Că tot vorbește acum toată lumea de Crimeea, o fundătură istorică, o peninsulă ce a fost întotdeauna atât de izolată, încât a servit de zonă de refugiu nenumăratelor popoare ce s-au învârtit pe acolo. Iată :
Slavii nu au ajuns acolo decât odată cu cucerirea ei militară de către Rusia țaristă spre 1800. Inainte de asta fusese un hanat tătăresc, dar din antichitate fusese locuită pe coastă de greci, iar in interior de sciți iranofoni și probabil de triburi inrudite cu cerchezii si kabarzii ce ocupau litoralul până spre Caucaz. Fiind o zonă de refugiu lingvistic (“residual zone”), nu e de mirare că au supraviețuit acolo vorbitori de limbă gotică până prin sec. 18 !…
Gotica, nu germana propriu-zisa… Cel mai probabil ostrogoti.
Gotica ne mai e cunoscută doar prin Biblia lui Ulfila, text masiv, comoară de neprețuit pentru lingviști, scrisă pe la anii 360-380 undeva de-a lungul Dunării de jos, probabil prin câmpia Bărăganului, unde s-a și descoperit, in apropierea munților, tezaurul gotic de la Pietroasele. Pe la 1580, însă, altfel zis foarte tardiv, 12 secole mai târziu, un diplomat flamand în post la Istanbul a desoperit, călătorind la tătarii din Crimeea, o limbă in câteva sate care nu era altceva decât o limbă germanică apropiată de graiul lui flamand. Augerius Gislenius Busbequius (Busbecq) a publicat așadar o scurtă descriere a acelor descendenți ai goților tătarizați și islamizați, dar care își păstraseră limba, printr-unul din acele miracole istorice care a făcut să ni se păstreze și un glosar cuman, sau un vocabular al iașilor (alanilor, oseților) în Ungaria medievală (cf. linkuri mai jos).
Micul vocabular gotic al lui Busbecq
(iată-l aici în latină :
… arată într-adevăr o limbă apropiată de cea a lui Ulfila, din Biblia gotică, dar și de nenumăratele dialecte de Plattdeutsch care fac tranziția spre frizonă, olandeză și flamandă. Ca și în gotică, mulți termeni păstrează terminația indoeuropeană a nominativului masculin in -s, precum Fers, glosat : vir, om, bărbat, și care e același cuvânt ca latinescul vir și irlandezul fear, păstrând insă terminația -s ca și lituanianul vyras, sau sanscritul virah (unde -h < -s)… Același termen a mai supraviețuit in germanică și in germanul Werwolf si englezescul werewolf (were-wolf = om-lup).
La fel, in o mie de ani și mai bine de când trăiau în Crimeea, goții descriți de Busbecq luaseră și cuvinte iraniene, precum numeralele sada = 100 și hazer = 1000…
… dar ceea ce surprinde lingvistul ce analizează glosarul gotic din Crimeea e termenul Marzus, dat ca însemnând nuntă, Nuptiae… El vine imediat alături de cel al nevestei, care e Schuos, și căruia i se poate găsi o rădăcină germanică… Nu însă și lui marzus, indiferent cum ar fi dorit Busbecq să fie pronunțat.
O ipoteză ar fi aceea că avem de-a face cu un termen provenit din rădăcina romană, sau românească, din zona dunăreană, care a dat a (se) mărita, măritiș etc…
E doar o ipoteza, care, date fiind alte imprumuturi in gotica din Crimeea, e plauzibila, iar faptul că goții și-au amestecat ceremoniile nupțiale cu cele ale localnicilor poate de altfel fi văzut și în Balcani, unde neo-grecescul vrouta, noră, nu e altceva decât germanicul Braut, bride… trecut din greacă și in aromână : vruta = nora.
—
Despre dictonarul cuman medieval cf.
Crusing the brothels in Cumania (murdar qatın = dirty Madams, or rough guides as we like them)…
despre norã si nurii ei :
De nurii norei (preistoria cuvintelor)…
—
și
Irelevanța criteriului centum-satem în lingvistica indo-europeană…
12 Responses to Măritiș românesc la goții din Crimeea?
în url-ul vocabularului gotic s-a strecurat un caracter suplimentar, nu merge linkul.
