1. Este vorba de un desen politic, care analizează situația din Egipt, unde islamiștii sînt persecutați de regimul militar. Charlie nu rîde acolo de Islam, ci pune în scenă jihadiștii fanatici, cei care taie capete, se aruncă în aer și împușcă în cap fetițe ce merg la școală Orice musulman trebuie să fie împotriva lor, ba chiar toți imamii respectabili și majoritatea musulmanilor au să spună că aceia trădează islamul și sînt un cancer ce trebuie exterminat. Islamul normal, mainstream, e împotriva jihadiștilor din Siria-Irak. In Egipt sînt persecutați și omorîți, pe același motiv: ei nu reprezintă Islamul.
2. “C’est de la merde” este, ca și “oh, shit” în engleză, o interjecție. O folosești atunci când, de exemplu, vrei să tai pâine cu un cuțit bont, de proastă calitate, te uiți la el și spui: “ ce couteau, c’est de la merde”… “Ce cuțit de rahat”… sau: “ce rahat de cuțit”.
3. In cazul de față, nu Coranul e ridiculizat, ci credința stupidă a fundamentalistului, credința lui magică, irațională că acea carte îl va salva de toate… Aici, cum o spune legenda în colțul din stânga sus, e vorba de masacrul unor islamiști de către armata egipteană. “Tuerie en Egypte” = Masacru în Egipt.
4. Fundamentalistul din desen descoperă că gloanțele trec prin Coran, care în așa situație nu-i servește la nimic: “c’est de la merde”… Nu e o vestă anti-gloanțe din kevlar.
5. De altfel, scrie acolo mare, încadrat în galben: “Ça n’arrête pas les balles” = NU OPREȘTE GLOANȚELE. Gloanțele armatei…
6. Desenul rezumă așadar perfect situația politică din Egipt, unde armata masacrează islamiștii neînarmați, care descoperă, în fanatismul lor naiv, că Coranul nu-i protejează de gloanțe.
—
Așa era fiecare desen din Charlie, o bijuterie de analiză politico-socială, nu insultă gratuită adusă religiei… Dar cu cine să vorbești?
—
25 Responses to Exercițiu de exegeză Charlie Hebdo – Decriptarea desenului cu “Le Coran c’est de la merde”…
nu stiam de revista Charlie pana in 07 ianuarie cand s-a intamplat oribilul atentat. Am citit cate ceva despre istoricul acestei reviste, asa am aflat ca a fost interzisa de doua ori in lunga ei existenta, incepand cu anii 60 ai secolului trecut. ma intreb carui public se adreseaza Charlie? eu nu cred ca e distribuita in Egipt, Siria, Irak, sau alta tara araba. fenomenul trebuie combatut din interiorul comunitatii islamice. daca fanaticul nu asculta de imam o sa asculte de Charlie? un caine rau care latra la tine se linisteste de indata ca stapanul ii vorbeste. ce faceai daca cainele nu era in lant? din pacate fanaticii au circulat si mai circula prin Paris, si nu numai.
Ziarul avea in 2014 un tiraj de 10-12 mii bucati. Comparativ cu Adevarul din Ro.
Ziarul era independent, se axa pe satira societatii franceze, de la imoralitatea celor x casatorii a lui Sarkozy, adulterismul din meia,decolteurile din media, tiganii cersetori, romanii hoti, etc. si avea in general abonati … cu studii medii si superioare. Un fel de times new roman.ro dar in versiune banda desenata ( zona asta a Europei este pasionata de benzi desentate)
Sapt. asta colegii mei au reusit sa cumpere un ziar.
Reblogged this on Fără buletin and commented:
Urăsc să explic poante, dar în cazul acesta cred că e bine să fixăm termenii, deoarece nu toată lumea este alfabetizată.
Au râs și de evrei și chiar și de Holocaust (vezi caricatura cu Hitler). Și totuși un site evreiesc le-a publicat caricaturile, în numele libertății de exprimare: http://www.jewpop.com/religion-et-politique/nous-sommes-tous-des-charlie-hebd/
…interesanta manipulare, atunci de ce a fost dat afara de la revista C.H. marele caricaturist Sein , dupa ce nu a vrut sa retraga o caricatura cu un evreu ?…
Astept cu interes si decriptarea desenului in care Mohamed facea sex cu un magar…..
