O noră are nuri, deci e nurlie.
In acest zăcământ de straturi succesive de cuvinte împrumutate care e lexicul limbii române, consonanța lui nuri și noră sună provocator-înșelător. Nu s-ar putea cuvinte cu origini mai diferite.
Nur, nuri, e un împrumut medieval din turcă, unde e de altfel un termen arab, unul din acei universalia islamica, termeni arabi intrați in toate limbile popoarelor musulmane: nur = lumină.
De aici vine, de pildă, numele acelui diamant unic Koh-i-Noor, “Muntele Luminii”, cel mai mare diamant cunoscut, confiscat in India si care face parte din coroana britanica.
Din turcă, două limbi balcanice, albaneza și româna, au luat nur (lumină) în sensul de frumusețe fizică a unei fete nubile. Și în română și în albaneză nur, -i desemnează șarmul erotic al unei fete nemăritate… lumina ei. Nurli (nurlie, atragatoare) e doar adjectivul turc = luminos. Alunecarea metaforică dinspre lumină spre sex appeal e o evoluție balcanică ce nu se regăsește în turcă (și cu atât mai puțin în arabă). Admirație pentru balcanici…
Nora, în schimb, logodnica, termenul care ne interesează aici, nora în sensul de fată pe cale de a se mărita, este un termen indo-european moștenit din cea mai profundă preistorie și care aruncă o lumină revelatoare asupra coerenței lexicului instituțional indo-european.
Rădăcina e *nus-, prezentă în practic toate branșele familiei de limbi indo-europene, dar —și abia aici devine interpelant— existentă sub o formă identică și în familia limbilor caucaziene de nord-est (Cecenia și Daghestan).
*Nus– e atît de arhaic, încât în câteva limbi a avut o formă care precede distincția gramaticală dintre masculin și feminin : în greacă e nuós (de la *nus-os), in latină nurus (tot de la *nus-os, in latină un S intervocalic devenind automat R), in armeană nu (dar genitivul nuoy ne trimite tot la o formă *nus-os).
Gr. nuós, lat. nurus, arm. nu.
In alte limbi termenul există cu un s- inițial, care era o simplă proteză, și cu o feminizare semantic afectivă. Așa sînt :
sanscrită : snuşā
slavă : snŭxa
engleza veche : snoru (unde, ca și în islandeza veche, -s final devine automat -r)
Latina, la rândul ei, a feminizat termenul clasic de nurus, care le suna vorbitorilor prea masculin, transformându-l în nora, termen ce a supraviețuit în română.
Albaneza e una din limbile care păstrează forma cea mai arhaică de la de la *nus– : nuse.
Semn al contactului preistoric între vorbitorii de proto-indo-europeană și caucazieni, termenul *nus– pentru noră, logodnică, a supraviețuit pînă azi în limbile din Daghestan. Așa avem, pentru a da formele cele mai ușor de recunoscut :
avară : nus
andi : nusa
arči : nustur
Limba arči e cea mai relevantă pentru contactele preistorice cu indo-europenii, în măsura în care arči, ca și indo-europeana, folosește un formant –tur (feminin și masculin), sau –tu (doar masculin) pentru termenii de rudenie. Acolo unde in indo-europeană avem pa-ter, ma-ter, bhra-ter, dukh-ter (tata, mama, frate, fiica) pentru termenii de rudenie imediată, la fel se formează acesti termeni si in arči : ob-tu, ei-tur, shiker-tu, dosh-tur (aceasta din urmă corespunzând perfect indo-europeanului dukh-ter = fiica, daughter, Tochter)
Este perfect logic și canonic, așadar, ca nora in arči să se numească nus-tur.
*Nus– e doar unul din mulții termeni areali prezenți în indo-europeană și in limbile caucaziene care arată o lungă coabitare preistorică. In română, așadar, el vine direct din latinescul nora, care era o feminizare scundară a lui nurus, care la rândul lui reprezenta *nus-us. In albaneză, nuse e moștenire directă din *nus-, prezent și în toate limbile caucaziene de nord-est.
O placă funerară etruscă menționează o femeie care e desemnată drept NUSTUR a cuiva… Probabil că era și nurlie, pentru a merita așa o placă ce a traversat mileniile.
Despre relațiile dintre indo-europeană și limbile caucaziene, cf. :
Anatolia și Caucazul : leagănul primitiv al indo-europenilor – demonstrația lingvistică…
Despre alți termeni pentru a desemna nora, logodnica :
Weasels ripped my flesh…
http://cabalinkabul.com/2013/02/09/weasels-ripped-my-flesh/
Despre alte relații posibile între indo-europeană și limbile caucaziene de nord-est si un posibil împrumut din proto-cecenă :
Yoke, yoga, con-jugal – the ”Chechen connection“…
http://cabalinkabul.com/english/
.
11 Responses to De nurii norei (preistoria cuvintelor)…
Trag concluzia (eh, mă grăbesc cu ea, ca fata mare la măritat) că nu orice noră are nuri. Știam asta. Eu nu-s nurlie și nici noră dar am creioane și cărbuni Koh-i-Noor cu care desenez minunat, nah!
Ce frumooos… Si mai faci si baloane.
Hai să-ți mai spun ceva… Femeie ca mine, care face asemenea baloane, n-ai să mai găsești toată viața ta! 😉
Dacă nu o bănuiam nu m-aș fi obosit s-o zic.
[…] și în cazul nurilor, ca multe alte turcisme care și-au schimbat sensul în română, gül nu înseamnă în turcă decât roză sau floare, […]
Proto-IE: *nār-
Meaning: wish, striving
Proto-Baltic: *nā̂r-a- c., *nār-ē̂- vb.
Meaning: will, wish
lit.nṓra-s = “LUST, WANT, WISH”
nōrḗti – to want, to wish, to desire)
http://starling.rinet.ru/cgi-bin/response.cgi?single=1&basename=%2fdata%2fie%2fpiet&text_number=++3166&root=config
– NUR, nuri, s. m. (Pop. și fam.) Calitate a unei femei de a atrage, de a plăcea (unei persoane de sex opus) prin farmecul, drăgălășenia, grația ei; p. ext. aspect atrăgător al unei femei; vino-ncoace. – Din tc. nur. http://en.wiktionary.org/wiki/nur#Turkish
În albaneză are etimologie necunoscută, iar în ”lumina” celor de mai sus nu m-aș grăbi să-l atribui turcilor încă.
IE *ā ar fi dat [o] sau [u] în dacică și albaneză.
NOREÁ, norele, s. f. (Bot.) Barba-împăratului. Norele sau frumoase-de-noapte cresc pe la munte. ȘEZ. XV 93. Foicică trei norele. TEODORESCU, P. P. 451
Ah ce-mi plac unele explicații! noreá f., pl. ele (d. nor, fiind-că’n zilele noroase și noaptea nu-șĭ închide florile). Munt. Zorea.
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/11/27/de-nurii-norei-preistoria-cuvintelor/ […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/11/27/de-nurii-norei-preistoria-cuvintelor/ […]
[…] https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/11/27/de-nurii-norei-preistoria-cuvintelor/ […]
[…] și în cazul nurilor, ca multe alte turcisme care și-au schimbat sensul în română, gül nu înseamnă în turcă decât roză sau floare, […]
[…] relațiile dintre limbile indo-europene și cele caucaziene de nord-est am mai scris pe acest blog. Este vorba de legături lexicale și tipologice extrem de […]