Mushati family
http://genealogy.euweb.cz/balkan/balkan18.html
C1. Io Stefan III “the Great”, Hospodar of Moldova (1457-1504), *1433, +2.7.1504, bur Putna Monastery; 1m: Marusca N (+by 1457); 2m: 4.6.1464 Yevdotia Olelkowicza Pss of Kiev (+1467); 3m: 14.9.1472 Maria iz Mankup (+19.12.1477), dau.of Olebei Pr of Gothia and Maria Palaiologina; 4m: 1478 Maria Bassaraba (+1511)
3m: 14.9.1472 Maria iz Mankup (+19.12.1477), dau.of Olebei Pr of Gothia and Maria Palaiologina
cred ca e vorba despre Gothia din Crimea
Dl Alexe, incerc din nou o intrebare legitima: Gotica din Crimea a imprumutat “sade” in loc de “hundt” – dar ramane totusi o limba centum, din cate inteleg. Romana este si ea o limba latine, deci centum, care prin intamplare si probabil tot prin imprumut are si ea pe “suta”. Pai nu este acelasi lucru. Cum unii sunt centum si altii sunt satem?
Ca nu pot sa cred ca imi puteti veni cu o mie de cuvinte din vocabularul de baza roman, care sa devieze atat de mult dela latine, incat sa explice ca ar fi vorba de mai mult decat de un imprumut sporadic, exact ca in Gotica Crimeana. Sau poate totusi – nu am auzit niciodata o argumentatie credibila dusa logic pana la sfarsit pe aceasta tema (logic si concret), oamenii devenind deseori doctrinari. M-ar bucura deci sa aud argumentatia unui specialist in actiune – cu atat mai mult ca ati adus vorba despre o exceptie care ma preocupa si pe mine de vreo doi ani…
Criteriul centum-satem este de multa vreme discreditat in lingvistica contemporana.
Cf.
Irelevanța criteriului centum-satem în lingvistica indo-europeană…
http://cabalinkabul.wordpress.com/2013/12/27/irelevanta-criteriului-centum-satem-in-lingvistica-indo-europeana/
. La Pietroasa de azi, nu a fost o “simpla” asezare a gotilor. A fost o adevarata capitala in care gotii au stat spre 100 de ani (4-5 generatii). In centrul satului de azi se afla inca din sec 2, un castru roman, din grupul castrelor din aceasta zona (Prahova-Buzau) cu perioada de folosire usor neclara. Cert e ca la sosirea lor pe langa Buzau, gotii au gasit un castru in stare relativ buna in care au locuit bine mersi mult timp. Pietroasa e un loc aflat la limita intre Baragan si subcarpatii Buzaului, calcarosi (locuitorii satului erau pietrari vestiti). Locul era ff strategic. La cca 1 km de castru pe o panta moale a dealului a fost descoperit faimosul tezaur, cu obiecte de lux de aur, colectat in timp, provenind din mai multe epoci si stiluri artistice. Stilul acestor obiecte este ori romano-elenistic neaos, ori stilul romano-barbar, un stil adaptat de orfevrii romani special pt gustul barbarilor germanici, in special din aur si granate…Asta ca sa nu mai aud ca ar exista vreo legatura intre acest tezaur si autohtonii latinofoni ai epocii…
Imi pare rau, dle Alexe, dar din nou imi dovediti ca nu aveti nicio tangenta cu dialectul nostru.
“Vruta” nu inseamna “nora” in aromana, ci “iubita”. Tot asa cum “vreare” inseamna “iubire” si “ti voiu” inseamna “te iubesc”. Nicio legatura cu grecii deci.