L-am vazut la o emisiune pe CTP foarte indignat, cum sa spui ‘la merde’ de Coran. Eu nu stiu franceza decat asa la nivel de balta asa ca mi-a prins bine articolul asta. Acum dupa ce am inteles care-i treaba, imi dau seama mai bine ce prostovaneala a debitat CTP-ul cu tot cu fata lui de inchizitor.
Asta numiţi dumneavoastră o exegeză a respectivului ansamblu?
Vă voi răspunde punctual la cele exprimate.
1.
– „Este vorba de un desen politic, care analizează situația din Egipt, unde islamiștii sînt persecutați de regimul militar.” Deci islamiştii sunt persecutaţi de regimul militar.
– „Charlie nu rîde acolo de Islam, ci pune în scenă jihadiștii fanatici, cei care taie capete, se aruncă în aer și împușcă în cap fetițe ce merg la școală ”
Unde sunt ei în scenă, ca atare? Ilustraţia arată un musulman oarecare, care moare cu Coranul în mână, ciuruit de gloanţe. Nu are bombe, nu împuşcă în cap fetiţe, niciun indiciu vizual nu încadrează personajul în categoria violentă a jihadiştilor.
– „Orice musulman trebuie să fie împotriva lor, ba chiar toți imamii respectabili și majoritatea musulmanilor au să spună că aceia trădează islamul și sînt un cancer ce trebuie exterminat.” Este o părere personală, nu aveţi de unde şti dacă majoritatea vor spune asta sau nu decât întrebând asta pe fiecare în parte.
Ba mai mult, apare prima contradicţie: islamiştii sunt persecutaţi de regimul militar VS Charlie nu râde acolo de Islam VS aceia trădează islamul. Păi, dacă ei nu sunt reprezentativi pentru Islam, nu îi putem numi islamici. Chiar dumneavoastră aţi utilizat termenul „jihadist”, referindu-vă în mod particular la cei care omoară nevinovaţi. Însă personajul, din câte se poate spune după orice reper vizual existent, este un musulman, care ţine Coranul în mână. Nu are niciun indiciu cum că ar fi unul dintre jihadişti.
Dacă Charlie râde de jihadişti, e tulburător că reprezentarea lor lipseşte complet din imagine.
2.
Interjecţia. Dacă „ “ ce couteau, c’est de la merde”… “Ce cuțit de rahat”… sau: “ce rahat de cuțit”. ” atunci Le Coran, c’est de la merde înseamnă, nu-i aşa, „Coran de rahat” sau “ce rahat de Coran”.
Când te enervezi că un cuţit nu taie, zici cuţit de rahat, practic „jignind” cuţitul, fiindcă nu face ceea ce vrei. Deci, în cazul lor, spun despre Coran că este de rahat, urmând „nu te apără de gloanţe”.
Implicaţia este una simplă, cum că cei ucişi sunt tâmpiţi şi au impresia despre Coran că, literalmente, îi va apăra de gloanţe.
3.
„In cazul de față, nu Coranul e ridiculizat, ci credința stupidă a fundamentalistului, credința lui magică, irațională că acea carte îl va salva de toate.” Din nou, unde sunt fundamentaliştii? Ce anume identifică reprezentarea personajului cu fundamentalismul – şi nu orice fundamentalism, ci acela jihadist care omoară inocenţi? Nimic. Premisa în sine e absurdă, a spune că fundamentalismul în general este alcătuit din oameni care sunt atât de imbecili încât au impresia că o carte, fizic, va sta între ei şi gloanţe. În schimb, toţi islamicii cred în Coran, în sensul că ceea ce se află în acea carte, ceea ce e transmis acolo, le va salva sufletele, îi va mântui, îi va izbăvi spiritual.
peste 4 şi 5 sar, nimic de obiectat
6. ”Desenul rezumă așadar perfect situația politică din Egipt, unde armata masacrează islamiștii neînarmați, care descoperă, în fanatismul lor naiv, că Coranul nu-i protejează de gloanțe.”
