagine în Islam:
Occident vs. Islam… progresul prin încălcarea poruncilor sacre…
https://cabalinkabul.com/2013/06/12/occident-vs-islam-progresul-prin-incalcarea-poruncilor-sacre/
19 Responses to Big balls of cartoon fire – Umorul Charlie continuă, iată ultimul număr…
Grecii nu au o lege care pedepseşte simbolic blasfemia.
Grecii au o lege care pedepseşte blasfemia cu ani grei de puşcărie şi sunt oameni în puşcărie fiindcă s-au legat de popimea atotputernică de la ei. Cei care au trecut autonomia Muntelui Athos în tratatul de aderare la UE. Lucru pe care UDMRiştii de la noi nu l-au reuşit.
Ai remarcat formele ilustratiei de pe coperta? Elimină fața și detaliile dar păstrează conturul exterior…
Prefer sa nu atrag atenția.
Toate astea poarta un nume: sindromul Tourette. Cand se intalneste si cu zeama de 68 ranceda, rezulta un mare deranj. Sa va fie de bine. Cei care nu sunt bolnavi de sindromul Tourette de ce ar trebui sa se intalneasca cu toti nebunii lumii? De ce trebuie sa suporte un razboi cibernetic, strada si metroul pline de militari, politisti si jandarmi si perspectiva reala a limitarii libertatii de exprimare? Se pare ca de la urletele libertatii de exprimare am sarit direct la totalidelirismul ,,cine nu e de acord cu un minut de silence,, e concediat pe loc. Mai sa fie?! Parca era libertate de exprimare? Sau merge pana la imaginea anarho-trotzkismului? Despre musulmanul din epiceria cosher care i-a ascuns pe clienti intr-o camera frigorifica pe care a debransat-o si a dat informatii vitale fortelor speciale, fiind altfel descris ca un tip extrem de inteligent, nimic? Si mai vine si dintr-un prapadit de catun african, adica un taran nesofisticat si fara referinte culturale. Decat alea ale bunului simt funciar umanist. E credincios si te asigur ca daca ii fluturi pe la nas desene demne de peretii toaletelor se simte jignit. Despre unii care sunt atat de inapoiati din cauza religiei incat au scris si pe bani In god we trust, nimic? Fiind atat de tampiti au ajuns si in fruntea lantului trofic. Culmea ridicolului este ca daca dereglatii aia isi vedeau de treaba fituica murea de moarte buna-n-avea cumparatori. Sper sa nu-mi bata nimeni la usa pentru comparatia hartie uzata pour torcher le cul=Charlie Hebdo. Sau cum zicea Barry-O ,,cuvintele ranesc…,, dar n-avea cine sa-l asculte. Frankie are dreptul sa declare ca daca cineva-l injura de muma-sa ii sparge fata pe loc? Tine de margine sa nu te murdaresti. Spectacolul nu se termina pana nu canta grasana. Si inca n-a cantat.
Faptul că au pomenit de “tabernacul” (“chivot”) e o referire la franco-canadieni.
Pentru care înjurăturile şi obscenităţile obişnuite în franceză sau engleză sunt mai degrabă glume, dar când vorbesc de “tabernacul”, “ostie”, “caliciu” (“potir”) sau “Sfânta Taină!” ştii că s-a îngroşat gluma. Cam aşa cum un român ceva mai religios ar pomeni de morţi, Paşti, Dumnezei, grijanie şi mama interlocutorului.
Nici că găseai un alt cadru mai bun ca acela în care te-ai fotografiat, cu Lydon și-al său „Anger is Energy” în plan secund. Mai trebuia o ilustrație muzicală cu „Anarchy In The UK” și tabloul era complet ca ansamblu de simboluri 🙂
…“I wasn’t an anarchist, I found that the written word could achieve far greater disturbance than planting a bomb in a supermarket.” — Pffffff!!
Ce e val ca valul trece…;) Plina lumea de profetii in cabala, ‘the heck.
de unde pana unde dreptacii romani ar fi anti-Charlie? dreptacii pe care ii stiu eu sunt toti adeptii lui ”je suit charlie”.
Apropo de comentariul Iuliei. Si mie mi se pare că cei mai virulenți anti-Charlie au fost (pe lângă simplii idioți despre care nu metită să discutăm) în această ordine: persoanele religioase care s-au indignat pe ideea de blasfemie (mai ales după observarea caricaturilor anti-creștine, nu anti-alte religii), persoanele cu simpatii antisemite și mai ales noul curent românesc, foarte vizibil pe facebook, al socialiștilor/liberali de stânga care sunt antioccidentali, antieuropeni, antiamericani, anticapitalsti si in general sunt gică-contra a orice. Ei sunt cei care ai venit cu argumentul celor 2000 de săteni nigerieni uciși de Boko Haram și că de ce nu facem și pt ei miting. Singurele diferențe față de cei cu simpatii legionare (sau cu gândire de tip..) e că nu-s neapărat religioși și naționaliști. Deși departe nu-s…Cam ăștia au fost – după observațiile mele – cei mai înfocați ”je ne suis Charlie”
Antioccidentalii, antieuropenii, antiamericanii-anticapitalişti şi gică-contra a orice sunt “atei de Facebook”. Adică nu cred în Dumnezeu, nu cred în Buddha, nu se duc la biserică, nu ţin post potrivit cu regulile ortodoxiei sau catolicismului, nu se închină şi probabil nu ştiu nici cu ce mână să se închine.
Dar sunt mai vegetarieni ca un brahman, mai biciclişti ca un olandez, mai (co)mu(n)işti ca un profesor de ţară, mai conservatori ca un redneck şi se închină la Părintele Arsenic, ale cărui citate le plimbă printre pozele cu pisici.
JE SUIS IONUT ANGHEL
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/15/big-balls-of-cartoon-fire-umorul-charlie-continua-iata… […]
[…] au tot discutat dacă să închidă, să abandoneze definitiv. Primul număr de după masacru, cel admirabil cu Mahomed care iartă, a fost făcut în doar trei zile… supraviețuitorii fiind prinși în ceea ce criticul […]
[…] — Big balls of cartoon fire – numărul cu Mahomed de după asasinare […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/15/big-balls-of-cartoon-fire-umorul-charlie-continua-iata… […]
[…] — Big balls of cartoon fire – numărul de după asasinare […]
[…] decriptare completă a numărului din ziua masacrului și a celui de după urmează în linkurile de jos, de la sfârșitul […]
[…] Big balls of cartoon fire – numărul de după asasinare — […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/15/big-balls-of-cartoon-fire-umorul-charlie-continua-iata… […]