biblia gotică este una dintre cele mai vechi atestări a unei limbi foarte apropiate de limba română
exemple
în gotică hun înseamnă un, vreun
în gotică fitan înseamnă femeie, fată cu fii fiice
în gotică nota înseamnă corabie, nautic, a înota, înot
în gotică aurali înseamnă maramă, marama este cusută cu aur pe margine
în gotică aurchie, aurcheis înseamnă urcior
în gotică sticla înseamnă recipient de băut lichide, sticla
în gotică atn, atni înseamnă an de zile
în gotică seithus inseamna seară, pe înserat
în gotică igqar, igqarai înseamnă a voastră, fiecare, fiecăruia
în gotica liub, liubi înseamnă a place, a iubi
în gotică ga dragan înseamnă a plăcea, a fi drag, a îndrăgi
în gotică thaurbeit înseamnă a trebui
în gotică gasahwan înseamnă a găsi
în gotică anapraganai înseamnă a prigoni
în gotică wairtai înseamnă a exista a trăi
în gotică dailian înseamnă a distribui, a da
în gotică us mernan înseamnă a străbate, a merge
în gotică iddiu înseamnă a se duce, dus
în gotică werian înseamnă a agreea, a fi de acord, a vrea
în gotică hvathro înseamnă dincotro
în gotică thathain înseamnă atâta
în gotică hvilca înseamnă ca și, ca
în gotică swau înseamnă in acest mod, sau
în gotică iainai înseamnă aia
limba getă se găsește în însăși biblia gotică goții au fost geții din nord estul europei
exemple de cuvinte românești din biblia gotică
în biblia gotică hun înseamnă un, vreun
în biblia gotică fitan este femeie, fată cu fii fiice
în biblia gotică aurchie, aurcheis este urcior
în biblia gotică sticla este recipient de băut lichide, sticla
în biblia gotică aþn se pronunță athn este an de zile
în biblia gotică seiþus se pronunță seithus este seară, pe înserat
în biblia biblia gotică gazzau wlakio este vistierie (camera în care se țin valorile) gazzau este casă,gazzau wlakio este casa cu valori
în biblia gotică igqar, igqarai înseamnă fiecare, fiecăruia
în biblia gotică paraskaiwein, paraskai-wein este vineri
în biblia gotică ƕaírnei se pronunță hvairnei este căpățână deci varză, la varză se spune și căpățână
în biblia gotică haubiþ se pronunță haubith este cap, bot
în biblia gotică kapillon este a tunde părul, pletele
în biblia gotică leikeins, leikeina se pronunță leicheina este a cărnii, carnal, carne
în biblia gotică dogs este perioadă de opt zile, opt
n biblia gotică þaúrp se pronunță thaurp este țarină, țărână, țară
în biblia gotică twaddje se pronunță twaddie este doi
în biblia gotica liub, liubi este a place, a iubi
în biblia gotică ga dragan este a plăcea, a fi drag, a îndrăgi
în biblia gotică þaúrban þaurbeit se pronunță thaurban, thaurbeit este a trebui
în biblia gotică un sweibands este a nu se opri și sweibands este a se opri, a zăbovi
în biblia gotică anapraganai este a prigoni
în biblia gotică hiwi este înfățișare, ivire, a se ivi
în biblia gotică dailjan se pronunță dailian este a distribui, a da
în biblia gotică us mernan este a străbate, a merge
în biblia gotică iddiu este a se duce, dus
în biblia gotică klismjan este a suna, a chema
în biblia gotică werjan se pronunță werian este a agreea, a fi de acord, a vrea
în biblia gotică ataugjan se pronunță ataugian este a arăta ceva în față, a aduce
în biblia gotică siju se prounță siiu este suntem
în biblia gotică ƕaþrō se pronunță hvathro este dincotro
în biblia gotică þatain se pronunță thathain este atâta
în biblia gotică arwjo se prounță arwio este pe nimic, aiurea
în biblia gotică swase este astfel
în biblia gotică igqis este cineva,cine
[…] mod deloc surprinzător, în Biblia gotică a lui Wulfila verbul grecesc e tradus prin strawidedun ana wiga: le împrăștiau pe drum: to strew, straw, […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2014/02/28/maritis-romanesc-la-gotii-din-crimeea/ […]
De ce oare mulți oameni tot vorbesc degeaba? Pune, domnule, inscripțiile alea gotice, germanice, cu poze clare și transcrierea lor. Nu îmi povesti mie despre ele. Ai poze clare de inscripții gotice din Crimeea? Ai transcrierea lor, copie făcută cu hîrtie de calc? Pe ce scrii tu aici?
Iar a apărut Cristi Nebunu, care ca de obicei e alăturea cu drumul, adică scrie despre altceva. E vorba despre goții din Crimeea iar el bate cîmpii despre Biblia Gotică găsită in Germania in sec 17!
[…] mod deloc surprinzător, în Biblia gotică a lui Wulfila verbul grecesc estrõsan e tradus prin strawidedun ana wiga: le împrăștiau pe drum: to […]