Image
.
Mult anunțatul raport al Comisiei Europene despre corupție în UE prezentat astăzi la Bruxelles se dovedește o dezamăgire și o risipă de bani și eforturi.
Dan Alexe
Ieșit cu șase luni mai târziu decît ar fi trebuit, raportul, prezintă nu un tablou al corupției în țările UE, ci o serie de grafice și sondaje reprezentând percepția corupției. In mare, cum vede populația fiecărei țări corupția din respectiva țară. Altfel zis, genul de rapoarte pe care le prezintă în mod regulat biroul de statistici și sondaje al UE Eurostat.
.

Pe deasupra, raportul nu conține absolut nimic despre corupție în interiorul instituțiilor UE. Deși inițial se anunțase un asemenea capitol, care era așteptat cu cel mai mare interes, experții UE au decis că nu sînt competenți pentru a analiza corupția in propriile lor institutii, pentru că, asa cum a spus-o Comisara Cecilia Malmstrom care a prezentat raportul, ei ar fi putut să nu facă dovadă de obiectivitate.

Nici pe viitor nu e de așteptat de altfel un asemenea raport despre coruptie in cadrul institutiilor UE redactat chiar de UE.

In rest, fără nicio surpriză, capitolul despre Romania scrie că acolo corupția — mică și mare — rămâne endemică. 93% din populația României consideră că corupția este foarte răspândită și constituie o serioasă problemă. Tările in care perceptia coruptiei este cea mai acuta raman de altfel cele din Balcani – România, Bulgaria și Grecia.
.
Cu totul, a mai spus Cecilia Malmstrom, corupția atinge in UE 120 de miliarde de euro pe an, altfel zis – este egală cu bugetul anual al UE. De altfel, a subliniat inaltul oficial european, nu exista zonă in UE lipsită de corupție.
.
Raportul nu face însă aprecieri, comparații sau clasificări. Comisara Cecilia Malmstrom a refuzat să spună la ce folosește, sau cum s-a ajuns la anumite calcule. La fel, nu e deloc limpede dacă actuala criză a sporit corupția, sau a redus-o.
.
Un alt raport inutil si costisitor, care rezervă totuși și unele surprize. Astfel, agențile naționale anticorupție – cu excepția celor din România- sînt criticate practic peste tot, în fiecare țară, ca nefiind foarte eficace, sau pentru că nu sint cu totul independente, sau pentru ca mandatul lor e prea limitat.
 
E pentru prima oară că se vede, în cazul Romaniei, care a fost eficacitatea reală a monitorizării justiției și a agențiilor anticorupție de către UE.
—