Exact. Desenul face mişto nu de jihadişti, ci de islamici neînarmaţi aflaţi în exerciţiul libertăţii de conştiinţă, care sunt masacraţi de armată, murind cu Coranul în mână. Unde e morala? Că islamicii ar trebui să renunţe la convingerile lor religioase (care, să fie limpede, nu includ ideea că o carte fizică va opri gloanţe), la libertatea lor de conştiinţă?
Astfel, denotă o lipsă crasă de respect atât pentru libertatea de conştiinţă, cât şi pentru moarte.
Cum ar fi inversul desenului?
Ar fi plăcut să vezi unul dintre redactorii CH cu revista în mână, prin care trec gloanţele atentatorilor şi textul să fie înlocuit cu:
Tuerie en France.
Charlie Hebdo, c’est de la merde.
Ça n’arrête pas les balles.
Care ar fi morala în această imagine în oglindă, că ar fi trebuit să-şi limiteze libertatea de exprimare?
Nu a făcut nimeni apologia terorismului, dar nici nu poţi demonstra, oricât te-ai chinui, că unele dintre ilustraţiile lor de copertă nu sunt ofensatoare. Faptul că au murit este o tragedie, dar nu este un argument pentru a susţine sus şi tare că anumite reprezentări penibile nu sunt ofensatoare.
:))))))))) Sofism de sofism, Charlie Hebdo nu e folosit CA CArte sfântă şi scuză pentru crime.
[…] , https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/11/exercitiu-de-exegeza-charlie-hebdo-decriptarea-desenul… , […]
ar mai fi un argument. Colegul de birou Momahed mi-a explicat. Conform religiei islamice Dumnezeu nu a fost vazut de nimeni si e interzis de desenat pentru musulmani. Inttr-o moschee nu sunt picturi, nu sunt sculpturi.
Crestinii au incalcat acel “sa nu iti faci chip cioplit dupa asemanarea mea” dar musulmanii inca o tin.
Asta e evident, cu atât mai puţin reprezentări de o anumită factură.
Cât despre creştini, e vorba de cel de-al şaptelea sinod ecumenic, unde s-a nuanţat puţin ideea.
Reprezentările în sine:
“În vechime, Dumnezeul neîntrupat si nemăsurat nu a fost niciodată înfatisat. Dar acum ca Dumnezeu a fost văzut în trup si a vorbit cu oamenii, acestia pot face o înfatisare a lui Dumnezeu asa cum L-am văzut. Nu ma închin materiei, ci Dumnezeului materiei, care a devenit materie pentru mine si S-a coborât sa locuiască în materie, care mi-a pregătit mântuirea prin intermediul materiei. Nu voi înceta sa cinstesc aceasta materie care mi-a dăruit mântuirea. O cinstesc, dar nu ca Dumnezeu.”
E vorba despre proskenesin (veneraţie), nu latreian (închinare).
Probabil un motiv important pentru adoptarea icoanei este şi rata de analfabetism mare, care este destul de mare acum, darămite când s-a luat respectiva decizie. Plus, copiii. Sunt aspecte care povestesc celor ce nu pot citi, din diverse motive, dar nu se efectuează o închinare ca atare la ele.
În legătură cu libertatea de exprimare am găsit un articol cu care sunt de acord. Nu prea citesc publicația în cauză, dar acest articol chiar m-a convins: http://www.catavencii.ro/legatura-dintre-libertatea-de-exprimare-si-un-borcan-cu-urina/
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/11/exercitiu-de-exegeza-charlie-hebdo-decriptarea-desenul… […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/11/exercitiu-de-exegeza-charlie-hebdo-decriptarea-desenul… […]
[…] […]
[…] […]
[…] […]
[…] […]
[…] continuă, astfel, număr de număr, să publice caricaturi cu islamiști fundamentaliști și cu imami obsedați, la fel cum râde de ierarhia catolică pedofilă sau de colonii […]
[…] […]
Reblogged this on Timposibil and commented:
o analiză a unui număr din Charlie Hebdo de anul trecut. cred că merită.
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/11/exercitiu-de-exegeza-charlie-hebdo-decriptarea-desenul… […]
[…] La fel, am mai pus o exegeză specială a desenului de pe coperta numărului cu “Le Coran c’est de la merde”… […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2015/01/11/exercitiu-de-exegeza-charlie-hebdo-decriptarea-desenul… […]