Image

Lánchíd, adică Lánc Híd, “Podul cu Lanțuri”, pe lângă faptul că simbolizează Budapesta modernă, mai amintește și faptul că lexicul istoric al maghiarei e constituit din acumulări de straturi suprapuse de împrumuturi din limbile cele mai diverse ale regiunilor traversate de unguri în timpul migrațiilor, in special termeni slavi și turcici, dar și multe pături, din epoci diverse, de împrumuturi iraniene.

Lánc e, desigur, ca și lanț în română, un slavonism. Híd este însă un termen luat de maghiari din limba alanilor, călăreții iranieni ai stepelor din nordul Mării Negre, care, mai cunoscuți sub numele de Iassi, Assi, sau Ossi, sînt strămoșii oseților de azi din Caucaz și fondatorii multor așezări cu numele de Jasz– din Ungaria pînă în Asia Centrală, inclusiv, sub forma de plural, Iași din Moldova. In Ungaria, unde s-au stabilit împreuna cu cumanii, împinși de mongoli, alanii/iașii și-au vorbit limba pînă în sec. XVII, numiți în documente a aparține națiunii iasonice (natione jasonice). Regiunea e cunoscută pînă azi ca Jászság : Țara Iașilor.

Cu jumătate de mileniu însă înainte de asta, alanii/iașii ajunseseră deja împreuna cu hunii in occident, unde subzistă, peste tot pe unde ei s-au stabilit, numele propriu de Alan, Alain, precum si denumiri de ape, precum Don, rîul care traverseaza orașul Amiens (don = apă in oseta, termen care e considerat a fi la originea numelor de rîuri și fluvii Don, Dniepr, Dniestr si Donau/Dunăre, toate având în compoziție don = apă). Influența alană/osetă a fost de altfel uriașă și asupra limbilor slave de răsărit, în special asupra dialectului care avea să devină limba rusă : harașo (хoрoшo) vine din alano-osetă.

Din alană/osetă/iasă au rămas și in maghiară termeni precum aladár (sutaș, iar ca nume propriu frecvent nume de erou : Aladár, dar de la osetul aeldar, nobil); asszony, femeie (oss. aekhsin, stăpână, doamna); egész (întreg, sanatos); üveg, sticla; gazdag (bogat), de unde și gazda (stăpânul casei), care urcă, ambele, pînă la osetul qaezdyg, bogat (scris хъaeздыг în ortografia inventată de sovietici) etc…

Hid pentru pod este de asemenea un termen pur iranian ajuns în maghiară din limba alanilor/oseți. Influența iassilor-alanilor-oseti în toată regiunea Mării Negre a fost atat de mare, incât termeni precum hid (pod) au trecut și în georgiană, limbă de mare cultură și străveche istorie, unde pod se spune tot : hidi. Faptul că același termen desemnează podul în maghiară și georgiană spune multe despre influența alanilor.

Hid vine din persana veche, prezent in avestică sub forma haetu. De aici, numele provinciei afgane Helmand, de la haetu-mand = “cu poduri”/Podurile (cf. alte denumiri provenite de la pod in alte culturi : Mostar, Brugge, Cambridge, Pont-l’Evêque, Podu Iloaiei).

Haetu avestic corespunde exact sanscritului setu (pod), în virtutea legii fonetice care face că oricărui H- înițial iranian îi corespunde un S- inițial sanscrit… De aici echivalența Sind-Hind, Hind fiind doar pronunția iraniană a provinciei indiene Sind…

Haetu s-a păstrat așadar, sub forma hid, în limba alanilor iranieni din stepa Mării Negre, de unde a fost împrumutat de populații atît de diverse precum georgienii și maghiarii, care apoi l-au adus pînă în câmpia Panoniei.

Rama Setu, Podul lui Rama, este numele sanscrit al lanțului de insulițe și corali care leagă Sri Lanka de subcontinentul indian. Pe el trece armata de maimuțe din Ramayana. Acel setu, pod, prin corespondentul său iranian haetu, e vărul prin alianță al maghiarului híd, agățat cu lanțuri peste Dunăre în mijlocul Budapestei.

Cf. despre alte influențe iraniene : Prut, ca loc de trecere a apei și Marea Neagră ca nume arhaic, loc de trecere, și denumire păstrată din iraniana veche :

Prout – port, l‘origine iranienne du nom de la rivière moldave / Prut – port, originea iraniana a numelui Prutului…
http://cabalinkabul.com/2013/03/06/prout-port-lorigine-iranienne-du-nom-de-la-riviere-moldave-prut-port-originea-iraniana-a-numelui-prutului/

Oroarea de pește, Marea Neagră si originea grecilor…
http://cabalinkabul.com/2013/01/24/oroarea-de-peste-marea-neagra-si-originea-grecilor/

și

O lume dată în vileag: urme de maniheism în română si maghiară…
http://cabalinkabul.com/2013/04/05/o-lume-data-in-vileag-urme-de-maniheism-in-romana-si-maghiara/

—-